Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a întâlnit joi, la Kiev, cu ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, pentru a discuta despre dezvoltarea comună a unor sisteme de armament moderne, precum rachetele de croazieră cu rază lungă de acțiune, dronele și rachetele tactice. Cu acest prilej, oficialul german a anunțat un nou pachet de sprijin militar pentru Ucraina în valoare de 9 miliarde de euro, relatează DW.

„Imaginea războiului s-a schimbat”, a declarat Pistorius în cadrul vizitei. „Dacă la început erau în centrul atenției avioanele de luptă și tancurile, apoi mulți ani a fost vorba despre artilerie — și încă este —, acum conflictele moderne se concentrează tot mai mult pe războiul electromagnetic și pe drone”, a subliniat ministrul german.

Cei doi oficiali au discutat despre localizarea producției de sisteme de apărare aeriană în Ucraina și au convenit asupra unor investiții suplimentare în industria de apărare – în special creșterea producției comune de arme atât în Ucraina, cât și în Germania, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale de la Kiev.

„Când vorbim despre producție, ne referim la capacitățile noastre pe distanțe lungi – dronele noastre, tehnologiile ucrainene în domeniul rachetelor și alte instrumente cu rază lungă de acțiune”, a declarat Zelenski.

La rândul său, ministrul german al apărării a subliniat eficacitatea dronelor ucrainene, utilizarea lor pe câmpul de luptă și expertiza tehnologică dobândită de Ucraina în lupta împotriva agresiunii ruse.

„Cu toții trebuie să învățăm din asta. Și cred că trebuie să avansăm și în sectorul industrial. De aceea vorbim despre parteneriatele pe care vrem să le construim. Vrem mai multe astfel de parteneriate, atât în Germania, cât și în Ucraina, pentru a accelera producția de arme în interesul comun și pentru a ne consolida astfel capacitățile de descurajare și apărare”, a declarat Boris Pistorius.

Conform planului, Germania va contribui cu finanțarea, în timp ce Ucraina va furniza expertiza tehnică. Primele sisteme produse în comun ar putea deveni operaționale în următoarele luni.

În cadrul aceleiași vizite, Pistorius a anunțat un nou pachet de sprijin militar pentru Ucraina în valoare totală de 9 miliarde de euro pentru anul 2025, reafirmând astfel angajamentul noii guvernări germane față de Kiev. „Vizita mea subliniază sprijinul constant al Germaniei pentru Ucraina”, a declarat oficialul. O parte a finanțării va fi direcționată spre producția de arme cu rază lungă de acțiune.

Totuși, Pistorius a reiterat poziția Berlinului privind refuzul de a livra rachete de croazieră Taurus Ucrainei, în ciuda cererilor repetate ale autorităților de la Kiev.

Uniunea Europeană și-a exprimat îngrijorarea cu privire la informațiile legate de situație din Orientul Mijlociu, după atacurile israeliene asupra Iranului, și și-a arătat deschiderea de a sprijini „orice eforturi diplomatice pentru dezescaladare”.

”Informațiile provenite din Orientul Mijlociu sunt extrem de alarmante. Europa îndeamnă toate părțile să dea dovadă de maximă reținere, să renunțe imediat la escaladare și să se abțină de la represalii. O soluție diplomatică este acum mai urgentă ca niciodată, de dragul stabilității regiunii și al securității globale”, a transmis președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un mesaj publicat pe rețeaua de socializare X.

The reports emerging from the Middle East are deeply alarming.

Europe urges all parties to exercise maximum restraint, de-escalate immediately and refrain from retaliation.

A diplomatic resolution is now more urgent than ever, for the sake of the region’s stability and global…

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) June 13, 2025

La rândul său, președintele Consiliului European, Antonio Costa, a subliniat nevoia de a evita „o nouă escaladare periculoasă, care ar destabiliza întreaga regiune”, lansând, la rândul său, un apel la „reținere și diplomație”.

I’m deeply worried by the latest events in the Middle East.

A further dangerous escalation must be avoided, it would destabilise the whole region.

I urge for restraint and diplomacy.

— António Costa (@eucopresident) June 13, 2025

Înaltul Reprezentant la UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas, a arătat că „diplomația rămâne cea mai bună cale de urmat, iar eu sunt gata să sprijin orice eforturi diplomatice de dezescaladare”.

The situation in the Middle East is dangerous.

I urge all parties to exercise restraint and prevent further escalation.

Diplomacy remains the best path forward, and I stand ready to support any diplomatic efforts toward de-escalation.

— Kaja Kallas (@kajakallas) June 13, 2025

Citiți și: Mark Rutte, apel la aliații NATO să colaboreze pentru a reduce tensiunile în Orientul Mijlociu

Occidentul face apel la ”reținere” și ”întoarcere la diplomație” după atacurile israeliene asupra Iranului: ”Îndemnăm toate părțile să reducă tensiunile de urgență”

Operațiunea Israelului, la care au participat peste 200 de avioane de luptă, a vizat mai multe ținte, inclusiv instalațiile nucleare ale Iranului și lideri militari de rang înalt. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a descris atacul drept începutul unei ofensive de mai multe zile, informează Politico Europe.

Ca represalii, Iranul a lansat un roi de peste 100 de drone către Israel, potrivit unui purtător de cuvânt militar israelian.

Conform The Guardian, premierul israelian Benjamin Netanyahu l-a informat pe cancelarul german Friedrich Merz cu privire la atacul Israelului asupra Iranului într-o convorbire telefonică vineri dimineață, a declarat Merz într-o declarație, potrivit Reuters.

În declarație se precizează că Israelul are dreptul să se apere, iar Iranul nu ar trebui să dezvolte arme nucleare, însă Merz a făcut apel la ambele părți să se abțină de la escaladare.

Escaladarea dramatică a situației generează temeri că Orientul Mijlociu ar putea fi în pragul unui nou conflict regional devastator.

Premierul chinez Li Qiang i-a transmis joi președintei Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, că țara sa este deschisă să întărească cooperarea cu BCE, inclusiv în privința reformei sistemului monetar internațional. Declarația a fost făcută în cadrul unei întâlniri la Beijing, relatează Agerpres.

Lagarde se află în această săptămână într-o vizită de lucru în capitala Chinei, pe fondul tensiunilor comerciale crescute dintre China, Uniunea Europeană și Statele Unite, generate de introducerea unor tarife vamale de către administrația Trump. 

„Pe fundalul sporirii rezistenței la adresa globalizării, doar cooperarea poate aduce beneficii reciproce”, a declarat Li citat de televiziunea de stat din China, CCTV.

În opinia economistei franceze, toate lumea trebuie să acționeze pentru a „menține cooperarea” în pofida fragmentării, în contextul în care globalizarea „s-a dezvoltat într-o lume în care nu toate națiunile sunt unite prin aceleași garanții de securitate”.

„Unele țări care aveau venituri mici au experimentat progrese notabile, și niciuna mai mult decât China. Economiile avansate au beneficiat, de asemenea, dar într-un mod inegal. Deși unele industrii au experimentat presiuni din partea unei competiții mai mari, consumatorii s-au bucurat de prețuri mai mici. Iar pentru companiile capabile să urce în lanțul valoric, recompensele au fost substanțiale, în special în Europa”, a susținut președinta Băncii Centrale Europene.

Citiți și: De la Beijing, șefa BCE avertizează că este necesar să se acționeze pentru a se „evita o escaladare a tensiunilor reciproc dăunătoare”

Reamintim că un Summit UE-China este programat pentru 24-25 iulie, potrivit Politico.