Connect with us

CONSILIUL UE

Șeful diplomației române cere UE să își asume un rol de lider în regiunea Mării Negre: Conflictele înghețate au efecte pe termen lung asupra securității europene și rezilienței strategice

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Uniunea Europeană trebuie să concentreze o atenție reînnoită asupra conflictelor înghețate și să mențină un rol activ al UE în abordarea acestor probleme, în lumina obiectivului strategic de consolidare a vocației și rezilienței globale a Uniunii, a scrie șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, într-un articol de opinie găzduit de publicația EU Observer.

“Întrucât UE și NATO reprezintă cea mai solidă zonă geopolitică de securitate și stabilitate, acestea trebuie să ia în considerare efectele pe termen lung pe care conflictele prelungite din regiunea Mării Negre le au asupra securității europene și rezilienței strategice”, susține ministrul român de externe, care i-a adresat la finele anului trecut o scrisoare Înaltului Reprezentant al UE Josep Borrell, solicitând o dezbatere strategică la nivelul miniștrilor de externe ai țărilor UE cu privire la conflictele înghețate din vecinătatea Uniunii. Scrisoarea a fost co-semnată de miniștrii afacerilor externe din 10 state membre UE (Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Suedia).

De asemenea, Aurescu a căutat să conștientizeze importanța acestei teme și la nivelul ONU și OSCE, atrăgând atenția asupra instabilității provocate de conflictele înghețate în cadrul unor discursuri la Adunarea Generală a Națiunilor Unite și la Consiliul Ministerial al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa.

“La granița de est a UE și a NATO, evoluțiile regionale îngrijorătoare sunt în permanență pe radarul României, deoarece există actori gata să exploateze vulnerabilitățile, să creeze sau să mențină tensiuni și să promoveze rezultate care amenință un vecinătate europeană stabilă, pașnică și democratică. În acest context, România a semnalat că a sosit momentul reluării dialogului la nivelul UE privind conflictele prelungite și efectele lor paralizante asupra perspectivelor de securitate și dezvoltare ale regiunii”, spune Aurescu.

În editorialul său, ministrul de externe arată că “România solicită o conversație serioasă la nivelul UE cu privire la acțiunea noastră comună pentru soluționarea conflictelor prelungite, într-un cadru formal și în spiritul unității europene”, nominalizând în special situația Republicii Moldova și necesitatea reglementării conflictului transnistrean, o temă discutată de altfel de șeful diplomației europene, Josep Borrell, cu președintele Republicii Moldova Maia Sandu.

“O astfel de dezbatere are potențialul de a genera rezultate concrete pentru politica de vecinătate a UE, de a spori influența Uniunii în vecinătatea sa și de a genera câștiguri pe termen mediu și lung pentru securitatea europeană și euro-atlantică. Încrederea investită în proiectul european de către statele noastre partenere face imperativ ca UE să își asume un rol de lider mai mare în regiunea Mării Negre în 2021 și nu numai. Faptul este că doar o Uniune capabilă să proiecteze în mod durabil stabilitatea, pacea, democrația și prosperitatea în vecinătatea sa își poate consolida în mod credibil conducerea globală”, mai spune Aurescu.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Consiliul UE a ajuns la un acord prin care obligă multinaționalele să publice impozitele pe venit pe care le plătesc în fiecare stat membru

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul UE a ajuns miercuri la un acord pentru a spori transparența activităților marilor companii multinaționale, ambasadorii statelor membre mandatând președinția portugheză să se angajeze în negocieri cu Parlamentul European pentru adoptarea rapidă a propunerii de directivă privind divulgarea informațiilor referitoare la impozitul pe venit.

Directiva impune întreprinderilor multinaționale sau întreprinderilor independente cu cifra de afaceri de peste 750 milioane de euro să dezvăluie public într-un raport specific impozitul pe venit pe care îl plătesc în fiecare țară din UE, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Această intenție vine și în contextul în care Organizația pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) a demarat o reformă globală a modului în care multinaţionalele ar trebui taxate. 

Băncile sunt exceptate de la prezenta directivă, deoarece sunt obligate să dezvăluie informații similare în temeiul unei alte directive.

Raportarea va trebui să aibă loc în termen de 12 luni de la data bilanțului exercițiului financiar în cauză. Directiva stabilește condițiile în care o companie poate obține amânarea unei astfel de divulgări pentru o perioadă de maximum șase ani.

De asemenea, stipulează cine poartă responsabilitatea reală pentru asigurarea respectării obligației de raportare. Statele membre vor avea la dispoziție doi ani pentru a transpune directiva în legislația națională.

Pe baza mandatului de negociere convenit, președinția portugheză va analiza împreună cu Parlamentul European posibilitatea unui acord pentru adoptarea rapidă a directivei în a doua lectură („acord timpuriu în a doua lectură”).

Propunerea de directivă, prezentată în aprilie 2016, face parte din planul de acțiune al Comisiei privind un sistem mai echitabil de impozitare a întreprinderilor. Parlamentul European și-a adoptat poziția în primă lectură la 27 martie 2019.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Surse europene: Statele UE au adoptat o declarație comună prin care lansează Conferința privind viitorul Europei; Portugalia vrea ca debutul Conferinței să fie pe 9 mai, de Ziua Europei

Published

on

© European Union/Source: EC - Audiovisual Service

Ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene au dat miercuri undă verde unei declarații comune care lansează Conferința privind viitorul Europei (CoFoE), arată un document consultat de CaleaEuropeană.ro, un proiect pe care președinția portugheză a Consiliului își dorește să o lanseze pe 9 mai, de Ziua Europei.

Textul adoptat de statele membre setează structura, sfera și calendarul conferinței, având în vedere că, până acum, instituțiile UE au fost blocate într-o dezbatere despre cine ar trebui să conducă conferința, menită să implice cetățenii UE în procesul de elaborare a politicilor.

Potrivit unor surse europene, declarația comună oferă viziunea unei implicări a cetățenilor într-o dezbatere democratică pentru “construirea unei Europe mai reziliente” având bază valorile istorice promovate prin Declarația Schuman și cel mai recent exemplu de implicare europeană, participarea record a cetățenilor UE la alegerile europene din 2019. 

Declarația andosată de statele membre este semnată de președinții Parlamentului European, Comisiei Europene și președinției Consiliului UE și are în vedere organizarea de “evenimente în parteneriat cu societatea civilă și părțile interesată la nivel local, regional, național și european” prin participarea parlamentelor naționale și regionale, a Comitetului European al Regiunilor, a Comitetului Economic și Social European, a partenerilor sociali și a mediului academic.

Conferințe europene și naționale până în primăvara lui 2022

“Vom invita Conferința să ajungă la un set de concluzii până în primăvara anului 2022 pentru a oferi îndrumări privind viitorul Europei”, se arată declarația amintită, conform surselor citate.

Declarația subliniază că această Conferință privind viitorul Europei este “concentrată pe cetățeni” cu “o abordare de la bază la vârf” prin care europenii să își poată spună opinia despre viitorul UE.

La nivel european, instituțiile UE vor organiza “paneluri ale cetățenilor europeni”, în timp ce la nivel național, statele membre vor putea organiza evenimente care să vizeze “specificitățile lor naționale și instituționale” sub forma unor “paneluri ale cetățenilor naționali”.

O “președinție comună”. Cine va conduce Conferința? 

Conform documentului menționat, Conferința va fi condusă de liderii principalelor instituții ale Uniunii Europene, astfel președinții Parlamentului European, Consiliului și Comisiei Europene urmând să acționeze ca “președinție comună”.

O structură de guvernanță reprezentată de membri ai celor trei instituții va fi înființată pe criterii de reprezentare egală și de egalitate de gen. De asemenea, în cadrul Conferinței vor activa și un consiliu executiv, un secretariat și o plenară a Conferinței.

Plenara Conferinței se va asigura că recomandările venite din partea cetățenilor europeni și naționali vor fi dezbătute. Plenara se va reuni cel puțin o dată la șase luni și va fi alcătuită din reprezentanți ai Parlamentului European, Consiliului și Comisiei Europene, precum și din reprezentanți ai parlamentelor naționale, ai Comitetului European al Regiunilor, Comitetului Economic și Social, societății civile și partenerilor sociali. De asemenea, va fi asigurată și o reprezentare din partea Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate atunci când discuțiile vor viza rolul internațional al UE.

Agenda Conferinței: de la sănătate și schimbări climatice la transformare digitală, rolul UE în lume și valori democratice

De asemenea, Conferința privind viitorul Europei se va baza pe Agenda Strategică a Consiliului European pregătită la summitul de la Sibiu din 9 mai 2019, primul și singurul din istoria UE organizat chiar de Ziua Europei, orientările politice ale Comisiei Europene 2019-2024 și provocările determinate de pandemia de COVID-19.

Subiectele ce vor fi abordate în cadrul Conferinței vizează “construirea unui continent sănătos, lupta împotriva schimbărilor climatice și a provocărilor generate de mediu, o economie care funcționează pentru cetățeni, echitate socială, egalitate și solidaritate inter-generațională, transformarea digitală a Europei, drepturile și valorile europene inclusiv statul de drept, migrația, securitatea, rolul UE în lume, fundamentele democratice ale Uniunii Europene și consolidarea procesului democratic în UE”.

Conferința privind viitorul Europei va fi organizată de către Parlament, Consiliu și Comisie și trebuia să înceapă în mai 2020 și să se desfășoare pe o perioadă de doi ani, iar obiectivul inițial anunțat de Parlamentul European a fost ca această Conferință să determină un angajament concis al celor trei instituții principale ale UE de lansare a unor reforme profunde în concordanță cu preocupările cetățenilor, ce pot include o revizuire a tratatelor Uniunii Europene

În schimb, statele membre ale UE au exclus subiectul schimbării Tratatelor UE din cadrul dezbaterilor aferente Conferinței privind viitorul Europei.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Țările UE au aprobat bugetul de 330 de miliarde de euro al politicii de coeziune pentru următorii șapte ani. România va putea atrage peste 28 de miliarde de euro din fondurile regionale

Published

on

© Calea Europeană/ Diana Zaim

Consiliul Uniunii Europene a aprobat miercuri pachetul legislativ privind politica de coeziune, în valoare de 330 de miliarde de euro, pentru proiecte regionale și locale în perioada 2021-2027 a Cadrului Financiar Multianual, prin intermediul fondurilor structurale, pentru a contribui la reducerea disparităților economice și la stimularea redresării în urma pandemiei, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Ambasadorii la UE ai statelor membre au aprobat textele juridice ce reglementează fondurile, care reprezintă aproape o treime din bugetul pe șapte ani al UE, confirmând astfel acordul politic la care s-a ajuns cu Parlamentul European.

“Politica de coeziune se află în centrul solidarității europene, deoarece oamenii pot simți impactul său în cotidian. Regiunile, lucrătorii și întreprinderile beneficiază de pe urma acesteia. Pachetul legislativ pentru noua perioadă de programare va sprijini redresarea UE, precum și tranziția verde și cea digitală”, a declarat, în acest context, Nelson de Souza, ministrul portughez al planificării, a cărui țară asigură președinția Consiliului UE.

Pachetul de coeziune pentru perioada 2021-2027 prevede investiții multianuale, majoritatea resurselor fiind concentrate pe țările și regiunile mai puțin dezvoltate, pentru a promova coeziunea socială, economică și teritorială în întreaga UE. În contextul crizei actuale, acest lucru nu numai că va atenua efectele sociale și economice pe termen lung ale pandemiei de COVID-19, ci va contribui și la funcționarea pieței unice.

Amintim că din cele 79,94 miliarde de euro de care va putea beneficia România – Mecanismul de Redresare și Reziliență și Cadrul Financiar Multianual – vor fi distribuite astfel: 30,44 miliarde din MRR (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

Potrivit Consiliului UE, colegiuitorii au convenit asupra a cinci noi obiective de politică, care reflectă principalele priorități ale UE:

– o Europă mai competitivă și mai inteligentă;

– o Europă mai verde, rezilientă, cu o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon, care se îndreaptă către zero emisii de dioxid de carbon;

– o Europă mai conectată;

– o Europă mai socială și mai favorabilă incluziunii, prin implementarea Pilonului european al drepturilor sociale;

– o Europă mai aproape de cetățeni;

Proiectele finanțate din fonduri cuprind de la infrastructura de transport, spitale și asistență medicală, energie curată, gestionarea apei, dezvoltare urbană durabilă, cercetare, inovare și digitalizare, până la regimuri privind ocuparea forței de muncă, incluziune socială, educație și formare.

Noua legislație simplifică normele, reducând birocrația și asigurând cheltuirea mai eficientă a resurselor.

Este important faptul că aceasta a fost legată de semestrul european, un cadru pentru coordonarea politicilor economice, care duce la formularea de recomandări pentru reforme structurale la nivel național. Acest lucru va îndruma statele membre cu privire la modul optim de a investi banii din fonduri pentru a avea un impact mai puternic la nivel regional și local.

În plus, accesul la resursele de coeziune este condiționat de respectarea Cartei drepturilor fundamentale a UE și a Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu handicap.

Proiectul de act legislativ prevede, de asemenea, o monitorizare eficace a pieței achizițiilor publice, precum și o mai mare transparență, statele membre furnizând informații mai detaliate referitoare la destinatarii finanțării.

În ansamblu, aproximativ 30 % din fondurile structurale vor contribui la decarbonizarea economiei, fiecare tip de activitate de investiții având un coeficient climatic specific. De asemenea, proiectele ar trebui să respecte principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”, în conformitate cu obiectivele de mediu ale UE.

În 2020, politica de coeziune s-a dovedit a fi esențială pentru răspunsul imediat la pandemia de COVID-19. Prin modificarea normelor actuale, s-au pus rapid la dispoziția statelor membre lichidități din alocările neutilizate, cu flexibilitatea de a fi cheltuite acolo unde era cea mai mare nevoie de ele. Pe baza acestei experiențe, a fost adăugată o nouă dispoziție pentru utilizarea temporară a fondurilor ca răspuns la situații de urgență viitoare.

Se așteaptă ca Parlamentul European să confirme acordul politic în luna martie. Deși este foarte probabil ca proiectele de regulamente să intre în vigoare în iunie, în urma revizuirii de către experții juriști-lingviști, alocările pentru statele membre vor intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2021.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

PPE19 mins ago

Rareș Bogdan face apel la cetățeni să se informeze: România este printre cele mai relaxate țări ca măsuri anti-COVID-19 și în top 3 ca număr de persoane de vaccinate

PARLAMENTUL EUROPEAN37 mins ago

Kamala Harris a pledat pentru consolidarea “alianței transatlantice” într-o intervenție premieră în plenul Parlamentului European de Ziua Internațională a Femeii

NATO14 hours ago

MApN a demarat licitațiile pentru extinderea infrastructurii Bazei Aeriene Mihail Kogălniceanu

FONDURI EUROPENE14 hours ago

Klaus Iohannis a promulgat legea prin care România accesează cele 4,1 miliarde de euro de la UE, disponibile sub formă de împrumut prin programul SURE

INTERNAȚIONAL15 hours ago

Președintele SUA Joe Biden salută vizita “istorică” a Papei Francisc în Irak: “Un simbol al speranţei pentru lumea întreagă”

ROMÂNIA16 hours ago

Restricția de vârstă pentru vaccinul AstraZeneca a fost eliminată

ROMÂNIA16 hours ago

Președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban, despre PNRR: Am făcut paşi înainte. Vom ajunge la o formă pe care să o putem discuta cu preşedintele și pe care să o transmitem ulterior Comisiei Europene

FONDURI EUROPENE16 hours ago

Președintele Klaus Iohannis a promulgat bugetul pe anul 2021, unul “axat pe investiții și pe accesarea fondurilor europene”

SUA17 hours ago

Primul înalt oficial al administrației Biden care vine în Europa: John Kerry, trimisul special pentru climă, efectuează vizite la Londra, Bruxelles și Paris și participă la reuniunea Colegiului Comisiei Europene

MAREA BRITANIE18 hours ago

Uniunea Europeană și Statele Unite încheie negocierile pentru acordul privind cotele agricole post-BREXIT

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Florin Cîțu: În PNRR sunt alocate sume considerabile pentru construcția de spitale noi. Reforma trebuie să se vadă în investiții

FONDURI EUROPENE4 days ago

Nicușor Dan: Primăria Capitalei a depus la MIPE proiecte care însumează 7 miliarde de euro. Acestea vizează domenii precum protecţia mediului, sănătatea, termoficarea, educaţia

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Comisia Europeană: Clauza derogatorie generală din cadrul Pactului de Stabilitate și Creștere ar trebui să rămână activă în 2022 pentru o redresare sustenabilă post-pandemie

ROMÂNIA7 days ago

Premierul Florin Cîțu consideră că digitalizarea administrației publice reprezintă ”un mod natural de a îmbunătăți comportamentul statului față de cetățeni”: Va fi finanțată din fonduri europene

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu are convingerea că premierul României va acorda prioritate proiectelor de infrastructură din Oltenia și Nordul Moldovei în vederea recuperării decalajului de dezvoltare între regiuni

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Liderii europeni doresc avansarea lucrărilor pentru implementarea Uniunii Sănătății și a Strategiei Farmaceutice pentru Europa

EVENIMENTE2 weeks ago

Dezbatere | Eurodeputații Cristian Bușoi și Nicu Ștefănuță: UE, în pragul disoluției dacă nu ar fi cumpărat împreună vaccinurile. PE, implicat în campania europeană de vaccinare

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG, consideră că noile norme propuse de Comisia Europeană pentru platformele digitale sunt ”echilibrate”: Majoritatea prevederilor sunt deja implementate de eMAG

EVENIMENTE2 weeks ago

Dezbatere: Eurodeputații Cristian Bușoi si Nicu Ștefănuță: Este inadmisibil să avem prețuri diferențiate la tratamente. România are nevoie de o politică a medicamentului inteligentă

Dragoș Tudorache2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Tudorache: Comisia Europeană trebuie să intervină dur pentru protejarea pieței unice digitale împotriva distorsionării concurenței de către giganții tehnologici

Advertisement
Advertisement

Trending