Pierderile de locuri de muncă ar putea crește pe măsură ce tarifele impuse de președintele american Donald Trump deviază și mai multe exporturi chinezești din Statele Unite către Uniunea Europeană, scrie Bloomberg. Asociația Română a Magazinelor Online (ARMO) avertizează că problema concurenței neloiale create de companiile din afara UE afectează piața de eCommerce și întreg retailul european, subliniind că este esențial ca toate statele membre, inclusiv România, să adopte măsuri rapide și ferme pentru a asigura aplicarea riguroasă a legislației și protejarea retailerilor europeni.

Indonezia, cea mai mare economie din Asia de Sud-Est a pierdut aproximativ un sfert de milion de locuri de muncă în industria textilă și a confecțiilor în ultimii doi ani, potrivit Asociației producătorilor de fibre și fire de filament din Indonezia, care a estimat că o altă jumătate de milion de locuri de muncă sunt în pericol în 2025, ceea ce înseamnă că, în câțiva ani, unul din patru locuri de muncă din sector va dispărea. Acest ritm este considerabil mai rapid decât „șocul chinezesc”, care a afectat 2,4 milioane de locuri de muncă din SUA între 1999 și 2011.

„Acesta este China Shock 2.0 sau China Shock 3.0”, spune Gordon Hanson, profesor de politică urbană la Harvard Kennedy School și unul dintre autorii documentului de cercetare care a inventat numele fenomenului. „China are această imensă capacitate de producție, iar bunurile trebuie să ajungă undeva”. Lecția din experiența SUA, a adăugat el, este că „există un răspuns politic la toate acestea. Oamenii se supără”.

Scăderea economiilor locale din inima Americii a contribuit la ascensiunea lui Donald Trump ca forță politică. Încercând să reechilibreze comerțul dintre SUA și China și să aducă acasă locuri de muncă în industria prelucrătoare, Trump a impus Chinei, în timpul primului său mandat, tarife vamale care au fost menținute de administrația Biden. Producătorii chinezi excluși din SUA au fost nevoiți să caute piețe alternative, în timp ce unii și-au mutat producția în alte țări pentru a scăpa de taxe.

Sprijinirea exporturilor a devenit și mai importantă după ce președintele chinez Xi Jinping a luat măsuri în jurul anului 2020 pentru a reduce o bulă imobiliară. Ulterior, au fost crescute investițiile în industria prelucrătoare pentru a susține economia, ceea ce a dus la un excedent comercial record al Chinei, aproape de 1.000 de miliarde de dolari în 2024. Deși guvernul lui Xi și-a exprimat intenția de a orienta economia mai mult spre consum, în acest an va fi în continuare necesar un sector de export puternic pentru a atinge obiectivul ambițios de creștere de aproximativ 5%

Impactul din Indonezia este resimțit și în alte economii emergente și este pe cale să se agraveze: Trump a amenințat că va crește și mai mult tarifele pentru China, după ce le-a majorat cu 20% de la preluarea mandatului în ianuarie. Acest lucru înseamnă că exportatorii chinezi, cei mai competitivi din lume, caută să înlocuiască orice comenzi pierdute – o dinamică ce riscă să declanșeze un val și mai mare de produse chinezești pe piața globală.

Și nu doar produsele de mare valoare, precum vehiculele electrice, panourile solare și oțelul, au devenit o sursă de fricțiune între China și alte țări. Este vorba și despre articole de îmbrăcăminte și alte bunuri de calitate inferioară – componente de producție în Asia de Sud-Est, cabluri de internet în Brazilia, electronice în India – pe care țările în dezvoltare le vând în mod obișnuit țărilor mai bogate. Există, de asemenea, milioane de pachete mici trimise în fiecare zi direct consumatorilor de către comercianții chinezi de produse electronice, care subminează produsele locale.

Dacă acest lucru nu a fost suficient pentru economiile în curs de dezvoltare, Trump amenință să impună tarife „reciproce” tuturor națiunilor, începând cu 2 aprilie. Liderii țărilor prinse în mijlocul tensiunilor dintre SUA și China – dintre care majoritatea sunt reticenți în a alege o tabără – trebuie să navigheze cu delicatețe în relațiile cu fiecare dintre cei doi giganți, prevenind în același timp pierderile de locuri de muncă la nivel național. 

Cercetările realizate de Bloomberg Economics arată că China a reușit să-și păstreze aproape aceeași cotă din exporturile globale, în ciuda unei scăderi semnificative a ponderei sale în importurile totale ale SUA de la începutul mandatului lui Trump. Începând din 2017, multe economii emergente au înregistrat creșteri substanțiale ale achizițiilor din China, ceea ce a dus la un excedent comercial record al Chinei pentru produsele fabricate.

În timp ce o bună parte din acestea sunt produse finite, cum ar fi telefoanele mobile, îmbrăcămintea și aparatele electrocasnice fabricate în China, a existat, de asemenea, o creștere a importurilor de piese și materiale destinate fabricilor care produc bunuri pentru export în SUA – dovadă că tarifele lui Trump au declanșat o schimbare în lanțurile de aprovizionare globale.

Deși tarifele americane mai mari impuse Chinei au ajutat alte națiuni să vândă mai mult în SUA, noua amenințare a lui Trump de a impune taxe tuturor țărilor „crește riscul ca unele dintre aceste oportunități pe piața americană să dispară”, spune Maeva Cousin, economist șef pentru comerț la Bloomberg Economics. „Economiile asiatice merg pe sârmă în războaiele comerciale dintre SUA și China. Concurența bunurilor importate din China este în mod clar o provocare pentru multe dintre companiile lor, iar devierea exporturilor chinezești din SUA intensifică această tendință”, a spus ea. 

Cu toate acestea, nu este ușor pentru guverne să blocheze importurile din China, care pentru mulți este cel mai mare partener comercial al lor, precum și o sursă de finanțare ieftină pentru centrale electrice, căi ferate de mare viteză și alte proiecte de infrastructură. 

China este sensibilă la acuzațiile potrivit cărora uriașa sa mașină de export afectează țările în curs de dezvoltare. La începutul acestei luni, în timpul unei conferințe de presă anuale susținute de ministrul chinez de externe, Wang Yi, unde întrebările sunt verificate în prealabil, un jurnalist de la un post de presă pakistanez a abordat subiectul avalanșei de produse chinezești în țările vecine. Cel mai înalt diplomat chinez a răspuns afirmând că este „normal ca vecinii să nu fie de acord cu totul”, subliniind totodată că China rămâne „motorul dezvoltării economice”.

De asemenea, China a fost pricepută în gestionarea repercusiunilor geopolitice, intensificând diplomația și prezentându-se ca o alternativă stabilă față de Trump. Guvernul lui Xi menține, de asemenea, tarifele scăzute pentru țările mai sărace, în timp ce Trump le crește.

Președintele american Donald Trump a menționat că omologul său chinez Xi Jinping s-ar putea să viziteze în curând Statele Unite, o dovadă a celui mai puternic semnat de până acum cu privire la un posibil summit între cele două puteri care sunt în prezent captive într-un război comercial care pare fără soluție momentan, anunță Financial Times, Reuters, MSN.

”Va veni într-un viitor nu foarte îndepărtat”, a anunțat Trump, potrivit Associated Press.

Informații publicate Instituția nu a răspuns solicitărilor din partea presei de a comenta informațiile publicate de Wall Street Journal care arătau că oficialii americani și chinezi discută despre posibilitatea unui summit în iunie. Dacă acest lucru se va întâmpla, aceasta ar fi prima întâlnire dintre cei doi lideri după ce Trump s-a reîntors la Casa Albă.

O persoană familiarizată cu subiectul a temperat spiritele cu privire la faptul că o călătorie a lui Xi Jinping va avea loc în curând, precizând că nu au existat discuții despre acest aspect.

Trump a lansat deja un nou război comercial împotriva Beijingului, succedându-l pe cel din primul său mandat, prin impunerea unor tarife de 20% asupra importurilor din China. Beijingul a apelat la retaliere, recurgând la taxe de aproximativ 22 de miliarde de dolari ce vizează sectorul agricol american.

Niciun război nu trebuie purtat și nici nu poate fi câștigat, a fost mesajul recent pe care l-a transmis Ministerul chinez de Externe către Washington în încercarea de a evita o escaladare a conflictului tarifar. 

Trump s-a întâlnit de mai multe ori cu Xi Jinping în primul său mandat, inclusiv în cadrul unei vizite la Beijing. Prima lor întâlnire a avut loc la reședința președintelui american, la Mar-a-Lago, în 2017, la scurtă vreme după ce Trump și-a preluat primul mandat.

Liderul american l-a invitat pe omologul chinez la ceremonia de preluarea a celui de-al doilea mandat, desfășurată în luna ianuarie, dar acesta din urmă a preferat să-l trimit pe vicepreședintele Han Zheng pentru a reprezenta țara.

Serviciul de informații externe al Germaniei (BND) a concluzionat că pandemia globală de coronavirus din 2020 ar fi putut fi declanșată de un accident într-un laborator chinez care efectuează cercetări asupra virusurilor, au relatat miercuri publicațiile germane Süddeutsche Zeitung și Die Zeit, potrivit DW.

Pandemia de COVID-19 a provocat milioane de decese în întreaga lume și a avut un impact devastator asupra economiilor globale, generând tensiuni sociale semnificative.

Cercetări riscante la Institutul de Virologie din Wuhan

Potrivit investigației realizate de BND, analiza materialelor din surse publice, precum și informațiile obținute în cadrul unei operațiuni cu numele de cod Saaremaa, au indicat că la Institutul de Virologie din Wuhan au fost utilizate metode de cercetare riscante, încălcând regulile de siguranță din laborator.

Conform raportului, cercetătorii din Wuhan au efectuat experimente de tip gain-of-function, în care virusurile naturale sunt modificate pentru a le altera capacitatea de îmbolnăvire, transmisibilitatea și gama de gazde pe care le pot infecta. De asemenea, au existat multiple încălcări ale normelor de siguranță în laborator, ceea ce a sporit riscul unui accident biologic.

Sursele citate susțin că BND ajunsese la aceste concluzii încă din 2020, atribuindu-le o probabilitate de 80%-95%, însă informațiile nu au fost făcute publice la acel moment.

Poziția Chinei și a altor servicii de informații

China a negat constant ipoteza că laboratorul din Wuhan ar fi fost sursa pandemiei. Totuși, în ianuarie 2024, CIA a declarat că este de părere că virusul SARS-CoV-2 ar putea proveni dintr-un laborator, menționând însă că nivelul de încredere în această concluzie este redus. FBI a emis o declarație similară în martie 2023.

O altă teorie susține că pandemia ar fi izbucnit la sfârșitul anului 2019 într-o piață din Wuhan unde se vindeau animale sălbatice pentru consum, însă dovezile privind originea exactă a virusului rămân neconcludente.