Connect with us

POLITICĂ

Șeful diplomației române, mesaj la 30 de ani de la Revoluție: Rememorarea trebuie dublată de o acțiune energică pentru apărarea valorilor democratice câștigate cu prețul jertfelor din 1989

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe/ Facebook

Evenimentele tragice care au condus la prăbușirea regimului comunist acum 30 de ani constituie un reper fundamental pentru istoria națională și europeană și au marcat radical nu doar destinul României, dar și evoluția sa în cadrul comunității internaționale, afirmă șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, într-un mesaj prilejuit de comemorarea a trei decenii de la începutul Revoluției Române din decembrie 1989.

În cei treizeci de ani care au trecut ”România a trecut de la izolare pe plan extern la statutul de membru al celor mai importante organizații internaționale – Uniunea Europeană și NATO, împărtășind valorile democrației și statului de drept și promovând aceste valori în vecinătatea sa și nu numai”, susține Aurescu, potrivit unui comunicat MAE remis CaleaEuropeană.ro, ministrul punctând că  ”diplomația românească a jucat un rol important în această evoluție”.

Potrivit acestuia, eforturile pentru păstrarea memoriei trecutului reprezintă cea mai potrivită modalitate de a face cunoscută, mai ales pentru cei tineri, perioada de dinainte de 1989 și, prin comparație, schimbările de după Revoluție și semnificația profundă a acestora.

Bogdan Aurescu arată că, în acest sens, a solicitat încă din mandatul precedent de ministru de externe desecretizarea documentelor de arhivă referitoare la Revoluția română din decembrie 1989.

”Ministerul Afacerilor Externe a desecretizat documentele de arhivă referitoare la Revoluția română din decembrie 1989, documente care reflectă modul în care regimul comunist se raporta la evoluțiile înregistrate în țările vecine începând din primăvara anului 1989, reacțiile internaționale față de evoluțiile din România, precum și tentativele de a combate izolarea politico-diplomatică internațională din acea perioadă. Materialele din Arhivele Diplomatice ale MAE ilustrează percepția în plan internațional asupra evenimentelor revoluționare din decembrie 1989 din România, precum și schimbarea de regim și tranziția spre o societate democratică, pe model european”, a mai susținut Aurescu.

”Privind retrospectiv pe baza acestor documente, în primele luni ale anului 1990 eforturile diplomației române s-au concentrat pe asigurarea funcționalității Ministerului Afacerilor Externe și pe restabilirea capacității analitice și generatoare de concepte a instituției, precum și pe demersuri intense de recalibrare și reorientare strategică a relațiilor României la nivel internațional. În aceeași măsură, rememorarea parcursului politic, economic și social al României în cei 30 de ani de la căderea comunismului trebuie să fie dublată de o acțiune energică – la nivel individual, colectiv și național – pentru implementarea continuă și apărarea valorilor democratice câștigate cu prețul jertfelor din 1989. Iar diplomația română se va achita cu responsabilitate de sarcina de a contribui la progresul societății românești și la promovarea profilului țării noastre în plan internațional”, a conchis ministrul afacerilor externe.

Cei 30 de ani scurși de la Revoluția Română din decembrie 1989, singura sângeroasă din Europa de Est, au fost și vor fi marcați în aceste zile prin mai multe evenimente în România și în Europa.

Președintele Klaus Iohannis și prim-ministrul Ludovic Orban au participat luni la ședința solemnă a Parlamentului României pentru comemorarea a 30 de ani de la Revoluția din decembrie 1989.

Prințul Charles, moștenitorul tronului britanic, a ținut să aducă un omagiu României în cadrul deschiderii unei expoziții dedicate Revoluției și care a fost găzduită de Institutul Cultural Român din Londra. De asemenea, și Comisia Europeană a transmis un mesaj cu ocazia Revoluției Române. De altfel, membrii Parlamentului European vor deschide lucrările ultimei sesiuni plenare de la Strasbourg din acest an, care începe luni, 16 decembrie, și se încheie joi, 19 decembrie, cu o dezbatere menită să comemoreze cea de-a treizecea aniversare a Revoluției române din decembrie 1989.

Revoluția Română din 1989 a constat într-o serie de proteste, lupte de stradă și demonstrații desfășurate în România, între 16 și 25 decembrie 1989, care au dus la căderea dictatorului Nicolae Ceaușescu și la sfârșitul regimului comunist din România. Demonstrațiile din ce în ce mai ample au culminat cu procesul și execuția soților Ceaușescu. Înainte de revoluția română, toate celelalte state est-europene trecuseră în mod pașnic la democrație. România a fost singura țară din blocul estic care a trecut printr-o revoluție violentă și în care conducătorii comuniști au fost executați.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

Ministrul finanțelor: România are cea mai mică creștere a deficitului bugetar din UE față de estimarea inițială

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

Criza economică a însemnat cheltuieli mai mari la buget pentru toate ţările, dar România a înregistrat cea mai mică creştere a deficitului bugetar faţă de estimarea iniţială, potrivit ministrului Finanţelor, Florin Cîţu.

“Am promis o politică fiscală prudentă, responsabilă şi neinflaţionistă pe termen lung. Am reuşit până acum. Criza economică a însemnat cheltuieli mai mari de la buget pentru toate ţările. Toate deficitele bugetare au explodat. Totuşi, România are cea mai mică creştere a deficitului bugetar faţă de estimarea iniţială”, a scris Cîţu, duminică, pe pagina sa de Facebook.

 

Creșterea deficitelor bugetare la nivelul întregii Uniuni Europene a fost generată de criza provocată de pandemia de COVID-19, dar și de suspendarea prevederilor Pactului de stabilitate și creștere, Comisia Europeană permițând statelor membre să sporească cheltuielile publice indiferent de nivelul deficitului bugetar pentru a putea face față crizei. Cu toate acestea, executivul european a avertizat că prevederile Pactului vor fi reintroduse.

Potrivit lui Florin Cîțu, beneficiile pentru toţi românii ale politicii fiscale prudente implementate sunt: cel mai mic necesar al împrumuturilor pentru a acoperi deficitul bugetar (Polonia de exemplu trebuie să împrumute în plus în 2020 9,3% din PIB), spaţiu de manevră mai mare în 2021 dacă această criză economică şi de sănătate se prelungeşte, presiunea mai mică pe dobânzile şi veniturile bugetare viitoare (presiune mai mică asupra finanţelor generaţiilor viitoare), presiune redusă pe creşterea preţurilor în viitor şi efect redus al eliminării sectorului privat prin intervenţia prea mare a statului în economie.

“Economia liberală se dezvoltă cu un sector privat puternic şi majoritar în economie. Dar cel mai important lucru este să reuşim, cu un efort bugetar mult mai mic decât restul ţărilor din UE, revenirea economică din trimestrul III şi evitarea recesiunii tehnice. A fost obiectivul meu din primul moment şi vă spun că reuşim”, a precizat ministrul Finanţelor.

Execuţia bugetului general consolidat în primele şase luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 45,17 miliarde lei (4,17% din PIB), conform datelor publicate de Ministerul Finanţelor Publice, informează Agerpres.

“Mai mult de jumătate din deficit, respectiv 23,04 miliarde lei (2,13% din PIB), este generat de sumele lăsate în mediul economic prin facilităţile fiscale şi cheltuieli excepţionale adoptate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19”, se precizează în raportul MFP privind execuţia bugetară.

Continue Reading

POLITICĂ

Ajutor umanitar pentru Beirut: România trimite în Liban opt tone de materiale medicale ce vor fi transportate cu două aeronave ale Forțelor Aeriene

Published

on

© Fortele Aeriene Romane/ Facebook

România va trimite în Liban opt tone de materiale medicale, formate din 2.000 de flacoane de ceftriaxone (n.r. – antibiotic), ca ajutor umanitar pentru înlăturarea urmărilor dezastrului provocat de explozia din Beirut, informează Ministerul Apărării Naționale într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Țara noastră s-a numărat printre statele care au primit cerere de acordare a asistenței internaționale din partea guvernului libanez,  prin activarea Mecanismului European de Protecție Civilă, mai precizează MApN.

Guvernul României,  societatea civilă și  reprezentanții diasporei libaneze au răspuns imediat apelului solicitat, iar prin eforturi comune, o cantitate relevantă de echipamente medicale  urmează a fi donate către statul libanez.

Forțele Aeriene Române s-au implicat în acest demers și au pus la dispoziție două aeronave ( C-130 Hercules și C-27J Spartan) care să asigure transportul materialelor medicale indispensabile tratamentelor destinate victimelor.

De asemenea, două cadre ale Inspectoratului General pentru Situații  de Urgență vor însoți echipajul care va asigura transportul aerian și vor asigura predarea materialelor medicale către autoritățile responsabile din Liban.

Din partea Ministerului Mediului, un membru al echipei de protecție civilă europeană, aflat deja în zona afectată de explozie, sprijină autoritățile în coordonarea forțelor de intervenție și a asistenței internaționale.

Premierul Ludovic Orban a semnat vineri decizia privind folosirea cantităţii de 2.000 de flacoane de ceftriaxone din rezerva de mobilizare ca ajutor umanitar extern de urgenţă pentru înlăturarea urmărilor dezastrului provocat de explozia din capitala Libanului – Beirut, informează Agerpres.

”Se aprobă folosirea cantităţii de 2.000 de flacoane de ceftriaxone din rezerva de mobilizare din domeniul sănătăţii ca ajutor umanitar extern de urgenţă pentru înlăturarea urmărilor dezastrului provocat de explozia din capitala Republicii Libaneze, Beirut”, se arată în decizia publicată în Monitorul Oficial.

Prin această decizie, România răspunde pozitiv și apelului lansat de președintele Consiliului European Charles Michel și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, care i-au îndemnat joi pe cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană să sprijine Libanul. De altfel, președintele francez Emmanuel Macron a fost primul lider internațional care s-a deplasat la Beirut joi, la două zile după explozie, iar sâmbătă este urmat într-un gest similar de președintele Consiliului European. De asemenea, Uniunea Europeană a anunţat joi deblocarea a 33 milioane de euro pentru a finanţa un prim ajutor de urgenţă în favoarea Libanului şi a mobilizat alte mijloace materiale, între care o navă-spital italiană pentru a ajuta echipele de intervenţie din Beirut.

Cele două explozii de marţi, de la Beirut, au ucis cel puţin 137 de oameni şi au rănit peste 5000, iar zeci de persoane sunt în continuare date dispărute, a comunicat Ministerul libanez al Sănătăţii.

Deflagraţiile declanşate de un incendiu la un depozit de azotat de amoniu au lăsat fără adăpost 300.000 de locuitori din capitala Libanului.

Continue Reading

POLITICĂ

Ministrul finanțelor Florin Cîțu: Comisia Europeană a aprobat creșterea plafonului pentru IMM Invest de la 15 la 20 de miliarde de lei

Published

on

© Guvernul României

Ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, a declarat vineri că a fost aprobată de către Comisia Europeană creşterea plafonului pentru IMM Invest de la 15 la 20 de miliarde de lei.

“Comisia Europeană a aprobat creşterea plafonului pentru IMM Invest de la 15 la 20 de miliarde. Cererile sunt în continuare mari”, a spus Cîţu la începutul şedinţei de Guvern, informează Agerpres.

Premierul Ludovic Orban a menţionat că aproape jumătate dintre bănci au cerut creşterea plafonului şi i-a spus ministrului de Finanţe că poate să detaşeze de la Fondul de contragarantare sau din ANAF oameni cu expertiză, pentru a se grăbi procedurile.

“Am avut o discuţie cu Fondul de garantare, ei lucrează şi la automatizarea procedurii care cred că este mult mai simplă şi este o soluţie pentru termen lung, dar pe termen scurt vom vedea cum putem să ajutăm cu personal din alte instituţii”, a menţionat Cîţu.

Programul IMM Invest permite companiilor mici și mijlocii afectate de criza COVID-19 să poată lua credite pentru investiții sau pentru capital de lucru, garantate de stat (valoarea garanției merge până la 90% din credit).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending