Uniunea Europeană este hotărâtă să ajungă la un acord comercial cu Regatul Unit, dar va fi fermă și realistă cu Londra, după ce Guvernul de la Londra a propus un proiect de lege care încalcă dreptul internațional, a precizat negociatorul-șef al UE pentru relațiile post-Brexit, Michel Barnier, potrivit Reuters, citat de Agerpres.

”Sunt hotărât”, a declarat Michel Barnier la sosirea la Londra înaintea unor discuţii informale cu guvernul britanic, fiind întrebat dacă este optimist în legătură cu ajungerea la un acord. ”Rămânem calmi, respectuoși, realiști și fermi”, a completat oficialul european.

Proiectul de lege privind piața internă în Regatul Unit, care încalcă dreptul internațional și la care premierul britanic, Boris Johnson, nu dorește să renunțe, a depășit luni un prim obstacol, fiind adoptat în Camera Comunelor, în pofida avertismelor venite din partea Comisiei Europene de a retrage acest proiect din cauză căruia Regatul Unit riscă să fie adus în fața justiției în cazul în care nu se va întâmpla acest lucru.

Anumite secțiuni ale proiectului de lege care reglementează piața internă în Regatul Unit, la care premierul Boris Johnson nu dorește să renunțe, în pofida numeroaselor nemulțumiri exprimate de europeni dar și de membri ai popriulul partid, Partidul Conservator, vor aduce atingere acordului cu Bruxelles-ul privind Irlanda de Nord și ajutorul de stat. În virtutea Protocolului privind Irlanda de Nord, această provincie britanică ar trebui să urmeze unele dintre regulile UE după perioada de tranziţie post-Brexit pentru a garanta absenţa frontierei fizice şi pentru a evita resurgenţa tensiunilor în această regiuni, însângerată de trei decenii de ”tulburări”.

Tabăra conservatorilor a găsit în cele din urmă un compromis cu premierul Boris Johnson, votând marţi un amendament propus de executiv prin care devine obligatoriu un vot al parlamentului în cazul utilizării prerogativelor conferite de noul proiect de lege.

Regatul Unit a părăsit oficial UE la 31 ianuarie, la câteva zile după semnarea unui acord de retragere care include condiţiile despărţirii.

Ţara a intrat de atunci într-o perioadă de tranziţie, până la 31 decembrie 2020, timp în care va continua să aplice regulile europene. Bruxellesul şi Londra profită de acest lucru pentru a negocia un acord privind viitoarea lor relaţie, în special legătura comercială, cu speranţa că ar putea intra în vigoare la 1 ianuarie 2021.

Un studiu realizat de centrul de cercetare ”The Uk in Changing Europe” relevă că un Brexit fără un acord comercial ar putea costa Regatul Unit de trei ori mai mult pe termen lung decât pandemia de coronavirus.

Mărturie a consecințelor unui Brexit fără acord, ce-i drept timidă, în contextul în care este dificil de estimat care va fi impactul încheierii perioadei de tranziție fără o înțelegere comercială, stă scrisoarea transmisă de ministrul de Cabinet, Michael Gove, către asociațiile comerciale, consultată de Politico Europe, în care oficialul britanic avertizează că există riscul ca până la 7.000 de camioane care transportă bunuri din Regatul Unit în UE ar putea avea întârzieri de două zile dacă de la 1 ianuarie 2021 nu vor intra în vigoare prevederile unui viitor acord comercial.

Principala cauză a acestor posibile întârzieri rezidă în faptul că comercianții nu sunt pregătiți pentru potențialele controale impuse de statele UE după încheierea perioadei de tranziție.

În cazul absenţei unei înțelegeri comerciale, viitoarea relaţie dintre UE şi Regatul Unit va fi guvernată de regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului.

Următoarea rundă de negocieri oficiale între Bruxelles și Londra va demara săptămâna viitoare, înaintea summitului extraordinar al UE care ar fi trebuit să aibă loc în această săptămână, dar a fost amânat pentru 1-2 octombrie, după ce președintele Consiliului European a fost nevoit să intre în carantină deoarece unul dintre membrii personalului său de securitate a fost testat pozitiv pentru COVID-19.

Dorinţa de extindere a dialogului politico-diplomatic bilateral şi a relaţiilor sectoriale, dar şi evoluţiile recente pe plan regional şi internaţional, cu accent pe situaţia din Orientul Mijlociu, au fost subiecte ale convorbirii telefonice pe care a avut-o miercuri ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, cu ministrul de stat pentru afaceri externe din Regatul Arabiei Saudite, Adel bin Ahmed Al-Jubeir, informează Ministerul Afacerilor Externe într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a avut miercuri o convorbire telefonică cu ministrul de stat pentru afaceri externe din Regatul Arabiei Saudite, Adel bin Ahmed Al-Jubeir. Cu această ocazie, şeful diplomaţiei române l-a felicitat pe omologul saudit cu prilejul Zilei Naţionale a Regatului Arabiei Saudite, celebrată astăzi, adresând urări de pace şi prosperitate întregii naţiuni saudite. Ministrul Bogdan Aurescu a reiterat, iar interlocutorul saudit a reconfirmat, dorinţa de aprofundare şi extindere a dialogului politico-diplomatic bilateral şi a relaţiilor sectoriale, pe coordonatele stabilite anterior, în cadrul vizitei la Bucureşti a demnitarului saudit din 12 februarie 2020 şi al convorbirii telefonice dintre cei doi miniştri de la 23 iulie 2020. Întrevederea a prilejuit un schimb de opinii cu privire la evoluţiile recente pe plan regional şi internaţional, cu accent pe situaţia din Orientul Mijlociu”, se arată în comunicatul citat.

Conform sursei citate, Aurescu a prezentat principalele concluzii ale vizitei oficiale efectuate în perioada 2-3 septembrie în Israel şi Palestina, a reiterat susţinerea României pentru o rezolvare durabilă şi cuprinzătoare a conflictului israeliano-palestinian, în baza dreptului internaţional şi a soluţiei celor două state şi a arătat că România va continua să susţină angajarea celor două părţi într-un dialog constructiv, în vederea reluării negocierilor directe între cele două părţi pentru identificarea unei soluţii durabile.

“Cei doi oficiali au avut un schimb de opinii cu privire la procesul de normalizare a relaţiilor din regiune, cu referire la recentele evoluţii dintre Israel şi Emiratele Arabe Unite şi, respectiv, Bahrain. Şeful diplomaţiei române a punctat faptul că astfel de iniţiative contribuie la îmbunătăţirea climatului de securitate şi încredere din regiune, România încurajând astfel de progrese. Cei doi miniştri au discutat şi situaţia din Yemen. Şeful diplomaţiei române a reiterat susţinerea consecventă de către România a demersurilor de stabilizare şi pace, încurajând participarea responsabilă a tuturor părţilor implicate în dialogul intra-yemenit, în conformitate cu angajamentele asumate prin acordurile de la Stockholm şi Riad, şi în strânsă colaborare cu reprezentantului special al Secretarului general al ONU, Martin Griffiths. Totodată, ministrul Bogdan Aurescu a condamnat ferm atacurile recente lansate asupra teritoriului saudit, considerând inacceptabil orice atentat la adresa siguranţei populaţiei civile”, mai spune MAE.

Cei doi oficiali au analizat şi cele mai recente evoluţii din Mediterana de Est, iar Bogdan Aurescu a exprimat speranţa că anunţul de marţi seara, 22 septembrie, cu privire la reluarea discuţiilor exploratorii dintre Grecia şi Turcia, planificate pentru joi, 24 septembrie, va deschide calea spre detensionarea situaţiei, mai menţionează comunicatul.

Un Brexit fără un acord comercial ar putea costa Regatul Unit de trei ori mai mult pe termen lung decât pandemia de coronavirus, atrage atenția un stiud realizat de centrul de cercetare ”The Uk in Changing Europe”, citat de France Presse, anunță Agerpres.

Pe termen scurt, o ieșire a Marii Britanii din perioada de tranziție post-Brexit fără un acord comercial este ”o veste proastă” pentru redresarea economică și pe termen lung va fi ”mai important” decât criza sanitară.

Centrul de cercetare, care a colaborat cu London School of Economics, estimează că din cauza Brexit-ului, creșterea economică va fi mai redusă, fiind nevoie de mai mult timp pentru ca economica britanică să-și revină decât dacă Regatul Unit ar fi fost în continuare membru al Uniunii Europene.

În raport este precizat că impactul lipsei unui acord asupra produsului intern brut va fi de 5,7% pe parcursul a cincisprezece ani în raport cu nivel actual.

Mărturie a consecințelor unui Brexit fără acord, ce-i drept timidă, în contextul în care este dificil de estimat care va fi impactul încheierii perioadei de tranziție fără o înțelegere comercială, stă scrisoarea transmisă de ministrul de Cabinet, Michael Gove, către asociațiile comerciale, consultată de Politico Europe, în care oficialul britanic avertizează că există riscul ca până la 7.000 de camioane care transportă bunuri din Regatul Unit în UE ar putea avea întârzieri de două zile dacă de la 1 ianuarie 2021 nu vor intra în vigoare prevederile unui viitor acord comercial.

Principala cauză a acestor posibile întârzieri rezidă în faptul că comercianții nu sunt pregătiți pentru potențialele controale impuse de statele UE după încheierea perioadei de tranziție.

Prim-ministrul Boris Johnson a stabilit ca termen limită data de 15 octombrie pentru obținerea unui acord comercial privind relațiile post-Brexit. În caz contrar, acesta va opta pentru un scenariu fără acord, fiind de părere că țara sa poate prospera chiar și în cazul unui divorț dur de Uniunea Europeană, principalul său partener comercial, cu precădere prin negocierea unor acorduri comerciale cu diferite state.

De altfel, recent, Marea Britanie a încheiat un acord comercial cu Japonia prin care Londra urmărește să crească volumul schimburilor comerciale cu această țară cu aproximativ 15,2 miliarde de lire sterline.

Negocierile pentru stabilirea prevederilor unui acord comercial au fost demarate la începutul lunii iunie, în încercarea de a identifica noi parteneri comerciali care să acopere golul lăsat de desprinderea celui mai important partener al Londrei, Uniunea Europeană.

Regatul Unit speră astfel ca acest acord comercial cu Japonia să fie o trambulină pentru a adera la Parteneriatul Trans-Pacific (CPTPP).

De altfel, în vederea atingerii acestui obiectiv, la mijlocul lunii iunie, premierul britanic Boris Johnson și secretarul pentru Comerț Internațional Liz Truss au anunțat iniţierea tratativelor cu Australia și Noua Zeelandă în vederea stabilirii unui acord comercial ale cărui prevederi să intre în vigoare după data de 31 decembrie, moment în care expiră perioada de tranziție post-Brexit.

În prezent, Acordul Cuprinzător și Progresiv pentru Parteneriatul Trans-Pacific (CPTPP) reunește sub umbrela sa 11 țări, și anume Canada, Australia, Japonia, Mexic, Noua Zeelandă, Singapore, Malaezia, Peru, Chile, Vietnam şi Brunei. Odată ce va fi deplin implementat, acest acord de liber schimb va servi intereselor a 495 de milioane de consumatori, reprezentând 13,5% din PIB-ul global.