Connect with us

U.E.

Șeful diplomației europene invocă “sfârșitul sistemului global condus de SUA” și zorii “secolului asiatic”: Presiunea de a alege o tabără este în creștere

Published

on

© European Union

Europa ar putea fi nevoită să aleagă între China și Statele Unite ca principal aliat pe scena mondială pe fondul schimbărilor geopolitice, a declarat luni Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell.

“Analiștii au vorbit de mult despre sfârșitul unui sistem condus de americani și sosirea unui secol asiatic. Acest lucru se întâmplă acum în fața ochilor noștri. Dacă secolul al XXI-lea se dovedește a fi un secol asiatic, întrucât al XX-lea a fost unul american, pandemia poate fi amintită drept punctul de cotitură al acestui proces. (…) Presiunea de a alege o tabără este în creștere”, a spus el în cadrul unei discuții cu diplomați germani, potrivit The Guardian, informează EU Observer.

Borrell a participat luni, în regim de videoconferință, la întrunirea anuală a ambasadorilor germani, în contextul în care Germania va prelua de la 1 iulie președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, iar șeful diplomației germane, Heiko Maas, a pledat pentru o independență strategică a Uniunii Europene.

În observațiile sale care par să confirme că Uniunea Europeană va accelera trecerea către o poziție mai independentă și mai agresivă față de Beijing, Borrell a spus că blocul format din 27 de națiuni “ar trebui să urmeze propriile noastre interese și valori și să evite să fie instrumentalizat de unul sau de altul”.

“Avem nevoie de o strategie mai robustă pentru China, care necesită, de asemenea, relații mai bune cu restul Asiei democratice”, a adăugat șeful diplomației europene.

Borrell a recunoscut anterior că UE a fost naivă în ceea ce privește relația cu China, afirmațiile sale fiind făcute după ce Beijingul a făcut presiuni pentru eliminarea unor pasaje critice cu privire la acțiunile Chinei dintr-un raport privind dezinformarea realizat de Serviciului European de Acțiune Externe, dar și după ce autoritățile chineze au dispus cenzurarea unui articol de opinie semnat de ambasadorii statelor membre ale UE la Beijing.

La momentele respective, Josep Borrell a dat asigurări că diplomații Uniunii Europene “nu vor mai permite niciodată” Chinei să cenzureze declarații ale UE.

De asemenea, șeful diplomației europene declara la începutul lunii mai că China este un rival sistemic al Europei, care a fost “puțin naivă” cu privire la intențiile Beijingului, acesta adăugând că abordarea Uniunii Europene în raport cu China devine din ce în ce mai realistă.

Totodată, el a emis un avertisment cu privire la tensiunea din ce în ce mai mare dintre China și SUA și tulburarea geopolitică globală pe care a produs-o focarul de coronavirus, precizând că pandemia de COVID-19 “a aruncat în aer” ordinea globală.

Cu toate acestea, cel mai înalt diplomat al UE a subliniat atunci că “există o oportunitate pentru Europa în “noua ordine mondială ce va fi construită din dezordinea globală, unde UE ar putea juca un rol care va depinde de unitatea sa internă”.

Josep Borrell a devenit o prezență extrem de activă în spațiul ideilor strategice pe care UE încearcă să le promoveze în urma crizei provocate de virusul SARS-CoV-2.

Într-un interviu pentru European Council on Foreign Relations, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene a subliniat că O Europă puternică în lume începe cu o Europă puternică la ea acasă, iar pentru a avea o voce puternică la nivel global, Uniunea Europeană trebuie să își rezolve problemele sale interne. Mai mult, în ecuația geopolitică a amplificării divergențelor dintre SUA și China pe fondul pandemiei de COVID-19, Înaltul Reprezentant al UE a reliefat o abordare strategică europeană de apropiere și consolidare a relațiilor cu Africa.

De asemenea, într-un editorial pentru ECFR, el a pledat din nou pentru autonomia strategică a Uniunii Europene, referindu-se la sectoare cheie precum domeniul sanitar și necesitatea formării de stocuri și implicit a relocării producției. Borrell a avertizat astfel că “lumea post-coronavirus este deja aici“, o lume în care “Europa are nevoie de un nou tip de globalizare capabil să atingă un echilibru între avantajele piețelor deschise și interdependență și între suveranitatea și securitatea țărilor” și în care “Europa ar trebui să acționeze pentru a împiedica ca rivalitatea SUA-China să aibă repercusiuni negative în anumite regiuni ale lumii”.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Europa s-a despărțit de David Sassoli printr-un ultim omagiu adus în plenul Parlamentului European: Europa a pierdut un lider, un european mândru

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Europa l-a omagiat luni, pentru ultima oară, pe fostul președinte al Parlamentului European, David Maria Sassoli, într-o ceremonie care a avut loc luni în debutul ședinței plenare de la Strasbourg, cu lideri europeni, între care Emmanuel Macron și Charles Michel, care au luat cuvântul pentru a-l comemora pe defunctul lider al eurodeputaților, decedat subit săptămâna trecută înainte de a-și încheia mandatul și a preda ștafeta unui succesor.

La deschiderea ceremoniei, președinta interimară al Parlamentului, Roberta Metsola, a declarat că “Europa a pierdut un lider, democrația a pierdut un campion și cu toții am pierdut un prieten. El a știut întotdeauna cum să transpună valorile în care credea în acțiuni concrete.

Aceasta a subliniat modul în care Sassoli “a luptat pentru ca Parlamentul să rămână activ în cele mai dificile luni ale pandemiei și pentru a ne permite să adoptăm pachete legislative importante de care Europa și cetățenii săi au nevoie.”

“Această adunare îi va onora munca și moștenirea”, a încheiat Metsola, cea care își va prezenta marți candidatura și va fi, cel mai probabil, aleasă în funcția de președinte al Parlamentului, având în vedere că eurodeputatul PPE nu va avea oponenți din partea celorlalte grupuri majore al legislativului european, social-democrații și Renew Europe.

Fostul prim-ministru și eurodeputat italian Enrico Letta, un prieten apropiat al președintelui Sassoli, a declarat că, pentru David Sassoli, Europa nu a însemnat doar directive, instituții și acronime.

“Nu. Europa a fost, în primul rând, poporul său, suflul său, inima sa. La fel cum a ținut porțile acestui Parlament deschise, David a încercat să deschidă uși pentru cetățenii de pe întreg continentul nostru”, a precizat Letta.

Numitorul comun al tuturor eforturilor sale este clar: Uniunea Europeană este o Uniune a valorilor”, a declarat Letta, adăugând că “lupta lui David pentru democrație, libertate și statul de drept a fost o sursă de inspirație pentru noi toți”. “Îți vom continua activitatea. Luptele tale vor continua să fie luptele noastre. Nu te vom uita niciodată”, a spus el.

Președintele Consiliului European Michel a omagiat personalitatea “caldă, autentică, zâmbitoare” a lui David Sassoli, care a fost, a adăugat acesta, fermă atunci când a fost nevoie.

“David, (…) ai inspirat în mod natural respect, ceea ce a depășit cu mult granițele funcției tale”, a declarat președintele Consiliului European, Charles Michel.

David Sassoli “a fost un lider politic și un european mândru”, a continuat președintele Michel. De asemenea, acesta a omagiat idealurile lui David Sassoli de justiție socială și solidaritate, care s-au aflat în centrul identității sale politice.

Președintele Republicii Franceze și președintele în exercițiu al Consiliului UE, Emmanuel Macron, a salutat “un om de o rară bunătate, ale cărui zâmbet, viziune și idealuri erau suficient de largi cât să cuprindă un continent”. Acesta a subliniat că “inima și ambiția” pe care David Sassoli le-a arătat pe parcursul pandemiei, în decursul căreia a oferit Europei “prietenie și un model demn de urmat” prin acțiunile sale la conducerea Parlamentului.

A fost în același timp “un bun organizator și mediator” în hemiciclu, și “a înfruntat idei, niciodată oameni”, a adăugat președintele Macron.

După intervenția președintelui Macron, au luat cuvântul reprezentanții grupurilor politice din PE. Aceștia l-au omagiat pe David Sassoli pentru integritatea, decența și bunătatea sa, întotdeauna gata să găsească compromisuri și să reconcilieze diferențe, iar în același timp capabil să ghideze Parlamentul cu o deosebită putere de anticipare, hotărâre și competență în perioade dificile.

Iratxe García Pérez (Spania), președinta grupului social-democrat din care a făcut parte Sassoli, a declarat că acesta “a fost un om bun, angajat, un european pasionat, care a putut purta un dialog dar în același timp a rămas ferm pe principiile sale de libertate, democrație și solidaritate. Cel mai bun omagiu pe care i-l putem aduce este să îi continuăm moștenirea: să construim o Europă socială și o politică privind migrația care pune oamenii în centrul său”.

Aceasta a fost urmată de Manfred Weber (PPE, Germania), Dacian Cioloș (Renew, România), Ska Keller, (Verzi/ALE, Germania), Marco Zanni (ID, Italia), Raffaele Fitto ECR, Italia) și Martin Schirdewan (Stânga, Germania).

Familia președintelui Sassoli a participat la ceremonie, inclusiv soția și copiii săi. Mai multe personalități publice de prim rang, inclusiv aflate în funcții politice înalte în țările și instituțiile UE, au fost, de asemenea, prezente. Printre acestea s-au numărat premierii din mai multe țări UE precum Mario Draghi din Italia, Xavier Bettel din Luxemburg, Kyriakos Mitsotakis din Grecia, Andrej Plenković din Croația și Robert Abela din Malta. Au participat, de asemenea, mai mulți reprezentanți ai parlamentelor și guvernelor naționale din UE. Marea absentă a fost președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a fost nevoită să își anuleze participarea la sesiunea plenară de la Strasbourg după ce șoferul său a fost depistat pozitiv cu COVID-19. 

“Cu părere de rău am fost nevoit să renunț la omagiul meu pentru bunul meu prieten David Sassoli. Doresc totuși să îi onorez memoria cu un trandafir alb, care a fost un simbol al angajamentului său politic și moral de o viață”, a scris von der Leyen, pe Twitter, făcând trimitere la discursul pe care îl pregătise pentru acest moment .

La începutul ceremoniei, în hemiciclu a fost proiectat un scurt material video intitulat “David Maria Sassoli, președintele Parlamentului European”.

Președintele Parlamentului European, David Sassoli, s-a stins din viață pe 11 ianuarie 2022 la Aviano (Italia), unde a fost spitalizat începând cu 26 decembrie 2021. Eurodeputat din 2009, a fost ales președinte în iulie 2019 pentru prima jumătate a actualei legislaturi. Este pentru prima dată în istoria Parlamentului European când un preşedinte în exerciţiu a murit. Anunțul trecerii sale în neființă a fost urmat de mesaje de omagiere transmise de mai mulți lideri și oficiali europeni, între care președintele Consiliului European, Charles Michelpreședinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyenpreședintele Klaus Iohannispremierul Nicolae Ciucă, dar și importanți membri ai Comisiei Europene, precum vicepreședintele Frans Timmermans și comisarul Paolo Gentiloni, fost premier italian și coleg de partid cu David Sassoli. De asemenea, un mesaj de condoleanțe a fost transmis și de președintele Partidului Popular European, Donald Tusk, iar un altul din partea președintelui Partidului Socialiștilor Europeni, Serghei Stanișev. Totodată, Sassoli a fost omagiat și de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg și de Departamentul de Stat al SUA.

Vinerea trecută, el a fost condus pe ultimul drum de liderii instituțiilor UE și de colegii săi din Parlamentul European în cadrul unor funeralii de stat organizate la Roma. 

Sassoli a condus Parlamentul European în timpul celei mai grave crize din istoria UE – pandemia – , al punerii pe șine a celui mai mare plan de redresare aprobat vreodată în Uniunea Europeană și al lansării Conferinței privind viitorul Europei.

Continue Reading

U.E.

Cancelarul german Olaf Scholz cere Rusiei să facă “paşi fără echivoc” către o dezescaladare în Ucraina: Situația este foarte gravă

Published

on

© Bundesregierung/ Bergmann

Cancelarul german Olaf Scholz a îndemnat luni Rusia la “paşi fără echivoc” către o dezescaladare la frontiera cu Ucraina, după întâlnirea cu şeful guvernului spaniol, Pedro Sanchez, în cadrul primei sale vizite externe la Madrid de la preluarea mandatului.

Ne așteptăm ca Rusia să facă pași fără echivoc în direcția dezescaladării – situația este foarte gravă. Trebuie să facă tot posibilul pentru a preveni escaladarea. Germania și Spania colaborează îndeaproape“, a subliniat cancelarul german în cursul unei conferinţe de presă comune cu Sanchez după întâlnirea de la Palatul Moncloa, în prima sa vizită externă din 2022.

Evoluţia pandemiei, pregătirile pentru summitul NATO care va avea loc în iunie la Madrid, politica energetică europeană, reforma regulilor fiscale ale UE, pactul european privind migraţia şi ameninţarea pe care o reprezintă Rusia pentru Ucraina au fost alte subiecte abordate cu ocazia acestei întâlniri bilaterale. Referitor la summitul NATO de la Madrid, la care aliaţii vor prezenta un nou proiect strategic, Scholz a asigurat că “Germania va contribui maximal la succesul” acestei reuniuni. 

Scholz, care îl va primi marți la Berlin pe secretarul general al NATO, a atras atenţia asupra gravităţii situaţiei, ce reprezintă un “pericol pentru suveranitatea Ucrainei”, astfel încât este necesar să “facem tot posibilul” pentru a evita o intervenţie militară.

“Inviolabilitatea frontierelor este ceva ce trebuie să respectăm”, a subliniat cancelarul german, relatează EFE, potrivit Agerpres. Liderul de la Berlin care a avertizat că mesajul clar al Germaniei este că “orice ameninţare la adresa integrităţii Ucrainei va avea un cost ridicat”.

În aceeaşi ordine de idei, cancelarul a insistat asupra faptului că “orice agresiune militară va avea grave consecinţe politice şi economice”, şi a subliniat importanţa “de a face tot posibilul pentru a nu se ajunge aici”.

La rândul său, premierul Sanchez a subscris afirmaţiilor omologului său german şi a lansat un “apel la detensionare”, precum şi la “respectarea frontierelor” şi “integrităţii teritoriale” a Ucrainei.

De asemenea, el a fost de acord cu Scholz asupra importanţei recunoaşterii tuturor forumurilor de dialog aflate în curs de desfăşurare pentru a reduce tensiunile.

Înaintea cancelarului german, şefa diplomaţiei germane, Annalena Baerbock, avertizase Rusia că va plăti un “cost ridicat” dacă va invada Ucraina, menţionând că Berlinul se angajează să facă tot posibilul pentru a rezolva prin mijloace diplomatice tensiunile reînnoite cu Rusia asupra Ucrainei.

Într-o conferinţă de presă susţinută la Kiev, unde se află luni în vizită înainte de o deplasare la Moscova, Annalena Baerbock şi-a exprimat sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei – într-un moment în care temerile privind un posibil atac rusesc împotriva acestei ţări sunt în creştere -, subliniind că negocierile diplomatice, inclusiv prin ‘formatul Normandia”, care reuneşte Germania, Franţa, Ucraina şi Rusia, continuă să fie cea mai bună modalitate de a reduce tensiunile.

Vizita lui Scholz la Madrid a avut loc la doar o lună de când i-a luat locul Angelei Merkel şi este şi prima întrevedere cu caracter bilateral între Sanchez şi Scholz, deşi cei doi s-au mai întâlnit la ultimul Consiliu European desfăşurat la Bruxelles. Marți, cancelarul german îl va primi la Berlin pe secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, iar miercuri se va adresa la distanță Forumului Economic Mondial de la Davos.

Citiți și Patrulaterul diplomatic Geneva-Bruxelles-Viena-Brest. Câteva adnotări despre securitatea europeană și a României

Rusia a avansat la mijlocul lunii decembrie o serie de propuneri privind arhitectura de securitate europeană. Acestea cuprind în principal excluderea oricărei noi extinderi a NATO, mai ales către Ucraina și Georgia, şi încetarea oricărei activităţi militare a Alianței şi a SUA în Europa de Est, implicit în țările care au aderat la NATO după 1997. Astfel de cerințe ar presupune închiderea structurilor NATO de pe teritoriul României, retragerea forțelor americane și aliate din bazele militare de la Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii sau sistarea misiunilor de poliție aeriană aliate la Marea Neagră, pretenții considerate nefondate de SUA, NATO și România.

Luni, consultările strategice și diplomatice dintre Statele Unite și Federația Rusă privind arhitectura de securitate în Europa s-au încheiat, la Geneva, după aproape opt ore, reliefând un dialog de pe poziții diametral opuse. SUA au reiterat avertismentele occidentale în privinţa unei eventuale invadări a Ucrainei, au fost ferme în respingerea propunerilor de securitate ale Rusiei care sunt inacceptabile şi au transmis cu claritate că nu vor permite nimănui să pună capăt politicii uşilor deschise a NATO, în timp ce Moscova a cerut garanţii ”scrise în piatră” că Ucraina şi Georgia nu vor deveni vreodată membre ale NATO.

Miercuri, cele 30 de state membre ale NATO au transmis Rusiei că nu vor renunța la capacitatea lor de a se proteja și apăra reciproc și nici la prezența forțelor lor militare pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice, în timp ce au afirmat sprijinul lor pentru politica ușilor deschise a Alianței și pentru integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei. Între cele două momente de consultări, SUA și UE și-au reafirmat angajamentul de a aborda împreună “provocarea urgentă” a consolidării militare a Rusiei, subliniind că orice nouă invazie în Ucraina va avea costuri severe, iar SUA și aliații au decis “o abordare unificată a NATO” în raport cu solicitările Federației Ruse.

Totuși, în cadrul discuțiilor de la nivelul OSCE, SUA au avertizat că nu vor tolera sferele de influență și nu vor limita dreptul suveran al națiunilor de a-și alege alianțele, în timp ce Polonia, țara care asigură președinția OSCE, a dat startul lucrărilor avertizând că “riscul de război în zona OSCE este acum mai mare ca niciodată în ultimii 30 de ani”.

De la Brest, acolo unde a asigurat rolul de gazdă din partea președinției franceze a Consiliului UE pentru reuniunea miniștrilor de externe europeni, ministrul de externe Jean-Yves Le Drian a respins încercările Rusiei de reconstituire a ”blocurilor, zonelor de influență”, pe care le-a calificat drept ”inacceptabile”, punctând că europenii își doresc să promoveze o ”strategie Helsinki II” de destindere pentru securitatea pe continent, contrariul ”Ialtei II”. Jocul de concepte al lui Le Drian vizează respingerea unui tip de acorduri precum cele încheiate la finalul celui de-al Doilea Război Mondial între SUA, URSS și Marea Britanie privind împărțirea sferelor de influență în Europa și îmbrățișarea unei variante diplomatice care în 1975 s-a concretizat prin Actul Final de la Helsinki al Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa, precursoarea OSCE. 

Situația rămâne însă tensionată, fiind așteptate noi discuții, în timp ce riscul unei acțiuni militare din partea Rusiei se păstrează ridicată.

Continue Reading

RUSIA

Germania dă asigurări Kievului că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și avertizează Rusia că va ”plăti un preț ridicat” dacă va recurge la ”un nou act de agresiune”

Published

on

©Annalena Baerbock/ Twitter

Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a asigurat Kievul că țara sa nu va face compromisuri cu privire la principiile fundamentale ale suveranității Ucrainei atunci când va avea o întrevedere cu omologul rus, Serghei Lavrov, programată pentru mâine, și a pledat pentru diplomație, considerând că este ”singura cale” pentru a rezolva tensiunile între Moscova și Occident.

Baerbock, membră a Partidului Verzilor, a precizat în cadrul primei sale vizite la Kiev pentru a marca 30 de ani de relații diplomatice germano-ucrainene, moment ce vine pe un fond de securitate tensionat, că este pregătită pentru un dialog serios cu Rusia, dar nu va fi dispusă să facă pași în spate atunci când vine vorba despre principii de bază precum ”inviolabilitatea frontierelor, dreptul de a alege alianțele și renunțarea la amenințările cu violența”.

 

 

Vezi această postare pe Instagram

 

O postare distribuită de Auswärtiges Amt (@auswaertigesamt)

”Vom face tot ce ne stă în putere pentru a garanta securitatea Ucrainei. Vom face tot ce ne stă în putere pentru a garanta securitatea Europei. Pentru fiecare nou act de agresiune Rusia va plăti un preț ridicat din punct de vedere economic, strategic, politic”, a declarat Baerbock într-o conferință de presă comună cu omologul său ucrainean, Dmytro Kuleba, potrivit The Guardian și Radio Free Europe.

Vizita oficialului german este urmărită cu mare atenție de către administrațiile europene, britanică și americană pentru a observa dacă există o intenție a Germaniei de a recurge la tradiționalul comportament orientat spre dialog bilateral cu Rusia în detrimentul fermității.

Cu toate acestea, Baerbock este privită ca făcând parte din clasa politică tânără puternic angajată în proiectarea drepturilor omului în politica externă și determinată să scoată Berlinul de pe calea disponibilității istorice de a face compromisuri față de Moscova. Va fi frustrant pentru unele țări occidentale dacă Germania va acționa ca o ancoră, în contextul în care Statele Unite și Uniunea Europeană au depus eforturi concertate pentru a prezenta un front unit în cadrul NATO.

Detaliind o parte din obiectivele pe care le va urmări în cadrul discuțiilor cu omologul rus, Serghei Lavrov, Baerbock a declarat la Kiev că va explora posibilitatea reluării negocierilor în format Normandia, din care fac parte Rusia, Ucraina, Germania și Franța, cu posibilitatea ca Statele Unite să se alăture acestora pentru a le dinamiza.

”Vreau să aflu de pe teren dacă există dorința identificării unor soluții prin intermediul canalelor diplomatice, mai presus de toate pentru a da din nou viață formatului Normandia și pentru a face în sfârșit progrese cu privire la punerea în aplicare a acordurilor de la Minsk”, a detaliat ministrul german de externe.

”Cea mai eficientă pârghie pe care o avem pentru a susține Ucraina este angajamentul unanim al UE, G7 și NATO că orice nouă agresiune va avea un preț ridicat pentru regimul rus. Nicio țară nu are dreptul să dicteze altor țări în ce direcție să meargă, ce relații să aibă și la ce alianțe să adere. Suveranitatea Ucrainei nu poate fi și nu va fi niciodată subiectul unor negocieri”, a fost mesajul ferm transmis de Baerbock.

La rândul său, ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a spus că a abordat chestiunea sensibilă a livrărilor de arme către Ucraina, în contextul în care Kievul a acuzat în decembrie Berlinul că împiedică furnizarea de armamente defensive în cadrul cooperării cu NATO, informează AFP, potrivit Agerpres.

”Dialogul nostru cu Germania pe acest subiect va continua. Ştim de unde şi ce fel de arme putem obţine. Ştim foarte bine cum să le folosim pentru a ne apăra teritoriile. Lucrăm la asta în fiecare zi, iar rezultatele nu sunt rele”, a mai declarat Kuleba.

De asemenea, acesta a transmis că ”este important ca nici Berlinul, nici Parisul să nu ia decizii despre Ucraina fără Ucraina și să nu facă niciun joc pe la spatele nostru în relațiile cu Rusia”, a declarat Kuleba, care i-a mulțumit lui Baerbock ”pentru că a adoptat o poziție de principiu”.

Vizita sa are loc după trei întâlniri diplomatice la nivel înalt, desfășurate pe parcursul săptămânii trecute, care s-au încheiat fără un semnal clar dacă Putin va decide să avanseze cu invazia militară în Ucraina sau, din contră, va demara un dialog cu Statele Unite cu privire la controlul armelor în Europa, o agendă mai restrânsă decât apelul său de redesenare a arhitecturii de securitate a Europei.

Atmosfera s-a inflamat și mai tare în contextul atacului cibernetic asupra unor site-uri ale Guvernului de la Kiev, condamnat de UE și NATO și despre care Ucraina spune că are ”dovezi” privind implicarea Rusiei.

După oprirea la Kiev, ministrul german de externe, Annalena Baerbock, urmează să poposească la Mosova pentru discuții cu omologul rus, Serghei Lavrov, pe agenda celor doi aflându-se cel mai probabil subiecte precum comasarea de trupe ruseşti la graniţa cu Ucraina sau Nord Stream 2, proiect față de care aceasta și-a exprimat în trecut opoziția. 

Să nu uităm totuși de practica specific germană ce a intrat în jargonul politic ca ”german vote” prin care Guvernul federal vine cu păreri diferite, în funcție de ministrul care își exprimă opinia. 

Așa se face că Berlinul, prin vocea ministrului său al apărării, Christine Lambrecht, a subliniat că Nord Stream 2 este un proiect comercial care nu trebuie legat de acțiunile politice.

Decizia Gazprom, companie care adminsitrează gazoductul mai sus amintit, de a limita furnizarea de gaze naturale în pofida majorării cererii a fost calificată de Uniunea Europeană drept ”provocatoare”, fapt pentru care autoritățile de reglementare au decis să examineze livrările de energie.

Pe lângă presiunea sporită din partea autorităților europene pentru aplicarea legilor concurenței, Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a insistat, de asemenea, asupra faptului că speranțele Rusiei de a transporta gaz direct în Germania prin conducta Nord Stream 2 depind și de comportamentul său în Ucraina.

”Cu siguranță, funcționarea acestei infrastructuri va depinde și de evoluția evenimentelor din Ucraina și de atitudinea Rusiei”, a menționat acesta, adăugând că viitorul gazoductului –  care ar trebui să fie aprobat de autoritățile de reglementare germane în cursul acestui an – ”este cu siguranță legat de situația militară din Ucraina”.

Încercând să explice creșterea prețurilor la gaze, șeful Agenţiei Internaţionale a Energiei a arătat cu degetul către Gazprom.

”Credem că există dovezi ale încordării de pe piaţa europeană a gazelor din cauza acţiunilor Rusiei. Aş atrage atenţia că fluxurile scăzute de gaze ruseşti din prezent către Europa coincid cu tensiunile geopolitice accentuate privind Ucraina”, a declarat Birol, care este de părere că ”Rusia ar putea majora livrările spre Europa cu cel puţin o treime – acesta este mesajul cheie”.

Birol a semnalat că ţările europene, inclusiv Marea Britanie, trebuie să se pregătească de viitoare crize, asigurându-şi capacităţi suplimentare de stocare a gazelor pentru a reduce influenţa oricărei ţări pe piaţă în momentele tensionate.

Rusia este răspunzătoare pentru aproximativ 40% din gazele naturale ale UE și a susținut mult timp că este un furnizor stabil și previzibil, dar acest lucru devine din ce în ce mai greu de crezut, pe măsură ce SUA, NATO și UE devin din ce în ce mai alarmate de trupele ruse comasate la granița Ucrainei și solicitările răsunătoare ale Kremlinului prin care urmărește să remodeleze arhitectura de securitate a Europei.

Senatul american a dezbătut joi un proiect de sancțiuni prezentat de republicani ce vizează Nord Stream 2, o măsură care a eșuat.

Baerbock este conștientă că Joe Biden a respins această intenție republicană de a aplica sancțiuni noi asupra Nord Stream 2 tocmai pentru că dorește conservarea relațiilor, după cum însuși președintele american a declarat de nenumărate ori însă, dacă nu există reciprocitate din partea Berlinului, este posibil ca Washington să își revizuiască atitudinea cu privire la acest gazoduct.

Dovadă în acest sens stă un alt proiect de lege dezvăluit săptămâna trecută de mai mulți senatori democrați de prim rang care vizează pedepsirea preşedintelui rus Vladimir Putin în cazul în care Rusia invadează Ucraina.

Textul, sprijinit de Casa Albă, încurajează mai ales Statele Unite ”să ia în considerare toate măsurile disponibile şi adecvate” pentru a se asigura că Nord Stream 2, descris ca ”un instrument de influenţă rău intenţionată al Federaţiei Ruse”, nu devine operaţional.

 

 

Continue Reading

Facebook

PARLAMENTUL EUROPEAN20 mins ago

Europa s-a despărțit de David Sassoli printr-un ultim omagiu adus în plenul Parlamentului European: Europa a pierdut un lider, un european mândru

NATO12 hours ago

NATO și Ucraina au semnat un acord de consolidare a cooperării împotriva atacurilor cibernetice, la câteva zile după un atac informatic la adresa Kievului

U.E.13 hours ago

Cancelarul german Olaf Scholz cere Rusiei să facă “paşi fără echivoc” către o dezescaladare în Ucraina: Situația este foarte gravă

RUSIA15 hours ago

Germania dă asigurări Kievului că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și avertizează Rusia că va ”plăti un preț ridicat” dacă va recurge la ”un nou act de agresiune”

U.E.17 hours ago

Miniștrii de finanțe din zona euro vor discuta despre modul în care pot fi modificate regulile fiscale ale UE, astfel încât guvernele să le respecte

CHINA17 hours ago

Forumul de la Davos: Președintele Chinei atrage atenția că o confruntare globală ”nu rezolvă problemele” și ar putea avea ”consecințe catastrofale”

U.E.18 hours ago

UE: Procesul de reformă pentru consolidarea sistemului judiciar din Serbia trebuie să continue dincolo de referendumul din 16 ianuarie

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

Comisia Europeană lansează o cerere de proiecte în valoare de 1 milion de euro adresată facultăților de jurnalism din UE

COMISIA EUROPEANA19 hours ago

Raport: Prețurile gazelor naturale în UE au crescut la niveluri record în al treilea trimestru din 2021, influențate de piețele globale de gaze

NATO19 hours ago

Un detașament de 30 de militari de la Brigada Multinațională de la Craiova, dislocat de România la misiunea UE din Bosnia și Herțegovina

RUSIA15 hours ago

Germania dă asigurări Kievului că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și avertizează Rusia că va ”plăti un preț ridicat” dacă va recurge la ”un nou act de agresiune”

CHINA17 hours ago

Forumul de la Davos: Președintele Chinei atrage atenția că o confruntare globală ”nu rezolvă problemele” și ar putea avea ”consecințe catastrofale”

SUA4 days ago

SUA sunt pregătite atât pentru discuții, cât și pentru represalii față de Rusia, nefiind clar că Moscova a decis „în mod categoric” să întreprindă o acțiune militară în Ucraina

NATO6 days ago

Klaus Iohannis reafirmă obiectivul creșterii prezenței militare SUA în România în contextul tensiunilor cu Rusia: Punerea sub semnul întrebării a arhitecturii de securitate europene este inacceptabilă

ROMÂNIA6 days ago

Klaus Iohannis: Finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”. Finalizarea MCV, o altă prioritate majoră

FONDURI EUROPENE3 weeks ago

Premierul Nicolae Ciucă va prelua monitorizarea operaționalizării PNRR: La începutul lui 2022 urmează să intre în contul statului încă 1,9 miliarde de euro, prefinanțare din împrumutul acordat României

ROMÂNIA3 weeks ago

Guvernul lucrează la un plan de acțiune din bani europeni care să transforme România într-un lider regional pentru dezvoltare durabilă până în 2030

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă, prima întâlnire cu reprezentanții AmCham România: Stimularea investițiilor străine și atragerea de fonduri europene prin PNRR și CFM, soluții pentru prosperitate și bunăstare

ROMÂNIA4 weeks ago

Prim-ministrul Nicolae Ciucă, mesaj de Crăciun: Să ne gândim la sănătatea noastră și a celor din jur, cel mai frumos dar pe care îl putem oferi celorlalți

ROMÂNIA4 weeks ago

Klaus Iohannis, mesaj de Crăciun: La finalul unui an foarte dificil, să ne reîntoarcem la semnificațiile acestei sărbători

Advertisement

Team2Share

Trending