Connect with us

INTERNAȚIONAL

Șeful diplomației americane Mike Pompeo, turneu diplomatic la Budapesta, Bratislava, Varșovia și Bruxelles pentru consolidarea NATO în fața agresiunii Rusiei și contracararea influenței Chinei

Published

on

Secretarul de stat american Mike Pompeo efectuează săptămâna viitoare un turneu diplomatic în Europa, îndeosebi în capitale răsăritene și își va încheia prezența pe continent printr-o vizită la Bruxelles, urmată de o deplasare, vineri, la Reikjavik. Șeful diplomației americane va deveni primul secretar de Stat după Hillary Clinton în 2011 care se va afla la Budapesta, iar ulterior va co-prezida la Varșovia o conferință dedicată problematicii de securitate din Orientul Mijlociu.

Vizita lui Pompeo în Europa, în aceeași săptămână în care miniștrii Apărării din țările NATO se întrunesc la Bruxelles, iar zeci de lideri internaționali, între care și vicepreședintele SUA Mike Pence, se vor întruni la Conferința de Securitate de la Munchen, este prima după ce SUA au suspendat obligațiile ce decurg din Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare cu Rusia și au demarat procedurile de retragere în decurs de șase luni în cazul în care Federația Rusă nu revine la respectarea acordului, de care Statele Unite o acuză că îl încalcă flagrant de mai mulți ani.

Potrivit unor diplomați americani, citați de EFE, vizita lui Pompeo în Europa de Est are la bază o ”mea culpa” strategică. ”Lipsa unei implicări robuste a SUA în ultimul deceniu în Europa Centrală a creat goluri pe care le-au umplut uşor China şi Rusia”, au afirmat oficialii, în condițiile în care fostul adjunct al lui Mike Pompeo pentru Eurasia, Wess Mitchell, spunea lunile trecute că pregătirea pentru o nouă competiție geopolitică cu Rusia și cu China, inclusiv în fief-ul aliaților central și est-europeni, este sarcina principală a politicii externe americane.

Mai mult, în ultima sa vizită la Bruxelles – în decembrie 2018, când împreună cu țările NATO a dat un ultimatum de 60 zile Rusiei pentru revenirea la respectarea Tratatului INF – Mike Pompeo a ținut cel mai consistent discurs oficial al administrației americane cu privire la relația transatlantică, în care a criticat acțiunile maligne ale Rusiei, Chinei și Iranului, a insistat pentru rolul cheie al NATO și a arătat că administrația președintelui Trump privește lumea așa cum este ea, o alocuțiune intitulată ”refacerea rolului statului-națiune în cadrulordinii internaționale liberale”.

Secretarul de Stat al SUA în Europa de Est: După 11 ani la Budapesta, după 20 la Bratislava. Varșovia, ultima oprire din regiune

Potrivit Agerpres, care citează EFE, Mike Pompeo va fi prezent la Budapesta, Bratislava și Varșovia pentru dublul obiectiv de a consolida alianţa Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) în faţa Rusiei şi de a contracara influenţa Chinei. Reamintim că ambele țări sunt percepute de administrația americană drept principalii săi competitori strategici.

Secretarul de stat Mike Pompeo va exprima şi preocupările Statelor Unite în legătură cu prezenţa în creştere a grupului chinez Huawei în Ungaria şi în ţările din regiune.

FOTO: US State Department/ Flickr

Voiajul oficial al lui Pompeo începe lunea viitoare la Budapesta, unde înalta oficialitate americană se va întâlni cu premierul Ungariei, naţionalistul Viktor Orban, şi cu ministrul apărării, Tibor Benko.

Este prima vizită a unui şef al diplomaţiei americane în Ungaria de la cea efectuată în 2011 de către secretarul de stat de la acea vreme, Hillary Clinton, iar obiectivul vizitei lui Pompeo va fi “contrabalansarea agresiunii ruse” şi consolidarea puterii de disuasiune a NATO, alianţă din care Ungaria face parte din 1999.

Prezența lui Pompeo în capitala Ungariei are loc în contextul în care Viktor Orban și-a manifestat susținerea pentru Donald Trump în cadrul alegerilor prezidențiale din 2016, dar continuă să întrețină relații cordiale cu Rusia lui Vladimir Putin, cu care are întâlniri bilaterale frecvente.

A doua oprire a lui Pompeo va fi la Bratislava, unde şeful diplomaţiei americane se va întâlni marţi cu preşedintele slovac Andrej Kiska şi cu premierul Peter Pellegrini. Potrivit funcţionarilor americani, ultima dată când Bratislava a primit vizita unui secretar de stat al SUA a fost în urmă cu 20 de ani.

Tot marţi, Pompeo va ajunge la Varşovia, unde va discuta despre energie cu ministrul de externe polonez Jacek Czaputowicz, iar SUA vor fi amfitrioni, alături de Polonia, ai unui summit pentru promovarea “viitorului păcii şi securităţii în Orientul Mijlociu”, o reuniune intens criticată de Iran care insistă că această conferință este îndreptată spre a combate influența sa în regiune.

Polonia nu este numai un aliat militar în regiune, ci și un partener energetic indispensabil al SUA, iar Varșovia reprezintă singura capitală din fostul bloc comunist vizitată de Donald Trump, în 2017. Polonia și SUA au semnat în anii trecuți acorduri pentru livrarea de gaz natural lichefiat, iar puterea de la Varșovia este una dintre cele mai vocale forțe în încercarea de a atenua efectele construcției gazoductului Nord Stream 2 în baza acordului ruso-german. O luptă importantă în acest sens a fost dată vineri, când președinția României la Consiliul Uniunii Europene a primit mandatul de a negocia directiva europeană privind gazele naturale. Compromisul la care au ajuns țările Uniunii Europene și pentru care Polonia a insistat se traduce astfel: conducta Nord Stream care va lega energetic Germania de Rusia nu a fost blocată, însă atât acest gazoduct, cât și alte proiecte energetice, pot fi întârziate dacă nu respectă regulile ce vor intra în vigoare după revizuirea acestei directive care datează din anul 2009.

Agenda lui Pompeo la Bruxelles: Venezuela, Iran și China

FOTO: US State Department/ Flickr

După Polonia, Pompeo se va deplasa la Bruxelles, unde urmează să poarte discuţii cu Înaltul Reprezentant al UE, Federica Mogherini, pe tema eforturilor SUA de “a restaura democraţia” în Venezuela, precum şi despre sprijinul acordat de Washington şefului parlamentului de la Caracas, Juan Guaidó, care s-a autoproclamat preşedinte interimar la 23 ianuarie.

UE, în ansamblul său, nu l-a recunoscut pe Guaidó ca preşedinte şi a promovat crearea unui Grup Internaţional de Contact, din care fac parte ţări europene şi latino-americane. Acest grup s-a reunit pentru prima dată vineri la Montevideo şi a decis să trimită o misiune tehnică în Venezuela. Până în prezent, România este cel din urmă stat UE și NATO care l-a recunoscut pe Juan Guaidó drept președinte interimar.

Un alt subiect important pe agendă va fi relația cu regimul de la Teheran, în raport cu care SUA au reînnoit sancțiunile economice, în timp ce marile puteri europene – Franța, Germania și Marea Britanie – au anunțat înființarea unui mecanism care să protejeze companiile europene ce fac afaceri cu Iranul.

De asemenea, o temă de pe agendă ar putea fi și relațiile cu China, în condițiile în care ambasadorul SUA la Uniunea Europeană a solicitat recent ca alianța transatlantică să-și unească forțele împotriva influenței maligne a Chinei.

Secretarul de Stat al SUA își va încheia turneul european, vineri, cu o vizită la Reikjavik, în Islanda.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Rose Gottemoeller, prima femeie secretar general adjunct din istoria NATO, și-a încheiat mandatul. De joi, Mircea Geoană va fi primul est-european în această funcție

Published

on

© NATO/ Twitter

Rose Gottemoeller, prima femeie secretar general adjunct din istoria Alianței Nord-Atlantice, și-a încheiat miercuri mandatul în cadrul ceremonii care a avut loc la sediul NATO la nivelul Consiliului Nord-Atlantic, unde au participat secretarul general Jens Stoltenberg și ambasadorii celor 29 de țări membre.

Rose Gottemoeller a fost un pilon puternic în ultimii trei ani. Expertă în controlul armamentului și dezarmare, ea a jucat un rol cheie în consolidarea apărării și descurajării NATO, în modernizarea alianței noastre și în creșterea profilului femeilor în pace și securitate. Ne va fi lipsi nouă tuturor”, a spus Jens Stoltenberg, potrivit unui comunicat al NATO.

Rose Gottemoeller a devenit secretar general adjunct al NATO în octombrie 2016, înlocuindu-l în funcție pe ambasadorul american Alexander Vershbow.

Potrivit NATO, în ultimii trei ani, Gottemoeller a sprijinit ghidarea politicii Alianței în raport cu Rusia. Totodată, aceasta a gestionat procesul de tranziție al Alianței către noul său sediu – unul dintre cele mai mari proiecte arhitecturale din Europa în ultimii ani – și a coordonat eforturile NATO în lupta împotriva terorismului.

De altfel, Rose Gottemoeller a primit la finalul săptămânii trecute Ordinul Naţional ”Steaua României” în grad de Mare Ofiţer, în cadrul unei ceremonii care a avut loc la sediul Delegației Permanente a României la Alianța Nord-Atlantică. Distincția, acordată de președintele Klaus Iohannis printr-un decret semnat la 8 aprilie, a fost oferită ”în semn de apreciere pentru excepționalul profesionalism dovedit de-a lungul timpului în domeniul securității internaționale, pentru deschiderea deosebită manifestată faţă de România, pentru promovarea cooperării la nivel internațional în vederea abordării cu succes a provocărilor noului mileniu”.

Începând de joi, 17 octombrie, noul secretar general adjunct al NATO va fi fostul ministru de Externe al României, Mircea Geoană. În vreme ce Gottemoeller a fost prima femeie secretar general adjunct din istoria de 70 de ani a NATO, Geoană va fi primul est-european care deține această funcție.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a decis la 17 iulie 2019 să-l numească pe Mircea Geoană din România în calitate de următor secretar general adjunct, fostul ministru de Externe al României devenind deopotrivă primul român și întâiul reprezentant din Europa de Est numit în a doua cea mai înaltă funcție din conducerea Alianței Nord-Atlantice.

Sunt bucuros să anunț numirea lui Mircea Geoană drept următorul secretar general adjunct. Este un avocat ferm al legăturii transatlantice și va aduce o experiență îndelungată în calitate de om de stat și diplomat acestui post. El va fi primul român care va deține această poziție de rang înalt”, a transmis Jens Stoltenberg, cu acea ocazie, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Mircea Geoană este fondatorul și președintele Institutului Aspen România. A fost anterior președinte al Senatului României, ministru al Afacerilor Externe (2000-2004) și ambasador al României în Statele Unite (1996-2000). 

Până în prezent, poziția de secretar general adjunct al NATO a fost ocupată de oficiali și reprezentanți din Olanda, Italia, Turcia, Canada și Statele Unite.

 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Premieră mondială anunțată de NASA: Prima ieşire în spaţiu exclusiv feminină va avea loc joi sau vineri

Published

on

© NASA/ Twitter

După ce a fost anulată în luna martie din cauza lipsei costumelor spaţiale de mărime corespunzătoare, prima ieşire în spaţiu a două femei astronaut va avea loc în sfârşit, joi sau vineri, a anunţat marţi NASA, citată de AFP, informează Agerpres.

Americancele Christina Koch şi Jessica Meir, aflate la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS), vor ieşi împreună în spaţiu pentru înlocuirea unui sistem de încărcare a bateriilor electrice.
                
Numeroase femei astronaut au participat la ieşiri în spaţiu de la bordul ISS, însă întotdeauna alături de un astronaut de sex masculin.

În luna martie, NASA a anunţat că, pentru prima dată, două femei, Christina Koch şi Anne McClain, ar forma o echipă exclusiv feminină care va ieşi în spaţiu. Însă, cu doar câteva zile înainte, Nick Hague a înlocuit-o pe Anne McClain în această misiune întrucât doar un singur costum de mărimea potrivită pentru femei era gata de utilizare, fapt ce a declanşat un val de critici la adresa agenţiei spaţiale americane.

Între timp, Anne McClain a revenit pe Pământ, iar Jessica Meir s-a alăturat în septembrie echipajului de pe ISS.

Iniţial, NASA a decis să programeze ieşirea în spaţiu a celor două femei la 21 octombrie, însă data a fost schimbată pentru săptămâna aceasta.

Echipajul de la bordul ISS cuprinde în prezent şase membri: trei americani (Christina Koch, Jessica Meir, Andrew Morgan), doi ruşi (Alexander Skvortsov, Oleg Skripochka) şi italianul Luca Parmitano.

Ieşirile în spaţiu durează câteva ore şi sunt relativ frecvente. Acestea servesc la întreţinerea staţiei orbitale, asamblată începând din 1998 şi alimentată cu energie de la panouri solare. Numeroasele baterii care stochează energia generată de panourile solare sunt în prezent în proces de înlocuire.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Soarta ofensivei Turciei în Siria, jucată între Rusia și SUA. Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, întâlniri cu Mike Pence și Vladimir Putin

Published

on

© Kremlin.ru

Ankara va purta zilele acestea discuții despre soarta operațiunii armate din nord-estul Siriei cu reprezentanții administrației americane de la cel mai înalt nivel, precum și cu președintele rus Vladimir Putin, atât SUA cât și Rusia nesprijinind ofensiva turcă, potrivit Agerpres și Euronews

Vicepreședintele american, Mike Pence, a călătorit miercuri la Ankara împreună cu secretarul de stat Mike Pompeo și alți delegați pentru a încerca să negocieze soluționarea conflictului. Cu această ocazie, Pence va reitera angajamentul SUA pentru a se ajunge imediat la încetarea focului. De asemenea, joi, Pence va avea o întâlnire bilaterală cu președintele turc Tayyip Erdogan, în care îi va reitera faptul că sancțiunile impuse de SUA nu vor fi ridicate până la rezolvarea conflictului, după ce, marți, Erdogan i-a spus președintelui Donald Trump că nu va declara niciodată încetarea focului în nord-estul Siriei, potrivit unui anunț de la Casa Albă, relatează Euronews. 

Erdogan a adăugat, de asemenea, că nu este îngrijorat de sancțiunile americane și că i-a refuzat oferta de mediere a președintelui american pe motivul că ,,nu va negocia cu o organizație teroristă”, cu referire la milițiile kurde YPG ( Unităţile de Apărare a Poporului), care reprezintă cea mai mare parte a forțelor militare care controlează partea de nord-est a Siriei, Forțele Democrate Siriene (FDS). 

Ofensiva turcă din nordul Siriei care vizează luptători kurzi, susținuți de Statele Unite împotriva regimului lui Assad și în lupta împotriva Statului Islamic, a răsturnat vechile alianțe și a redesenat sferele de control în conflictul din Siria. Incursiunea a dezrădăcinat peste 130 000 de civili și a stârnit temeri legate de o revenire a grupării militante a Statului Islamic în zonă, care s-ar putea extinde ulterior peste granițele siriene. De asemenea, mișcarea Turciei a precipitat retragerea Statelor Unite dintr-o parte a Siria pe care o controlau de ani buni. 

De cealaltă parte, Rusia, care susține forțele regimului Bashar al-Assad de la începutul conflictului civil din Siria, acum 8 ani, se împotrivește ofensivei turce care ar putea duce la o confruntare între forțele guvernamentale și cele ale Turciei. În plus, după retragerea rapidă a trupelor americane din nord-estul Siriei la începutul săptămânii, Moscova s-a deplasat în apropierea orașului sirian de importanță strategică Manbij pentru a umple vidul de securitate din zonă. 

Ministerul rus al Apărării a declarat marți că poliția militară din nord-vestul Manbij patrulează „de-a lungul liniei de contact dintre” Siria și Turcia,  pentru a preveni confruntarea dintre cele două părți. De asemenea, trimisul special al Moscovei în Siria, Alexander Lavrentyev, a declarat că Rusia s-a opus operațiunii turcești și nu va permite confruntări directe între trupele turcești, membre ale NATO, și forțele guvernului sirian pe care le sprijină, relatează The Guardian

Ieri, forţele regimului lui Bashar al-Assad au început să-şi desfăşoare efectivele în sectoare din nordul Siriei care se sustrag controlului lor, în urma unui acord încheiat cu autorităţile kurde din Siria, menit să contracareze ofensiva turcă, potrivit Agerpres.

,,Lupta între Turcia și Siria ar fi pur și simplu inacceptabilă … Și, prin urmare, nu o vom permite, desigur”, a spus Lavrentyev în timpul unei vizite în Emiratele Arabe Unite, adăugând că Turcia și regimul au fost în contact direct – o inversare majoră de poziție din partea Turciei care, încă din primii ani ai războiului din Siria, a sprijinit solicitările internaționale privind înlăturarea de la putere a președintelui sirian, Bashar al-Assad.

La rândul său, oficialii apropiați de președintele Erdogan au declarat ieri că șeful statului i-a comunicat președintelui rus Vladimir Putin că incursiunea Turciei în nord-estul Siriei va contribui la eforturile de contra-terorism, la integritatea teritorială a Siriei și la procesul de pace bazat pe o soluție politică. În acest context, Erdogan i-a vorbit lui Vladimir Putin despre necesitatea prevenirii confruntărilor armate între trupele regimului turc și sirian. Astfel, potrivit Kremlinului, Putin l-a invitat pe liderul turc pentru o vizită de lucru la Moscova „în zilele următoare”, invitație acceptată de Erdogan, informează Agerpres. 

Erdoğan a refuzat până acum să limiteze operațiunile militare, lăudându-se marți că trupele sale au capturat 1.000 de km2 (400 km) de teritoriu de la FDS, o alianță militară pe care Ankara o consideră  ramură a Partidului Muncitorilor din Kurdistan ( PKK), organizație separatistă care luptă pentru independența teritorială a kurzilor din Turcia, dar care a fost sprijinită de SUA în războiul pentru înlăturarea luptătorilor Statului Islamic. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending