Connect with us

U.E.

Șeful diplomației europene și comisarul european pentru gestionarea crizelor, discuții la Ankara în contextul crizei din Siria și a afluxului de refugiați de la granița greco-turcă

Published

on

© Photo collage/ Source: EC - Audiovisual Service

Înaltul Reprezentant / vicepreședinte Josep Borrell și comisarul european pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič, vor călători la Ankara în următoarele două zile (marți, 3 martie până miercuri, 4 martie 2020). Cei doi vor avea discuții despre escaladarea situației în curs de desfășurare în provincia Idlib din nord-vestul Siriei și despre consecințele umanitare pentru populația civilă pe teren, precum și despre situația refugiaților sirieni în Turcia, potrivit unui comunicat.

Vizita are loc înaintea reuniunii informale a miniștrilor de externe ai UE (Gymnich) și a Consiliului Afaceri Externe, în reuniune extraordinară, prezidat de Înaltul Reprezentant / Vicepreședinte Josep Borrell la Zagreb, la sfârșitul acestei săptămâni, în perioada 5 și 6 martie.

În timpul vizitei la Ankara, Borrell și Lenarčič se vor întâlni cu interlocutori la nivel înalt din partea autorităților turce.

În ceea ce-l privește pe comisarul Janez Lenarčič, acesta își va continua călătoria în Turcia unde va vizita taberele de refugiați din sud-estul provinciei turce Gaziantep.

Situația de la frontierele Greciei și Bulgaria cu Turcia riscă să capete cote dramatice și să se transforme într-o nouă criză a refugiaților, după ce președintele turc Recep Tayyip Erdogan a decis vinerea trecută să deschidă frontierele cu Uniunea Europeană și să lase refugiații și migranți să treacă. Astfel, peste 76.000 de migranți au fost lăsați să treacă frontiera spre Uniunea Europeană, încălcând acordul convenit între cele două părți, în 2016, pentru combaterea imigrației ilegale.

Turcia, care se învecinează cu Grecia și Bulgaria, ambele state membre ale Uniunii Europene, găzduiește 3.6 milioane de refugiați din Siria, dar și din alte state din Africa, Asia sau Orientul Mijlociu.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a amenințat din nou Uniunea Europeană cu „milioane” de migranți care se vor deplasa „în curând” spre Europa, după ce Turcia și-a deschis frontierele în încercarea de a obține mai mult sprijin pentru a obține o încetare a focului în Siria.  Astfel, încercând să accentueze presiunea asupra UE, Erdogan a afirmat luni că va menţine „deschise porţile spre Europa”. „Acum, o să luaţi partea voastră de povară”, a spus el în discursul rostit la Ankara, referindu-se la liderii UE.

Declarațiile sale au fost imediat criticate de cancelarul german Angela Merkel care a declarat luni că este „inacceptabil” ca Turcia să facă presiuni asupra Uniunii Europene „pe spatele refugiaţilor”. Anterior, guvernul german a emis un avertisment către potenţialii migranţi care pleacă din Turcia că drumul spre Uniunea Europeană nu este deschis şi că anul 2015 nu se va repeta.

Grecia a instituit duminică stare de alertă maximă” pentru a-şi proteja frontierele de afluxul de mii de migranţi spre teritoriul său şi a anunţat că orice nouă cerere de azil va fi suspendată pentru cei care intră ilegal în ţară. De asemenea, guvernul a solicitat asistență tehnică din partea agenţiei europene de control al frontierelor Frontex, care a dispus deja duminică desfăşurarea unor întăriri şi ridicarea nivelului său de alertă la graniţa greco-turcă.

În acest context, liderii instituțiilor UE se vor deplasa marți la frontiera greco-turcă, într-un gest de solidaritate politică într-o potențială nouă criză a refugiaților.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

COVID-19: Comisia Europeană aprobă ajutorul de stat de 1 milion de euro pentru compensarea Aeroportului Timișoara

Published

on

© Aeroportul Internațional Timișoara/Facebook

Comisia Europeană aprobă ajutorul de stat în valoare de 1 milion de euro pentru a compensa Aeroportul Internațional Traian Vuia din Timișoara  pentru daunele cauzate de pandemia de coronavirus, potrivit unui comunicat

Comisia Europeană a decis că subvenția directă românească de aproximativ 4,8 milioane RON (aproximativ 1 milion EUR) către Aeroportul Timișoara este în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat. Măsura are drept scop compensarea aeroportului pentru pagubele suferite din cauza focarului de coronavirus.

Datorită măsurilor pe care România le-a implementat pentru a limita răspândirea coronavirusului începând cu 16 martie 2020, companiile aeriene care operează pe Aeroportul Timișoara au trebuit să-și reducă treptat zborurile programate, până la încetarea operațiunilor de zbor din 25 martie 2020, ceea ce a cauzat pierderi operaționale pentru aeroport. Măsurile restrictive au fost ridicate, iar operațiunile de trafic aerian au fost reluate abia la 17 iunie 2020.

Scopul sprijinului public notificat de România, care ia forma unei subvenții directe, este de a compensa Aeroportul Timișoara pentru pierderile suferite ca urmare a suspendării zborurilor din cauza focarului de coronavirus în perioada cuprinsă între 16 martie 2020 și 16 iunie 2020.

Comisia a evaluat măsura prevăzută la articolul 107 alineatul (2) litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care permite Comisiei să aprobe măsurile de ajutor de stat acordate de statele membre pentru a compensa anumite companii pentru daunele cauzate direct de situații excepționale, cum ar fi focarul de coronavirus.

Comisia a constatat, astfel, că măsura va compensa daunele legate direct de focarul de coronavirus. De asemenea, a constatat că măsura este proporțională, întrucât compensația prevăzută nu depășește ceea ce este necesar pentru a compensa prejudiciul. Prin urmare, Comisia a concluzionat că schema este în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat.

Continue Reading

U.E.

Comisia Europeană oferă Libanului sprijinul pe termen lung al UE în procesul de reconstrucție a țării: 33 milioane de euro, mobilizate pentru nevoi de urgență

Published

on

© European Union, 2020

Comisia Europeană oferă Libanului sprijinul pe termen lung al UE în procesul de reconstrucție a țării și mobilizează 33 milioane de euro pentru nevoi urgente de asistență medicală și echipamente și pentru protecția infrastructurii critice după explozia devastatoare din portul Beirut, potrivit unui comunicat referitor la discuția telefonică de joi dintre președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu Hassan Diab, prim-ministrul Libanului.

Potrivit sursei citate, liderul european a exprimat condoleanțele și sprijinul acordat de UE Libanului în fața catastrofei devastatoare care a lovit orașul Beirut și țara în ansamblu. 

 În acest sens, a fost trecută în revistă asistența acordată deja de UE, care include în special:

  • desfășurarea a peste 100 de pompieri specializați în operațiuni de căutare și salvare, cu vehicule, câini și echipamente medicale de urgență, inclusiv prin Crucea Roșie Libană;
  • oferta de echipe suplimentare, în special pentru detectarea substanțelor chimice, biologice, radiologice și nucleare;
  • o navă militară dotată cu port-elicopter pentru evacuare medicală și echipament medical și de protecție
  • activarea sistemului de cartografiere prin satelit Copernicus pentru a ajuta la evaluarea daunelor.

Pe lângă aceste eforturi, Comisia mobilizează peste 33 de milioane de euro pentru primele nevoi de urgență, asistență medicală și echipamente, precum și pentru protecția infrastructurii critice. Comisia va avea în vedere sprijin suplimentar în funcție de evaluarea nevoilor umanitare în curs de desfășurare.

De asemenea, cele două părți au discutat despre sprijinul pe termen lung pe care UE îl poate oferi pentru a ajuta în procesul de reconstrucție a țării.

În acest sens, președintele Comisiei a subliniat posibila mobilizare a experților și a echipamentelor pentru a contribui la evaluarea gradului de deteriorare a infrastructurii și la gestionarea substanțelor periculoase precum azbestul și alte substanțe chimice. Acest lucru poate fi important pentru structurile civile, dar și pentru reabilitarea Portului Beirut.

Mai mult, von der Leyen a subliniat că Executivul Europen este pregătit să exploreze modul în care UE poate să stimuleze relațiile comerciale cu Libanul în acest moment dificil, în special sub forma facilitării comerciale și vamale preferențiale.

Președintele a oferit, de asemenea, sprijinul UE pentru a realiza o evaluare completă a nevoilor pentru reconstrucția orașului și recuperarea țării, precum și sprijin în discuțiile cu instituțiile financiare internaționale, care ar putea ajuta la deblocarea unui sprijin economic suplimentar.

Nu în ultimul rând, Ursula von der Leyen a subliniat că Uniunea Europeană acordă o mare importanță unității și stabilității Libanului, care sunt cu atât mai importante astăzi, atât pe plan intern, cât și pentru regiune. Ea a subliniat că acest moment tragic pentru Liban ar trebui să fie prilejul de a uni toate forțele politice în jurul unui efort național pentru a răspunde multor provocări cu care se confruntă țara. De altfel, Uniunea Europeană va susține Libanul în acest demers, a asigurat aceasta. 

Continue Reading

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi: România se poate inspira din modelul Germaniei privind funcționarea sistemului de sănătate în contextul pandemiei

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European, a avut o discuție cu ministrul german al sănătății, Jens Spahn, despre necesitatea de a asigura un buget corespunzător pentru programul de sănătate al Uniunii Europene, EU4Health, cât și despre prioritizarea anumitor acțiuni urgente în acest domeniu, potrivit unei postări pe Facebook.

„Am avut o întrevedere de lucru foarte bună cu ministrul german al Sănătății, Jens Spahn. Germania deține astăzi președinția Consiliului Uniunii Europene, cu o misiune și un rol determinant în încheierea negocierilor pentru viitorul buget al UE și Planul de redresare economică. Am discutat cu ministrul german al Sănătății despre programul independent de Sănătate al Uniunii, EU4Health, nevoia de a asigura un buget corespunzător pentru acesta și necesitatea de a prioritiza unele actiuni urgente si importante, precum: lupta împotriva cancerului, digitalizarea serviciilor de sănătate și a sistemelor de sănătate din UE, susținerea rețelei Centrelor de excelență, întărirea rolului instituțiilor din UE dedicate sănătății, pregătirea mai bună pentru eventuale alte pandemii și rezolvarea problemei accesului la medicamente”, informează Cristian Bușoi.

Amintim că, în urma acordului liderilor europeni în urma reuniunii extraordinare a Consiliului European din 17-21 iulie, propunerea de bugetare a programului independente de sănătate al UE, EU4Health, a fost diminuată cu 7,7 miliarde de euro, Comisia Europeană propunând inițial o finanțare de 9,4 miliarde de euro mai ales în contextul consolidării rezilienței blocului în perspectiva unor crize sanitare de magnitudinea pandemiei de COVID-19.

De asemenea, președintele ITRE l-a felicitat pe Jens Spahn pentru modul în care acesta – ca ministru al Sănătății – și Germania au gestionat criza COVID-19 și pentru rezultatele excelente pe care le-au obținut.

„Germania reprezintă, în UE, poate cel mai bun exemplu de bună organizare și funcționare a sistemului de sănătate pe perioada pandemiei și nu numai. Un model pe care îl recomand mereu pentru a inspira și alte state din UE, inclusiv România”, subliniază Cristian Bușoi.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending