Connect with us

CONSILIUL UE

Șeful diplomației române, scrisoare către Josep Borrell: România, Germania și alte șapte țări UE solicită o discuție strategică privind Balcanii de Vest

Published

on

© European Union, 2020

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a adresat, la 10 martie 2021, o scrisoare Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Josep Borrell, alături de omologii săi, miniștrii afacerilor externe din alte opt state membre UE (Austria, Croația, Cehia, Germania, Grecia, Irlanda, Slovacia și Slovenia), prin care solicită includerea pe agenda reuniunii Consiliului Afaceri Externe din luna aprilie 2021 a unei discuții strategice cu privire la Balcanii de Vest, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Scrisoarea adresată Înaltului Reprezentant de către cei nouă miniștri de externe europeni vine în contextul numeroaselor schimbări care au avut loc în regiunea Balcanilor de Vest în ultima perioadă. Astfel, miniștrii de externe subliniază importanța unei discuții strategice pe această temă, având în vedere o serie de evoluții interne din aceste state, peste care s-au suprapus provocările aduse de pandemia de COVID-19, exacerbând tendințe deja existente, unele dintre acestea având implicații geopolitice.

Scrisoarea menționează faptul că UE ar trebui să abordeze regiunea nu doar din perspectiva extinderii, ci și dintr-o perspectivă mai amplă de politică externă, pentru a răspunde mai bine evoluțiilor interne și pentru un angajament mai activ în relația cu state terțe.

De asemenea, miniștrii europeni au pledat pentru o bună coordonare cu Statele Unite ale Americii, partener cheie în regiune, și evidențiază importanța crescută a unei poziționări europene comune și eficiente.

Totodată, miniștrii europeni au subliniat în conținutul scrisorii faptul că Uniunea Europeană a continuat, în această perioadă, să sprijine în mod consistent regiunea, fiind însă necesară o comunicare mai eficientă.

România va continua să aibă un rol activ în promovarea liniilor de acțiune de natură să profileze o angajare vizibilă și eficientă a Uniunii Europene în regiunea Balcanilor de Vest, atât în ce privește politica de extindere a UE, ca instrument de asigurare a păcii, a stabilității și bunăstării în această regiune, cât și în ce privește sprijinul acordat de UE în contextul eforturilor de gestionare a pandemiei de COVID-19.

Ministrul Bogdan Aurescu nu se află la primul astfel de gest politic către șeful diplomației UE. Șeful diplomației române i-a trimis lui Josep Borrell o scrisoare și anul trecut în care a solicitat o dezbatere a miniștrilor de externe din UE privind conflictele înghețate din regiunea Mării Negre pe care România le definește drept “conflicte prelungite” aflate fie în formă activă sau așa-zis „înghețate”, cu efecte negative directe asupra stabilității și securității regionale și a Europei în general, precum și asupra perspectivelor de dezvoltare ale societăților și prosperității cetățenilor din regiunile respective.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Liban: Consiliul UE  a adoptat cadrul legal pentru impunerea de sancţiuni unor persoane şi entităţi

Published

on

© European Commission/ Twitter

Consiliul a adoptat un cadru pentru măsuri restrictive specifice pentru a aborda situația din Liban, potrivit comunicatului oficial.

Acest cadru prevede posibilitatea de a impune sancțiuni împotriva persoanelor și entităților care sunt responsabile de subminarea democrației sau a statului de drept în Liban prin oricare dintre următoarele acțiuni:

  • obstrucționarea sau subminarea procesului politic democratic prin împiedicarea persistentă a formării unui guvern sau prin
  • obstrucționarea sau subminarea gravă a desfășurării de alegeri;
  • obstrucționarea sau subminarea punerii în aplicare a planurilor aprobate de autoritățile libaneze și sprijinite de actorii internaționali relevanți, inclusiv de UE, în vederea îmbunătățirii responsabilității și a bunei guvernanțe în sectorul public sau a punerii în aplicare a unor reforme economice esențiale, inclusiv în sectoarele bancar și financiar și inclusiv a adoptării unei legislații transparente și nediscriminatorii privind exportul de capital;
  • abateri financiare grave privind fondurile publice, în măsura în care faptele în cauză intră sub incidența Convenției Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției, precum și exportul neautorizat de capital.

Sancțiunile constau într-o interdicție de călătorie în UE și o înghețare a activelor pentru persoane, precum și o înghețare a activelor pentru entități. În plus, persoanelor și entităților din UE le este interzis să pună fonduri la dispoziția persoanelor și entităților enumerate.

La 7 decembrie 2020, Consiliul a adoptat concluzii în care a luat act cu îngrijorare crescândă de faptul că grava criză financiară, economică, socială și politică care s-a instalat în Liban a continuat să se agraveze în lunile precedente și că populația libaneză a fost prima care a avut de suferit de pe urma dificultăților tot mai mari din țară. Acesta a subliniat necesitatea urgentă ca autoritățile libaneze să pună în aplicare reformele pentru a recâștiga încrederea comunității internaționale. De asemenea, Consiliul a făcut apel la toate părțile interesate și forțele politice libaneze să sprijine formarea urgentă a unui guvern libanez care să fie responsabil, credibil și orientat spre misiune, capabil să pună în aplicare reformele necesare.

De atunci, Consiliul și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea gravă cu privire la deteriorarea situației din Liban. În pofida apelurilor repetate adresate forțelor politice libaneze și părților interesate să acționeze în interesul național și să nu mai amâne formarea unui guvern cu puteri depline, capabil să răspundă nevoilor urgente ale țării și să pună în aplicare reformele esențiale, nu se înregistrează niciun progres. Între timp, situația economică, socială și umanitară din Liban continuă să se deterioreze, iar populația continuă să sufere.

Uniunea este pregătită să utilizeze toate instrumentele sale pentru a contribui la o ieșire durabilă din criza actuală și pentru a reacționa la o nouă deteriorare a democrației și a statului de drept, precum și a situației economice, sociale și umanitare din Liban. În cadrul Consiliului Afaceri Externe din 12 iulie 2021, Înaltul Reprezentant a anunțat o înțelegere politică potrivit căreia va fi instituit un regim de sancțiuni împotriva celor responsabili de această situație.

UE își menține angajamentul de a ajuta Libanul și poporul său să depășească provocările actuale și este pregătită să utilizeze diferitele instrumente de care dispune în acest scop. Cu toate acestea, este extrem de important ca liderii libanezi să lase deoparte divergențele și să colaboreze pentru a forma un guvern și a adopta măsurile necesare pentru a conduce țara către o redresare durabilă. Stabilitatea și prosperitatea Libanului sunt de o importanță crucială pentru întreaga regiune și pentru Europa.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Josep Borrell: Uniunea Europeană urmărește cu atenție evoluțiile din Tunisia. Facem apel la restabilirea situației cât mai curând posibil

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Uniunea Europeană urmărește cu cea mai mare atenție evoluțiile din Tunisia; fundamentele democratice ale țării, respectarea statului de drept, a Constituției și a cadrului legislativ trebuie menținute, a declarat marți Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell, informează comunicatul oficial. 

De asemenea, șeful diplomației UE a transmis autorităților din Tunisia să rămână atente la dorințele și aspirațiile poporului tunisian.

Facem apel la restabilirea situației instituționale cât mai curând posibil și, în special, reluarea activității parlamentare, respectarea drepturilor fundamentale și abținerea de la toate formele de violență”, a punctat Josep Borrell.

Mai mult, oficialul european a subliniat că Uniunea Europeană va continua să urmărească îndeaproape evoluția situației și a reamintit sprijinul considerabil al UE și al statelor sale membre pentru Tunisia în contextul pandemiei de COVID-19  și al crizei economice majore.

„Menținerea democrației și a stabilității în țară sunt prioritare”, a conchis șeful diplomației UE, Josep Borrell.

Preşedintele tunisian Kais Saied a anunţat că îngheaţă activităţile parlamentului şi îl demite din funcţie pe şeful guvernului, Hichem Mechichi. Anunţul a fost urmarea manifestaţiilor care au avut loc duminică în mai multe oraşe din ţară, în contextul în care Tunisia se confruntă cu un vârf al pandemiei de coronavirus şi cu o profundă criză politică, potrivit Digi24

 

Continue Reading

CONSILIUL UE

Miniștrii economiei și finanțelor din UE discută, în ultima reuniune a Consiliului din această vară, despre punerea în aplicare a Mecanismului de Redresare și Reziliență

Published

on

© https://twitter.com/eu2021si

Miniștrii economiei și finanțelor ai statelor Uniunii Europene se reunesc azi, 26 iulie, în sistem videoconferință pentru a discuta punerea în aplicare a mecanismului de redresare și de reziliență, dar și despre aprobarea ultimelor Planuri Naționale de Redresare și Reziliență.

Aceasta este și ultima reuniune a Consiliului UE înainte de vacanța de vară.

De asemenea, miniștrii vor  vor face bilanțul pachetului recent adoptat de Comisia Europeană privind combaterea spălării banilor, potrivit comunicatului oficial.

NextGenerationEU este un instrument temporar de redresare, în valoare de peste 800 de miliarde EUR, menit să contribuie la repararea daunelor economice și sociale imediate provocate de pandemia de coronavirus. După pandemia de COVID-19, Europa va fi mai verde, mai digitală, mai rezilientă și mai bine pregătită să facă față provocărilor actuale și viitoare.

Mecanismul de redresare și reziliență este elementul central al instrumentului NextGenerationEU, cu împrumuturi și granturi în valoare de 723,8 miliarde EUR disponibile pentru sprijinirea reformelor și a investițiilor întreprinse de țările UE. Scopul este de a atenua impactul economic și social al pandemiei de COVID-19 și de a face ca economiile și societățile europene să devină mai durabile, mai reziliente și mai bine pregătite pentru provocările și oportunitățile oferite de tranziția către o economie verde și de tranziția digitală. Statele membre lucrează la planurile lor de redresare și reziliență pentru a accesa fonduri din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență.

Reamintim că România a transmis la 31 mai Planul Național de Redresare și ReziliențăGuvernul României a publicat ulterior, la 2 iunie, documentul ce cuprinde proiecte în valoare de 29,2 miliarde de euro, din banii alocaţi urmând a fi finanţate cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL1 week ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI1 week ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA2 weeks ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană publică al doilea raport privind situația statului de drept în toate țările membre UE: Progresele au fost neuniforme și există motive serioase de îngrijorare determintate de mai multe țări

Team2Share

Trending