Connect with us

INTERNAȚIONAL

Șeful diplomației americane Mike Pompeo, turneu diplomatic la Budapesta, Bratislava, Varșovia și Bruxelles pentru consolidarea NATO în fața agresiunii Rusiei și contracararea influenței Chinei

Published

on

Secretarul de stat american Mike Pompeo efectuează săptămâna viitoare un turneu diplomatic în Europa, îndeosebi în capitale răsăritene și își va încheia prezența pe continent printr-o vizită la Bruxelles, urmată de o deplasare, vineri, la Reikjavik. Șeful diplomației americane va deveni primul secretar de Stat după Hillary Clinton în 2011 care se va afla la Budapesta, iar ulterior va co-prezida la Varșovia o conferință dedicată problematicii de securitate din Orientul Mijlociu.

Vizita lui Pompeo în Europa, în aceeași săptămână în care miniștrii Apărării din țările NATO se întrunesc la Bruxelles, iar zeci de lideri internaționali, între care și vicepreședintele SUA Mike Pence, se vor întruni la Conferința de Securitate de la Munchen, este prima după ce SUA au suspendat obligațiile ce decurg din Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare cu Rusia și au demarat procedurile de retragere în decurs de șase luni în cazul în care Federația Rusă nu revine la respectarea acordului, de care Statele Unite o acuză că îl încalcă flagrant de mai mulți ani.

Potrivit unor diplomați americani, citați de EFE, vizita lui Pompeo în Europa de Est are la bază o ”mea culpa” strategică. ”Lipsa unei implicări robuste a SUA în ultimul deceniu în Europa Centrală a creat goluri pe care le-au umplut uşor China şi Rusia”, au afirmat oficialii, în condițiile în care fostul adjunct al lui Mike Pompeo pentru Eurasia, Wess Mitchell, spunea lunile trecute că pregătirea pentru o nouă competiție geopolitică cu Rusia și cu China, inclusiv în fief-ul aliaților central și est-europeni, este sarcina principală a politicii externe americane.

Mai mult, în ultima sa vizită la Bruxelles – în decembrie 2018, când împreună cu țările NATO a dat un ultimatum de 60 zile Rusiei pentru revenirea la respectarea Tratatului INF – Mike Pompeo a ținut cel mai consistent discurs oficial al administrației americane cu privire la relația transatlantică, în care a criticat acțiunile maligne ale Rusiei, Chinei și Iranului, a insistat pentru rolul cheie al NATO și a arătat că administrația președintelui Trump privește lumea așa cum este ea, o alocuțiune intitulată ”refacerea rolului statului-națiune în cadrulordinii internaționale liberale”.

Secretarul de Stat al SUA în Europa de Est: După 11 ani la Budapesta, după 20 la Bratislava. Varșovia, ultima oprire din regiune

Potrivit Agerpres, care citează EFE, Mike Pompeo va fi prezent la Budapesta, Bratislava și Varșovia pentru dublul obiectiv de a consolida alianţa Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) în faţa Rusiei şi de a contracara influenţa Chinei. Reamintim că ambele țări sunt percepute de administrația americană drept principalii săi competitori strategici.

Secretarul de stat Mike Pompeo va exprima şi preocupările Statelor Unite în legătură cu prezenţa în creştere a grupului chinez Huawei în Ungaria şi în ţările din regiune.

FOTO: US State Department/ Flickr

Voiajul oficial al lui Pompeo începe lunea viitoare la Budapesta, unde înalta oficialitate americană se va întâlni cu premierul Ungariei, naţionalistul Viktor Orban, şi cu ministrul apărării, Tibor Benko.

Este prima vizită a unui şef al diplomaţiei americane în Ungaria de la cea efectuată în 2011 de către secretarul de stat de la acea vreme, Hillary Clinton, iar obiectivul vizitei lui Pompeo va fi “contrabalansarea agresiunii ruse” şi consolidarea puterii de disuasiune a NATO, alianţă din care Ungaria face parte din 1999.

Prezența lui Pompeo în capitala Ungariei are loc în contextul în care Viktor Orban și-a manifestat susținerea pentru Donald Trump în cadrul alegerilor prezidențiale din 2016, dar continuă să întrețină relații cordiale cu Rusia lui Vladimir Putin, cu care are întâlniri bilaterale frecvente.

A doua oprire a lui Pompeo va fi la Bratislava, unde şeful diplomaţiei americane se va întâlni marţi cu preşedintele slovac Andrej Kiska şi cu premierul Peter Pellegrini. Potrivit funcţionarilor americani, ultima dată când Bratislava a primit vizita unui secretar de stat al SUA a fost în urmă cu 20 de ani.

Tot marţi, Pompeo va ajunge la Varşovia, unde va discuta despre energie cu ministrul de externe polonez Jacek Czaputowicz, iar SUA vor fi amfitrioni, alături de Polonia, ai unui summit pentru promovarea “viitorului păcii şi securităţii în Orientul Mijlociu”, o reuniune intens criticată de Iran care insistă că această conferință este îndreptată spre a combate influența sa în regiune.

Polonia nu este numai un aliat militar în regiune, ci și un partener energetic indispensabil al SUA, iar Varșovia reprezintă singura capitală din fostul bloc comunist vizitată de Donald Trump, în 2017. Polonia și SUA au semnat în anii trecuți acorduri pentru livrarea de gaz natural lichefiat, iar puterea de la Varșovia este una dintre cele mai vocale forțe în încercarea de a atenua efectele construcției gazoductului Nord Stream 2 în baza acordului ruso-german. O luptă importantă în acest sens a fost dată vineri, când președinția României la Consiliul Uniunii Europene a primit mandatul de a negocia directiva europeană privind gazele naturale. Compromisul la care au ajuns țările Uniunii Europene și pentru care Polonia a insistat se traduce astfel: conducta Nord Stream care va lega energetic Germania de Rusia nu a fost blocată, însă atât acest gazoduct, cât și alte proiecte energetice, pot fi întârziate dacă nu respectă regulile ce vor intra în vigoare după revizuirea acestei directive care datează din anul 2009.

Agenda lui Pompeo la Bruxelles: Venezuela, Iran și China

FOTO: US State Department/ Flickr

După Polonia, Pompeo se va deplasa la Bruxelles, unde urmează să poarte discuţii cu Înaltul Reprezentant al UE, Federica Mogherini, pe tema eforturilor SUA de “a restaura democraţia” în Venezuela, precum şi despre sprijinul acordat de Washington şefului parlamentului de la Caracas, Juan Guaidó, care s-a autoproclamat preşedinte interimar la 23 ianuarie.

UE, în ansamblul său, nu l-a recunoscut pe Guaidó ca preşedinte şi a promovat crearea unui Grup Internaţional de Contact, din care fac parte ţări europene şi latino-americane. Acest grup s-a reunit pentru prima dată vineri la Montevideo şi a decis să trimită o misiune tehnică în Venezuela. Până în prezent, România este cel din urmă stat UE și NATO care l-a recunoscut pe Juan Guaidó drept președinte interimar.

Un alt subiect important pe agendă va fi relația cu regimul de la Teheran, în raport cu care SUA au reînnoit sancțiunile economice, în timp ce marile puteri europene – Franța, Germania și Marea Britanie – au anunțat înființarea unui mecanism care să protejeze companiile europene ce fac afaceri cu Iranul.

De asemenea, o temă de pe agendă ar putea fi și relațiile cu China, în condițiile în care ambasadorul SUA la Uniunea Europeană a solicitat recent ca alianța transatlantică să-și unească forțele împotriva influenței maligne a Chinei.

Secretarul de Stat al SUA își va încheia turneul european, vineri, cu o vizită la Reikjavik, în Islanda.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

INTERNAȚIONAL

SUA au trimis un nou distrugător în Marea Neagră pentru a consolida ”stabilitatea în regiune”. Reacția Rusiei

Published

on

Distrugătorul american “Donald Cook” se îndreaptă în Marea Neagră, pentru a doua oară de la începutul acestui an, informează site-ul Flotei a VI-a a Forţelor Maritime Militare ale SUA citat de agenţia RIA Novosti, informează Radio România România Actualități.

“Fiecare vizită aici ne oferă unica posibilitate de cooperare cu partenerii noştri maritimi”, a declarat comandorul Mathew Powell.

În comunicat se subliniază că prezenţa distrugătorului în Marea Neagră va consolida stabilitatea în regiune. De asemenea, “Donald Cook” va desfăşura manevre comune cu nave ale aliaţilor din NATO şi ale partenerilor din regiune.

Aceasta este a doua deplasare a distrugătorului american în Marea Neagră de la începutul acestui an. În luna ianuarie, USS “Donald Cook” a intrat în portul Batumi din Georgia şi a participat la exerciţii cu două nave ale Pazei de Coastă a Georgiei.

Distrugtorul “Donald Cook” a fost dat în exploatare din anul 1998, iar principalul armament aflat în dotarea acestuia sunt rachetele de croazieră “Tomahawk”. La bordul vasului se află între 56 şi 96 de rachete de acest tip. 

În replică, un grup de nave din cadrul Flotei Rusiei din Marea Neagră, între care corveta Orehovo-Zuevo şi nava de recunoaştere Ivan Hurs, a început o misiune de supraveghere neîntreruptă a distrugătorului american USS Donald Cook, precizează Agerpres, citând agenţia de presă oficială rusă TASS.

Anul trecut, SUA au trimis în Marea Neagră distrugătorul USS Carney, echipat cu sistem de apărare antirachetă Aegis, cu scopul de a desfăşura operaţiuni de securitate maritimă şi de a îmbunătăţi capacitatea de interoperabilitate cu aliaţii şi partenerii din regiune.

Potrivit celei de-a șasea Flote Americane, navele SUA operează cu regularitate în Marea Neagră, prin rotaţie, în conformitate cu Convenţia de la Montreux şi cu dreptul internaţional.

Prezența navalo-militară a SUA în Marea Baltică și Neagră a fost lansată în aprilie 2014 ca o modalitate de a demonstra angajamentul NATO în contextul în care regiunea se confrunta cu noi provocări în domeniul securităţii.

Potrivit Convenţiei de la Montreux semnată în 1936, navele ţărilor neriverane sunt obligate să notifice Turcia în avans despre trecerea lor prin strâmtorile Bosfor şi Dardanele, care leagă Marea Mediterană de Marea Neagră.

În conformitate cu prevederile acestei convenţii, navele ţărilor neriverane nu pot rămâne în Marea Neagră mai mult de 21 de zile.

Continue Reading

NATO

Președintele Klaus Iohannis a cerut Parlamentului ratificarea Protocolului de aderare a Macedoniei de Nord la NATO

Published

on

Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat marți decretul privind supunea spre ratificare Parlamentului a Protocolului de aderare a Republicii Macedonia de Nord la Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Bruxelles, la 6 februarie 2019.

”Preşedintele României, Klaus Iohannis, a semnat marţi, 19 februarie a.c., decretul privind supunerea spre ratificarea Parlamentului a Protocolului de aderare a Republicii Macedonia de Nord la Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Bruxelles, la 6 februarie 2019”, se arată într-un comunicat al Adminsitrației Prezidențiale remis CaleaEuropeană.ro.

Aminitim faptul că la 6 februarie ambasadorii statelor membre ale NATO și ministrul de externe Nikola Dimitrov au semnat un protocol de aderare prin care Republica Macedonia de Nord va deveni al 30-lea membru al Alianței.

Aderarea Macedoniei la NATO, un proces amânat încă din 2008 de la summitul de la București, a devenit posibilă după ce în ultimele opt luni au fost înregistrate evenimente politice istorice. Mai întâi, guvernele de la Atena și de la Skopje au semnat pe 12 iunie acordul de Prespa în care puneau capăt disputei istorice cu privire la modificarea denumirii Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei în Republica Macedonia de Nord. Apoi, la summit-ul NATO din 11-12 iulie, Macedonia a fost invitată oficial de către liderii NATO pentru a se alătura Alianței. Ulterior, în luna septembrie, o majoritate de 90% a cetățenilor prezenți la referendumul privind schimbarea denumirii țării au optat pentru această modificare, deschizând calea spre aderare. La începutul acestui an, acordul de la Prespa a fost ratificat pe 11 ianuarie de Parlamentul de la Skopje și pe 16 ianuarie de Parlamentul de la Atena.

Pentru ca Macedonia de Nord să devină oficial cel de-al 30-lea membru al Alianței, este nevoie ca toate cele 29 de state membre NATO să ratifice protocolul, acest proces urmând să aibă loc până la finalul lui 2019 și începutul anului 2020. Până atunci, Macedonia va deține statutul de observator.

De altfel, Grecia a fost prima țară a Alianței Nord-Atlantice care la 9 februarie ratifica protocolul de aderare a Republicii Macedonia de Nord la NATO, o dovadă simbolică a angajamentului Atenei de a pune capăt diferendului cu Skopje care dura de 27 de ani.

Mai mult, implicarea celor doi premieri, Zoran Zaev, pe de o parte, și Alexis Tsipras, pe de altă parte, în soluționarea acestui conflict a primit recunoaștere și din partea comunității internaționale, atât la nivel discursiv, cât și faptic, cei doi fiind nominalizați de către Ouided Bouchamaoui, membru al uneia dintre organizaţiile componente ale Cvartetului pentru Dialog Naţional din Tunisia, structură care a primit Premiul Nobel pentru Pace în 2015, la Premiul Nobel pentru Pace 2019.

O altă formă de recunoaștere a ”activității impresionante în menținerea păcii și soluționarea conflictelor” a celor doi a venit din partea Conferinței de Securitate de la Munchen, care le-a acordat lui Zoran Zaev și Alexis Tsipras distincția ”Ewald von Kleist”, care poartă numele uneia dintre persoanele care au complotat în iulie 1944 pentru încercarea eșuată de a-l înlătura pe Adolf Hitler de la putere în Germania nazistă și care, în calitate de lider al Conferinței de Securitate de la Munchen timp de 30 de ani, a contribuit la promovarea dialogului transatlantic de securitate, dar și la ordinea de securitate mai largă din perioada Războiului Rece.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Summitul Grupului de la Vișegrad în Israel, anulat după declaratiile denigratoare ale Tel Aviv-ului la adresa Varșoviei: Fiecare polonez este alăptat cu antisemitism de la mama lui

Published

on

Summitul țărilor de la Vișegrad din Israel a fost anulat după ce Polonia a denunțat declarațiile israeliene privind complicitatea Poloniei la Holocaust. Prim-ministrul ceh, Andrej Babiš, a declarat că summit-ul va fi înlocuit de discuții bilaterale,urmând să fie reprogramat mai târziu în acest an, potrivit Politico.eu

Grupul de la Vișegrad este alcătuit din Republica Cehă, Ungaria, Polonia și Slovacia.

Criza recentă s-a iscat după ce Netanyahu a vorbit săptămâna trecută despre așa-numita lege a Holocaustului din Polonia în timpul vizitei sale la Varșovia, pentru un summit găzduit de Statele Unite privind securitatea în Orientul Mijlociu.

Controversata legislație permite acționarea în judecată a celor care acuză poporul polonez de crime comise împotriva evreilor în timpul Holocaustului sau de cooperarea cu naziștii. Cu toate acestea, pe fondul presiunii de la Tel Aviv și Washington, guvernul a schimbat legea, astfel încât nimeni nu a fost găsit vinovat pentru pedeapsa cu închisoarea, informează Deutsche Welle.

Legea este parte a eforturilor guvernului polonez de a evidenția crimele naziștilor împotriva polonezilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Circa 6 milioane de cetățeni polonezi, inclusiv 3 milioane de evrei, au murit în timpul ocupației germane din 1939-1945.

Netanyahu a spus că polonezii au cooperat de fapt cu naziștii pentru uciderea evreilor în timpul Holocaustului și că nu știa ca cineva să fi fost vreodată dat în judecată pentru o astfel de declarație, potrivit publicației israeliene Haaretz. El a făcut observația ca răspuns la o întrebare adresată de aceasta.

Comentariile lui Netanyahu au fost inițial citate pe site-ul web al publicației Jerusalem Post, în care premierul israelian afirma că “națiunea poloneză” a cooperat cu naziștii, cauzând tensiuni diplomatice.

Prim-Ministrul polonez, Mateusz Morawiecki, a reacționat pe Twitter, scriind că Polonia nu a colaborat niciodată cu Germania în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și că țara sa a fost victima ocupației naziste. El a amenințat de asemenea că, dacă comentariul nu va fi clarificat, nu va participa la reuniunea la nivel înalt din Israel a statelor de la Vișegrad.

,,Cu aproape 80 de ani în urmă, Polonia a căzut victimă agresiunii brutale și ocupației bestiale a Germaniei naziste. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, au fost uciși peste 6 milioane de polonezi, inclusiv 3 milioane de evrei și polonezi de origine evreiască.”


Netanyahu, care a făcut observațiile în Polonia joi, a declarat că a fost citat greșit de Haaretz și alte ziare israeliene. Prin comentariile sale nu a dorit să implice toți polonezii, a adăugat acesta, potrivit sursei citate mai sus.

Duminică, la câteva zile după ce a făcut afirmațiile public, primul ministru Benjamin Netanyahu l-a numit pe Yisrael Katz ministru de externe interimar  În aceeași zi, într-un interviu acordat i24 News, Katz a declarat:  ,,Eu sunt fiul supraviețuitorilor Holocaustului, nu vom ierta și nu vom uita niciodată că mulți polonezi au colaborat cu naziștii”.


 

El a continuat să îl citeze pe fostul prim-ministru Yitzhak Shamir, afirmând: ,,Shamir spunea că fiecare polonez este alăptat cu antisemitism de la mama lui. Nimeni nu ne va spune cum să ne exprimăm poziția și cum să-i onorăm pe morți”.

Ambasadorul polonez în Israel, Marek Magierowski, a criticat comentariile lui Katz pe Twitter, spunând că ,,Este cu adevărat uimitor faptul că noul ministru de externe al Israelului citează o remarcă atât de rușinoasă și rasistă.”


De asemenea, Morawiecki a declarat reporterilor ulterior că remarcile ministrului de externe israelian, Yisrael Katz, au fost ,,rasiste și inacceptabile” și că ,,acest lucru nu poate fi lăsat fără răspuns”.

Afirmațiile făcute de înalții demnitari israelieni nu au fost o mișcare inspirată în condițiile în care  Netanyahu a căutat sprijinul țărilor de la Vișegrad pentru politica Israelului față de palestinieni pe fondul semnalelor potrivit cărora atitudinea celor patru state față de această chestiune se deosebește de restul Uniunii Europene.

Ungaria și Republica Cehă au blocat, în mai 2018, o declarație comună a UE care ar fi criticat relocarea Ambasadei SUA de la Tel Aviv la Ierusalim. De asemenea, toate cele patru state de la Visegrad s-au abținut frecvent să voteze împotriva Israelului în cadrul Adunării Generale a Națiunilor Unite.

Inițial, premierul polonez Mateusz Morawiecki i-a transmis duminică omologului său israelian, Benjamin Netanyahu, că nu va participa la summit-ul grupului de la Vișegrad din Israel, potrivit purtătorului de cuvânt al acestuia. Ministrul de externe al Poloniei, Jacek Czaputowicz, a fost apoi programat să se întâlnească cu Netanyahu și liderii celorlalți trei membri ai Vișegradului, Ungaria, Slovacia și Republica Cehă, însă șeful Statului Major, Michal Dworczyk, a declarat pentru radioul polonez Jedynka că delegația poloneză nu va mai participa deloc.

În aceste condiții, summit-ul a fost transformat în reuniuni bilaterale între Israel și celelalte trei țări ale Grupului de la Vișegrad, urmând să fie reprogramat mai târziu în acest an.

 

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending