Connect with us

U.E.

Șeful diplomației europene invocă “sfârșitul sistemului global condus de SUA” și zorii “secolului asiatic”: Presiunea de a alege o tabără este în creștere

Published

on

© European Union

Europa ar putea fi nevoită să aleagă între China și Statele Unite ca principal aliat pe scena mondială pe fondul schimbărilor geopolitice, a declarat luni Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell.

“Analiștii au vorbit de mult despre sfârșitul unui sistem condus de americani și sosirea unui secol asiatic. Acest lucru se întâmplă acum în fața ochilor noștri. Dacă secolul al XXI-lea se dovedește a fi un secol asiatic, întrucât al XX-lea a fost unul american, pandemia poate fi amintită drept punctul de cotitură al acestui proces. (…) Presiunea de a alege o tabără este în creștere”, a spus el în cadrul unei discuții cu diplomați germani, potrivit The Guardian, informează EU Observer.

Borrell a participat luni, în regim de videoconferință, la întrunirea anuală a ambasadorilor germani, în contextul în care Germania va prelua de la 1 iulie președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, iar șeful diplomației germane, Heiko Maas, a pledat pentru o independență strategică a Uniunii Europene.

În observațiile sale care par să confirme că Uniunea Europeană va accelera trecerea către o poziție mai independentă și mai agresivă față de Beijing, Borrell a spus că blocul format din 27 de națiuni “ar trebui să urmeze propriile noastre interese și valori și să evite să fie instrumentalizat de unul sau de altul”.

“Avem nevoie de o strategie mai robustă pentru China, care necesită, de asemenea, relații mai bune cu restul Asiei democratice”, a adăugat șeful diplomației europene.

Borrell a recunoscut anterior că UE a fost naivă în ceea ce privește relația cu China, afirmațiile sale fiind făcute după ce Beijingul a făcut presiuni pentru eliminarea unor pasaje critice cu privire la acțiunile Chinei dintr-un raport privind dezinformarea realizat de Serviciului European de Acțiune Externe, dar și după ce autoritățile chineze au dispus cenzurarea unui articol de opinie semnat de ambasadorii statelor membre ale UE la Beijing.

La momentele respective, Josep Borrell a dat asigurări că diplomații Uniunii Europene “nu vor mai permite niciodată” Chinei să cenzureze declarații ale UE.

De asemenea, șeful diplomației europene declara la începutul lunii mai că China este un rival sistemic al Europei, care a fost “puțin naivă” cu privire la intențiile Beijingului, acesta adăugând că abordarea Uniunii Europene în raport cu China devine din ce în ce mai realistă.

Totodată, el a emis un avertisment cu privire la tensiunea din ce în ce mai mare dintre China și SUA și tulburarea geopolitică globală pe care a produs-o focarul de coronavirus, precizând că pandemia de COVID-19 “a aruncat în aer” ordinea globală.

Cu toate acestea, cel mai înalt diplomat al UE a subliniat atunci că “există o oportunitate pentru Europa în “noua ordine mondială ce va fi construită din dezordinea globală, unde UE ar putea juca un rol care va depinde de unitatea sa internă”.

Josep Borrell a devenit o prezență extrem de activă în spațiul ideilor strategice pe care UE încearcă să le promoveze în urma crizei provocate de virusul SARS-CoV-2.

Într-un interviu pentru European Council on Foreign Relations, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene a subliniat că O Europă puternică în lume începe cu o Europă puternică la ea acasă, iar pentru a avea o voce puternică la nivel global, Uniunea Europeană trebuie să își rezolve problemele sale interne. Mai mult, în ecuația geopolitică a amplificării divergențelor dintre SUA și China pe fondul pandemiei de COVID-19, Înaltul Reprezentant al UE a reliefat o abordare strategică europeană de apropiere și consolidare a relațiilor cu Africa.

De asemenea, într-un editorial pentru ECFR, el a pledat din nou pentru autonomia strategică a Uniunii Europene, referindu-se la sectoare cheie precum domeniul sanitar și necesitatea formării de stocuri și implicit a relocării producției. Borrell a avertizat astfel că “lumea post-coronavirus este deja aici“, o lume în care “Europa are nevoie de un nou tip de globalizare capabil să atingă un echilibru între avantajele piețelor deschise și interdependență și între suveranitatea și securitatea țărilor” și în care “Europa ar trebui să acționeze pentru a împiedica ca rivalitatea SUA-China să aibă repercusiuni negative în anumite regiuni ale lumii”.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

România, pe locul doi în UE la numărul de cazuri noi de COVID-19 după bilanțul record înregistrat pe 8 iulie

Published

on

© European Union, 2020

România a ajuns pe locul doi în Uniunea Europeană la numărul de cazuri noi de infectare cu COVID-19, după Franța (+ 663 cazuri), în urma celui mai recent bilanț prezentat de autorități miercuri, 8 iulie. Astfel, cu un număr record de 555 de cazuri, un număr mai ridicat decât vârful atins în perioada de stare de urgență (523 cazuri), țara noastră se situează în fața unor state membre grav afectate de pandemie, precum Spania (+383 cazuri), Italia (+193 cazuri) sau Germania (+206 cazuri). 

De altfel, tendința în ceea ce privește numărul de noi infectări s-a inversat în defavoarea statelor din Uniunea Europeană care per total înregistrează un număr de cazuri cu câteva zeci de mii mai mic decât statele grav afectate din sudul și vestul Europei. Astfel, un top 15 al statelor membre în care numărul de infectări s-a accentuat în ultimele săptămâni plasează România pe locul secund, cu 555 de noi cazuri, după Franța (+663), urmată de Portugalia (+443), Spania (+383), Suedia (+302), Polonia (+277), Germania (+206), Austria (+92), Cehia (+90), Belgia (+65), Croația (+53), Olanda (+52), Luxemburg (+47), Grecia (+33) și Slovacia (+31).

Regatul Unit, proaspăt ieșit din UE, a înregistrat 630 de cazuri noi. 

De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 555 de noi cazuri de îmbolnăvire. În total, până astăzi, 8 iulie, pe teritoriul României, au fost confirmate 30.175 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). Dintre persoanele confirmate pozitiv, 22.284 au fost externate, dintre care 20.799 de pacienți vindecați și 1.485 de pacienți asimptomatici, externați la 10 zile după depistare.

Citiți și Klaus Iohannis, apel către politicieni și cetățeni după un record de cazuri COVID-19: E momentul să lăsăm divergențele politice. Nu lăsați garda jos, este în joc viața voastră și a celor dragi

La ATI, în acest moment, sunt internați 237 de pacienți.

Până astăzi, 1.817 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat. În intervalul 07.07.2020 (10:00) – 08.07.2020 (10:00) au fost înregistrate 18 decese (6 bărbați și 12 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Brașov, Dâmbovița, Galați, București, Prahova, Sălaj, Suceava și Vâlcea. Dintre acestea, 2 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 50-59 ani, 6 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 3 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 7 decese la persoane de peste 80 de ani. Toate decesele sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități.

De asemenea, până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 796.484 de teste.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 406 apeluri la numărul unic de urgență 112 și 1.023 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55 din 15.05.2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ultimele de 24 de ore, 912 sancţiuni contravenţionale, în valoare de 111.550 de lei.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 5.095   de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus): 1.885 în Italia,  561 în Spania, 107 în Franța, 2.275 în Germania, 97 în Marea Britanie, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 3 în SUA,  105 în Austria, 3 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Elveția, 2 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus  și câte unul  în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Emiratele Arabe Unite, Malta, Brazilia, India, Bulgaria, Kazakhstan, Ucraina, Grecia și Suedia. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 122 de cetățeni români aflați în  străinătate, 31 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 9 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveția, unul în SUA și unul în Brazilia, au decedat.

Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 72 au fost declarați vindecați: 50 în Germania, 10 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg și unul în Tunisia.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Angela Merkel, apel la apărarea valorilor și democrației europene de pericolul populist: Nu putem lupta împotriva pandemiei cu minciuni și dezinformare, cu ură și denigrare

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Cancelarul german Angela Merkel a făcut miercuri un apel la apărarea valorilor și democrației europene, într-un discurs pe care l-a susținut în plenul Parlamentului European cu ocazia prezentării priorităților președinției germane a Consiliului UE.

Merkel a emis un avertisment cu privire la politicienii care pot încerca să utilizeze criza provocată de pandemia de coronavirs pentru a promova o agendă populistă alimentată de frică și neîncredere.

Nu putem lupta împotriva pandemiei cu minciuni și dezinformare, cu ură și denigrare“, a spus ea, referindu-se la pericolele la adresa democrației.

O democrație are nevoie de adevăr și transparență. Prin asta se distinge Europa, iar Germania va susține acest lucru în timpul președinției sale”, a completat Merkel, în aplauzele sălii

Cancelarul german a făcut aceste precizări în contextul în care a vorbit despre transformările digitale ca provocări și oportunități majore pentru Europa.

Citiți și Angela Merkel, discurs în aplauzele Parlamentului European: Eu cred în Europa, sunt convinsă de idealul european. Europa va fi mai puternică doar dacă vom consolida coeziunea

Drepturile fundamentale, coeziunea, protecția climei, digitalizarea și responsabilitatea Uniunii Europene la nivel mondial sunt cele cinci priorități pe care Germania și le asumă în cadrul președinției sale la Consiliul Uniunii Europene, a spus Angela Merkel, într-un discurs susținut în plenul Parlamentului European de la Bruxelles și care s-a încheiat în aplauzele eurodeputaților.

“Pentru mine sunt foarte importante cinci subiecte: în primul rând, drepturile noastre fundamentale, coeziunea, protecția climei, digitalizarea și responsabilitatea Uniunii Europene la nivel mondial. Aceste cinci priorități sunt importante pentru că noi ne dorim ca Europa să se transforme în mod echitabil. De asemenea, vrem să protejăm și să ocrotim Europa. Doar atunci Europa va rezista într-o lume care se schimbă foarte rapid și, de asemenea, va fi suverană și își va putea asuma răspunderea la nivel mondial”, a spus cancelarul german, în plenul reunit al eurodeputaților.

Continue Reading

U.E.

Italia și Spania vor încerca să convingă cele patru state „frugale” din UE să sprijine pachetul de 1.850 mld. de euro destinat redresării economice post-pandemie

Published

on

© European Union, 2018

Italia și Spania vor încerca să convingă împreună patru membri ai UE mai „frugali” să sprijine planul de redresare economică prezentat de Comisia Europeană pentru depășirea crizei de coronavirus, au declarat miercuri, la Madrid, premierul italian Giuseppe Conte și omologul său spaniol, Pedro Sanchez, informează AFP, preluat de Agerpres.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat un plan bugetar reînnoit pentru următorii șapte ani, sub forma Cadrului Financiar Multianual, de 1.100 de miliarde de euro, și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare economică sub forma unui fond de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei coronavirusului. Ursula von der Leyen a subliniat că aceste 1.850 miliarde de euro se adaugă planurilor de redresare financiară deja adoptate, referindu-se la pachetul celor trei plase de siguranță de 540 de miliarde de euro, ridicând valoarea totală a efortului financiar european la 2.400 de miliarde de euro.

Cei 27 de lideri din statele membre ale Uniunii Europene se vor reuni într-un Consiliu European extraordinar convocat de președintele instituției, Charles Michel, în perioada 17-18 iulie, pentru negocierile privind pachetul de 1.850 de miliarde de euro destinate relansării economice.

Reuniunea, considerată crucială pentru viitorul post-criză al Uniunii Europene, va fi prima întrunire în format fizic a liderilor UE de la izbucnirea pandemiei și primul summit al UE în cursul președinției germane a Consiliului, care a debutat la 1 iulie.

Italia și Spania sunt printre cele mai afectate țări pe fondul pandemiei, dar apelurile lor de solidaritate economică europeană s-au confruntat cu rezistența a patru membri „frugali” ai UE – Austria, Danemarca, Olanda și Suedia. Din planul propus de Comisia Europeană, 500 de miliarde de euro ar urma să fie acordate sub formă de subvenții către statele membre, iar 250 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Prim-ministrul spaniol, Pedro Sanchez, a declarat miercuri, într-o conferință de presă, că se va întâlni cu omologii olandez și suedez și cu cancelarul german Angela Merkel înainte de întrevederea acestora în format extins din 17-18 iulie.

Germania și Franța, de altfel arhitecții Fondului de relansare propus de Comisia Europeană, susțin planul acesteia și obținerea rapidă a unui acord care să permită implementarea măsurilor de sprijin pentru economie prin intermediul programelor și instrumentelor financiare garantate prin Next Generation EU și viitorul CFM 2021-2027. Astfel, este de așteptat ca cele două state, în special Germania, să aibă un cuvânt greu în contextul negocierilor la cel mai înalt nivel.

„Cu frugalii, facem demersuri diplomatice (…) pentru a putea să-i convingem, în vederea summitului de la 17 iulie”, a adăugat Sanchez, insistând asupra ideii că „luna iulie trebuie să fie luna acordului”.

Giuseppe Conte intenţionează şi el să se deplaseze vineri la Haga şi luni la Berlin.

„Vorbim despre viitorul Europei (…). Piaţa unică europeană este aici în joc (…). Fără un răspuns puternic, coordonat şi european, vom distruge piaţa unică”, a spus Conte, avertizând ţările reticente în legătură cu consecinţele negative potenţiale asupra tuturor economiilor europene. „De aceea Europa trebuie să reacţioneze rapid şi unită (…). Nu putem să ne permitem să fim prea prudenţi”, a mai spus şeful guvernului italian.

De asemenea, Conte a subliniat anterior, la finalul unei întrevederi la Lisabona cu premierul portughez Antonio Costa, că nu va sprijini un plan de relansare european „la preț redus”, exprimându-și, totodată, speranța că această primă întrevedere în format fizic a șefilor de stat sau de guvern va fi una ”decisivă”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending