Connect with us

CONSILIUL UE

Șeful diplomației române le propune omologilor săi europeni “elaborarea unei veritabile strategii privind relațiile UE-Rusia”

Published

on

© European Union, 2020

Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a vorbit, luni, la Luxemburg, la reuniunea cu cei 26 de omologi ai săi din statele membre ale UE, despre “necesitatea elaborării unei veritabile strategii privind relaţiile UE – Rusia”, context în care a pledat în favoarea unor sancțiuni în urma otrăvirii opozantului rus Aleksei Navalnîi cu agent chimic din clasa Noviciok. De asemenea, șeful diplomației române a reluat propunerea României din luna august în ce privește situația din Belarus, Aurescu solicitând listarea lui Aleksandr Lukaşenko pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene.

Privitor la Rusia, ministrul român “a evidenţiat importanţa discutării aprofundate a relaţiilor UE cu Federaţia Rusă, în lumina evoluţiilor recente – inclusiv otrăvirea lui Aleksei Navalnîi”.

În acest context, ministrul Bogdan Aurescu a arătat că abordarea principială a UE de până acum în relaţie cu Rusia “îşi păstrează actualitatea şi valabilitatea, fiind necesară menţinerea unei poziţii unitare şi echilibrate în continuare în aplicarea celor cinci principii directoare care guvernează această relaţie din 2016. Mai multă atenţie este necesar a fi acordată de UE angajării societăţii civile din Rusia”.

El a reamintit în acelaşi timp necesitatea elaborării unei veritabile strategii privind relaţiile UE-Rusia, precizează comunicatul MAE.

Citiți și Cazul Navalnîi: Miniștrii de externe din UE au ajuns la un acord politic pentru sancțiuni împotriva Rusiei, la propunerea Germaniei și Franței, susținute de Polonia, România și țările baltice

Citiți și Ministrul Bogdan Aurescu: Franța și Germania s-au alăturat solicitării României de a adopta sancțiuni împotriva Rusiei în cazul Navalnîi

Declaraţia vine în contextul publicării raportului Organizaţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice, prin care a fost confirmată otrăvirea lui Navalnîi cu un agent chimic din grupul Novichok. În aceste circumstanţe, ministrul român a susţinut necesitatea adoptării rapide de sancţiuni suplimentare la adresa celor care au încălcat normele de drept internaţional, implicaţi în tentativa de omor în cazul liderului opoziţiei ruse. Această direcţie de acţiune a UE a fost susţinută de România, alături de alte state membre, încă anterior precedentei reuniuni a Consiliului Afaceri Externe (CAE), din 21 septembrie.

În ceea ce priveşte Belarus, ministrul Bogdan Aurescu a exprimat preocuparea pentru continua deteriorare a situaţiei interne, în condiţiile în care autorităţile belaruse nu au demonstrat niciun interes pentru dialogul cu populaţia şi societatea civilă pentru ieşirea din criză. A salutat decizia adoptării de măsuri restrictive suplimentare la nivelul UE, prin includerea pe lista de sancţiuni a 40 de persoane, responsabile de fraudarea alegerilor şi represiune, evidenţiind că România se numără printre statele care au co-sponsorizat recent şi susţin extinderea acestei liste, inclusiv cu listarea lui Aleksandr Lukaşenko, propunere pe care România a făcut-o de altfel încă din luna august. De asemenea, el a arătat că dacă situaţia se va deteriora suplimentar, va fi cel mai probabil nevoie de sancţiuni suplimentare la adresa regimului, eventual de tip economic.

Citiți și Belarus: România susține includerea lui Aleksandr Lukașenko pe lista persoanelor sancționate de UE: Nu vedem nici cea mai mică intenţie a regimului de a iniţia un dialog cu opoziţia

“În condiţiile în care criza din Belarus a intrat într-o nouă etapă, pe fondul modului în care Aleksandr Lukaşenko şi-a preluat pretinsul mandat, oficialul român a arătat că este probabil ca raporturile UE cu autorităţile belaruse să se deterioreze şi mai mult, aşa cum s-a întâmplat recent cu forţarea rechemării pentru consultări a ambasadorilor polonez şi lituanian la Minsk, nevoiţi să părăsească ţara pentru o perioadă de timp”, punctează MAE.

Potrivit sursei citate, el a “subliniat nevoia de reacţie şi acţiune fermă şi rapidă a UE faţă de deciziile autorităţilor belaruse” şi a menţionat că, în semn de solidaritate cu Polonia şi Lituania, România a decis vineri să se alăture statelor UE care şi-au retras pentru consultări ambasadorul de la Minsk, decizie pusă în aplicare începând de luni.

Citiți și UE, pregătită să își intensifice sprijinul politic și asistența financiară pentru Belarus cu condiția unei tranziții democratice pașnice

În acelaşi timp, Aurescu a arătat satisfacţia că în concluziile Consiliului European de la începutul lui octombrie au fost preluate propunerile preşedintelui Klaus Iohannis şi ale omologilor săi polonez şi lituanian de creare a unui pachet cuprinzător de sprijin economic din partea UE pentru un Belarus democratic, ce trebuie elaborat de către Comisie. Nu în ultimul rând, Bogdan Aurescu a reiterat necesitatea ca UE să continue să sprijine activ societatea civilă din Belarus.

În cadrul reuniunii CAE de luni, Bogdan Aurescu a exprimat îngrijorarea României cu privire la escaladarea conflictului armat privind Nagorno-Karabah şi a subliniat necesitatea respectării depline de către părţi a înţelegerii recente de încetare a focului, ”care din păcate a fost deja încălcată”.

Aurescu a menţionat că România “a încurajat constant părţile să găsească voinţă politică şi să se angajeze constructiv în detensionarea situaţiei şi în reluarea negocierilor pe fond, cu respectarea dreptului internaţional, cu medierea co-preşedinţilor Grupului de la Minsk al OSCE”.

El a subliniat că această reactivare a conflictului privind Nagorno-Karabah atrage atenţia asupra faptului că există un veritabil arc de instabilitate în regiunea Mării Negre, generat de existenţa unui lanţ de conflicte prelungite sau îngheţate care pot fi oricând “încălzite” şi care trebuie tratate de o manieră cuprinzătoare, deoarece ele afectează nu doar securitatea regiunii, ci şi a Europei în general. Prin urmare, a propus includerea pe agenda unei viitoare reuniuni a CAE a unui punct de discuţie privind conflictele îngheţate/prelungite din regiunea Mării Negre.

Miniştrii Afacerilor Externe au avut un schimb de opinii extins cu privire la evoluţiile din Belarus, dialogul Belgrad-Priştina, relaţiile UE-Rusia şi relaţiile cu America Latină şi Caraibi.

Referitor la dialogul Belgrad-Priştina, ministrul Bogdan Aurescu a salutat includerea punctului pe agenda Consiliului Afaceri Externe, inclusiv în urma solicitării României, alături de alte state membre.

Ministrul român a subliniat importanţa efortului UE în atingerea unui pachet de înţelegeri cuprinzătoare cu valoare juridică între părţi, prin medierea Reprezentantului Special al UE pentru Dialogul Belgrad-Priştina şi alte aspecte regionale din Balcanii de Vest Miroslav Lajcak, pachet care va contribui la stabilitatea întregii regiuni.

Acesta a prezentat abordarea constructivă şi activă a României în acest dosar, care sprijină obţinerea de rezultate concrete, în baza unui mecanism sustenabil etapizat, precum şi susţinerea pentru folosirea tuturor instrumentelor europene disponibile. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

La propunerea Germaniei, UE adoptă sancțiuni împotriva unor persoane din Rusia pentru atacul cibernetic împotriva Bundestagului și biroului Angelei Merkel

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Consiliul Uniunii Europene, aflat sub președinție germană, a impus joi măsuri restrictive pentru două persoane și un organism care au fost responsabile sau au luat parte la atacul cibernetic asupra Parlamentului Federal German (Deutscher Bundestag) în aprilie și mai 2015 și care a vizat și contul biroului de parlamentar al cancelarului Angela Merkel, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Acest atac cibernetic a vizat sistemul de informații al parlamentului și a afectat capacitatea sa de a opera timp de câteva zile. O cantitate semnificativă de date a fost furată și conturile de e-mail ale mai multor membri ai parlamentului, inclusiv cele ale cancelarului Angela Merkel, au fost afectate”, arată comunicatul citat.

Sancțiunile menționate au fost propuse oficial de Germania în luna iulie și constau în interdicție de călătorie și înghețare a activelor impuse persoanelor fizice și o înghețare a activelor impuse corpului. În plus, persoanelor și entităților din UE li se interzice să pună fonduri la dispoziția celor enumerate.

Decizia Consiliului înseamnă că un total de 8 persoane și 4 entități și organisme au fost vizate de măsuri restrictive în legătură cu atacurile cibernetice care vizează UE sau statele sale membre.

Sancțiunile sunt una dintre opțiunile disponibile în cadrul Uniunii pentru un răspuns diplomatic comun la activitățile cibernetice rău intenționate  și sunt menite să prevină, să descurajeze, să descurajeze și să răspundă la continuarea și creșterea comportamentului rău intenționat în spațiul cibernetic.

Sancțiunile sunt bazate pe un regim nou, introdus de Uniunea Europeană anul trecut pentru a contracara crimele cibernetice. Baza acestui set de sancțiuni stă într-o decizie adoptată în 2017 de Consiliul Uniunii Europene, care a elaborat un cadru pentru un răspuns comun al UE la activitățile cibernetice dăunătoare, cunoscut sub denumirea de „Setul de instrumente pentru diplomația cibernetică a UE”.

Actele juridice relevante, inclusiv numele persoanelor fizice și ale organismului în cauză, au fost publicate în Jurnalul Oficial.

Incidentul de acum cinci ani a fost cel mai mare atac cibernetic efectuat până în prezent împotriva Parlamentului German. 

Cancelarul Angela Merkel a reclamat atacul cibernetic din partea Rusiei drept unul “scandalos” și care “afectează o cooperare de încredere” cu Rusia, legătură pe care liderul german spunea că se străduiește să o îmbunătățească „zilnic”.

Continue Reading

CONSILIUL UE

România a semnat ”Declarația de la Bonn”, o inițiativă cu rol de fundament al valorilor europene și al cooperării internaționale la nivelul UE

Published

on

© Direcția Generală Management CDI - Ministerul Educației și Cercetării/ Facebook

România a semnat ”Declarația de la Bonn”, inițiativă cu rol de fundament al valorilor europene și al cooperării internaționale la nivelul UE, cu prilejul Conferinței miniștrilor cercetării din Uniunea Europeană privind Spațiul European de Cercetare ERA, desfășurată sub egida președinției germane a Consiliului Uniunii Europene.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Educației, contextul actual a arătat cât de importante sunt știința, cercetarea și inovarea pentru societate.

Din perspectiva comunicării Comisiei Europene, privind viitorul cercetării și inovării și a Spațiului European de Cercetare (ERA), Uniunea Europeană dorește să stabilească o nouă orientare pentru dezvoltarea spațiului european de cercetare într-un mod mai dinamic și rezilient.

”Am apreciat dialogul european organizat sub egida Președinției germane a Consiliului Uniunii Europene, iar „Declarația de la Bonn” constituie un pas important în consolidarea cooperării în Spațiul European de Cercetare. Încurajez cercetarea din România să fructifice toate oportunitățile oferite de Programul-cadru al UE pentru cercetare și inovare, instrumentul principal pentru consolidarea excelenței în aceste domenii”, a declarat Monica Cristina Anisie, ministrul educației și cercetării.

”Declarația de la Bonn” (Bonn Declaration on Freedom of Scientific Research – A Common Core Principle of the European Research Area and its International Partners) este disponibilă aici.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Programul de Sănătate al UE 2021-2027: Statele membre susțin negocierea unui buget de 1,9 mld. de euro cu Parlamentul European, mult sub cele 9,4 mld. de euro solicitate de eurodeputați

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Ambasadorii statelor membre UE au convenit astăzi în unanimitate asupra mandatului de a începe negocierile cu Parlamentul European cu privire la Programul de Sănătate al UE „EU4Health” (2021-2027). Acest program implică un răspuns puternic la pandemia COVID-19, dar menține, de asemenea, un accent pe acțiunile pe termen lung ale UE în domeniul sănătății. În plus, își propune să îmbunătățească sănătatea publică în UE și să pregătească Uniunea mai bine pentru a face față viitoarelor crize de sănătate. Programul are o importanță crucială, deoarece UE încă experimentează impactul unei amenințări majore de sănătate asupra,economiilor statelor membre și asupra bunăstării cetățenilor europeni. 

În conformitate cu rezultatele reuniunii Consiliului European din 17-21 iulie 2020, bugetul propus în mandatul Consiliului se ridică la 1,9 miliarde EUR și este de patru ori mai mare decât bugetul actualului program pentru 2014-2020. Cu toate acestea, Parlamentul European susține un buget mult mai ambițios, adecvat provocărilor generate sau exacerbate de pandemia de coronavirus și consideră inacceptabilă o diminuare substanțială a finanțării din domeniul sănătății pentru care Comisia Europeană a propus în mai o sumă de 9,4 mld. de euro pentru următorii șapte ani. 

De altfel, Raportul pentru programul de Sănătate al UE, EU4Health, coordonat de eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE) a fost adoptat pe 14 octombrie de Comisia pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară (ENVI) din Parlamentul European, și arată că este esențial ca EU4Health să sprijine digitalizarea asistenței medicale prin crearea și aplicarea Registrului european de sănătate electronica, să finanțeze misiuni pentru prevenirea și gestionarea bolilor cronice, să consolideze lupta împotriva cancerului în acord cu Planul european de combatere a cancerului, să susțină și să promoveze vaccinarea, să se concentreze mai mult pe prevenirea bolilor și, cel mai important, să contribuie la reducerea inegalităților în materie de sănătate. Astfel, eurodeputații vor depune toate eforturile pentru dotarea programului cu un buget adecvat de 9.4 mld. de euro, în conformitate cu propunerea Comisiei. 

Programul EU4Health își propune să completeze politicile naționale ale statelor membre și să promoveze coordonarea dintre acestea pentru a îmbunătăți sănătatea umană în întreaga Uniune prin:

  • protejarea persoanelor din Uniune împotriva amenințărilor transfrontaliere grave la adresa sănătății, îmbunătățirea disponibilității produselor pentru sănătate și a produselor relevante pe timp de criză
  • consolidarea rezistenței și sustenabilității sistemelor de sănătate
  • creșterea utilizării instrumentelor și serviciilor digitale în domeniul sănătății
  • consolidarea rolului Uniunii Europene în sănătatea globală

De asemenea, poziția Consiliului prevede un mecanism de guvernanță puternic care să permită un proces decizional eficient, precum și să abordeze probleme tradiționale de sănătate publică pe termen lung, cum ar fi prevenirea și tratamentul bolilor transmisibile și netransmisibile, în special a cancerului, pentru a îmbunătăți sănătatea mintală și îngrijirea pe termen lung și pentru a reduce inegalitățile în materie de sănătate.


Prin programul „UE pentru sănătate”, Comisia Europeană a propus alocarea a 9,4 miliarde de euro în consolidarea sistemelor de sănătate. Pentru acest program, finanțarea ar trebui să provină parțial de la bugetul UE (1,7 miliarde EUR) și parțial prin intermediul veniturilor alocate externe, care provin din operațiunile de împrumut ale Uniunii, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul privind Instrumentul UE de redresare economică (7,7 miliarde EUR). Pentru niciunul dintre obiectivele menționate în program nu va exista o alocare prealabilă.

Cu toate acestea, în urma Consiliului European din 17-21 iulie, când s-a ajuns la un acord privind un amplu plan de 1.824 de miliarde de euro (CFM 2021-2027 și Next Generation EU) s-a decis tăierea masivă a 7,7 miliarde de euro a fondurilor destinate sănătății din planul de recuperare Next Generation EU.

Programul „UE pentru sănătate” acoperă perioada 2021-2027. Acesta ia în considerare lecțiile învățate și lacunele identificate până în prezent ca urmare a crizei și va aduce schimbări structurale pentru o mai bună pregătire a UE pentru noi provocări în materie de sănătate. Odată ce propunerea este adoptată de statele membre și de Parlamentul European, se intenționează să se înceapă lansarea de acțiuni specifice în cadrul programului „UE pentru sănătate” începând cu 1 ianuarie 2021. În primii ani ai programului, se va pune un accent deosebit pe acțiune, în special în ceea ce privește gestionarea crizelor.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

Lansarea Consiliului Național pentru Transformare Digitală

U.E.9 hours ago

COVID-19. Emmanuel Macron anunță că Franța intră în “izolare” până la 1 decembrie: Suntem depăşiţi de un al doilea val care va fi mai letal decât primul

NATO12 hours ago

Fostul președinte francez François Hollande sugereză excluderea Turciei din NATO din cauza “politicilor agresive” la adresa aliaților și la porțile Europei

U.E.12 hours ago

COVID-19: Cancelarul Angela Merkel anunță noi restricții și avertizează că sistemul sanitar german și-ar putea atinge limitele

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Klaus Iohannis, despre apelul Ursulei von der Leyen la măsuri îndrăznețe pentru combaterea COVID-19: Statele UE iau astfel de măsuri. Niciunii dintre noi nu stăm şi aşteptăm ceva de undeva

FONDURI EUROPENE12 hours ago

Klaus Iohannis a anunțat cele 12 domenii prioritare în care România va folosi cele peste 30 de miliarde de euro din fondul de redresare a UE

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Comisia Europeană lansează măsuri suplimentare pe fondul recrudescenței COVID-19. Ursula von der Leyen face apel la statele membre: Acțiunile curajoase vor contribui la salvarea de vieți și la protejarea mijloacelor de subzistență

S&D13 hours ago

Liderul PES, Serghei Stanishev: Directiva UE privind salariile minime adecvate, o victorie pentru social-democrați și agenda noastră pentru Europa Socială

Cristian Bușoi14 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Cercetare din PE: Este important să nu lăsăm Europa vulnerabilă în fața provocărilor și să fim cu un pas în fața crizelor, indiferent de natura acestora

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Comisia Europeană propune reguli pentru ca toți angajații din UE să fie protejați prin salarii minime adecvate unui trai decent

Cristian Bușoi15 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Intergrupului pentru lupta împotriva cancerului din PE: Trebuie să reducem inegalitățile care există pentru investigații, diagnostic și tratament între statele membre

Dragoș Pîslaru18 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, la audierea lui Cosmin Boiangiu: Autoritatea Europeană a Muncii este pe mâini bune. Coordonarea în domeniul protecției sociale și al muncii este fundamentală

ROMÂNIA2 days ago

Ela Moraru, CEO Google România: Consiliul Naţional pentru Transformare Digitală ar trebui să susțină și să promoveze continuarea studiilor de către femei în domeniul IT&C, fiind necesară această forță de muncă

ROMÂNIA2 days ago

Violeta Luca, Microsoft: Crearea CNTD vine într-un moment foarte bun, pe o bază în care digitalizarea s-a făcut într-un ritm accelerat, efectul de transformare fiind unul structural

ROMÂNIA2 days ago

Lansarea CNTD. Călin Bota, secretar de stat în cadrul MFE: Vom colabora foarte bine cu ADR și în perioada următoare vom găsi soluții astfel încât marile sisteme publice să poată fi digitalizate

ROMÂNIA2 days ago

Sabin Sărmaș, președinte ADR: Consiliul Naţional pentru Transformare Digitală este un mic minister al transformării digitale a României, cu expertiză din mediul privat pentru instituțiile statului

Dacian Cioloș3 days ago

Dacian Cioloș a votat adaptarea Politicii Agricole Comune la nevoile de mediu și protecția, în premieră, a lucrătorilor sezonieri prin condiționarea plății subvenției către ferme de respectarea drepturilor muncitorilor

ROMÂNIA6 days ago

Guvernul a aprobat proiectul privind structura suport în cazul celor 15 procurori delegați la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: România a atras în acest an fonduri europene pentru agricultură de peste două miliarde de euro

Advertisement
Advertisement

Trending