Connect with us

POLITICĂ

Șeful diplomației române, Teodor Meleșcanu, întrevedere cu Federica Mogherini, la Bruxelles. Situația din Republica Moldova și cooperarea cu NATO, pe agenda discuțiilor

Published

on

Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleșcanu, a avut luni, la Bruxelles, o întrevedere cu Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate a UE, Federica Mogherini. Cei doi oficiali au discutat despre evoluțiile din Republica Moldova și Vecinătatea estică, stadiul implementării Strategiei Globale a Uniunii Europene și cooperarea cu NATO, dar și despre situația din Siria, informează MAE într-un comunicat remis presei.

Foto: MAE

Teodor Meleșcanu a participat la reuniunea Consiliului Afaceri Externe (CAE), care a trecut în revistă principalele teme de pe agenda europeană în primul semestru al anului 2017, printre care vecinătatea Uniunii (estică și sudică), implementarea Strategiei Globale a UE și Balcanii de Vest.

Principalul subiect de pe agenda CAE a fost Siria, în cadrul dezbaterii miniștrii de externe europeni evaluând stadiul eforturilor comunității internaționale pentru soluționarea crizei.

În acest context, ministrul de externe român a salutat noul armistițiu de încetare a ostilităților și a subliniat importanța respectării acestuia ca un pas necesar pentru reluarea negocierilor intra-siriene. Totodată, șeful diplomației române a arătat că se impune continuarea eforturilor UE în direcția contactelor cu partenerii regionali, dar și pe dimensiunea umanitară și de reconstrucție post-conflict și a exprimat disponibilitatea României de a sprijini aceste eforturi.

În cadrul unui dejun de lucru, miniștrii de Externe europeni au avut o discuție privind Procesul de Pace în Orientul Mijlociu, în urma Conferinței de la Paris. Ministrul Teodor Meleșcanu a reliefat importanța crucială a reluării dialogului și cooperării între cele două părți, în vederea obținerii soluției a două state, ca singura opțiune viabilă, se arată în comunicatul MAE.

În marja reuniunii, ministrul Teodor Meleșcanu a participat alături de omologii bulgar, grec și croat la o reuniune informală în format cvadrilateral, în cadrul căreia au fost dezbătute evoluțiile din Vecinătatea sudică a UE și situația regională.

Șeful diplomației române a mai avut scurte întrevederi cu omologii din Germania, Franța, Estonia, Finlanda, Olanda, Ungaria și Austria, fiind abordate teme de actualitate ale agendei bilaterale și internaționale, a informat sursa citată.

 

.

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea privind votul anticipat şi prin corespondenţă pentru românii din Diaspora

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat marţi legea privind votul anticipat şi prin corespondenţă pentru românii din străinătate. În cadrul unei alocuțiuni susținută la Palatul Cotroceni cu ocazia semnării de către UDMR și grupul parlamentar al minorităților naționale a Acordului Politic Național pentru consolidarea parcursului european al României președintele Klaus Iohannis și-a întrerupt discursul pentru a semna decretul de promulgare.

O componentă importantă a Acordului Politic Național este și angajamentul de a transpune în legislație măsurile necesare asigurării, atât în țară, cât și în străinătate, a exercitării depline și efective a dreptului de vot de către cetățenii români. Așadar, promulg astăzi, acum și aici, legea care ar trebui să le asigure românilor din străinătate posibilitatea de a-și exercita dreptul de vot fără să mai fie nevoiți să aștepte ore în șir la coadă și fără să se teamă că nu vor putea să voteze până la închiderea urnelor. Așadar, legea este promulgată!”, a spus Iohannis, după semnare.

Președintele a arătat că modificarea legislației electorale are ca punct de plecare recomandările grupului de lucru creat la nivelul Administrației Prezidenţiale imediat după scrutinul de la sfârșitul lunii mai.

Noua lege introduce votul anticipat, permite votul prin corespondență și reprezintă un prim pas menit să creeze condiții pentru exercitarea dreptului de vot de către toți cetățenii aflați la rând și în secția de votare chiar și după ora 21:00.

”Solicit Guvernului, în special Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Afacerilor Externe, Autorității Electorale Permanente și Ministerului pentru Românii de Pretutindeni să dea dovadă de maximă responsabilitate pentru punerea în aplicare a legii și pentru organizarea în bune condiții a votului.  De asemenea, fac apel la parlamentarii români de diaspora, la partidele politice, la asociațiile de români din diaspora, la membrii corpului diplomatic, la societatea civilă, dar şi la mass-media să informeze populaţia cu privire la noile prevederi ale legii”, a mai spus președintele.

Camera Deputaților, for decizional, a adoptat la 3 iulie proiectul de lege prin care votul din Diaspora pentru alegerile prezidențiale este extins la trei zile.

Modificările actelor normative privind votul în străinătate la scurtinul prezidențial prevăd, de asemenea, ca votul în România și în Diaspora să fie extins până la ora 24:00, în cazul în care există cetăţeni în secţia de votare.

Potrivit celor adoptate, ”începând cu data de 1 aprilie a anului în care au loc alegeri pentru preşedintele României, la termen, şi până la data expirării a cel mult 15 zile de la data începerii perioadei electorale, alegătorul care doreşte să voteze în străinătate la alegerile pentru preşedintele României se poate înregistra în registrul electoral ca alegător în străinătate prin intermediul unui formular online aflat pe site-ul AEP, în care va înscrie numele, prenumele, codul numeric personal, localitatea şi statul unde optează să voteze, la care anexează copia scanată sau fotografia actului de identitate”.

Pentru a vota prin corespondenţă, alegătorul cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate trebuie să se înregistreze ca alegător prin corespondenţă, alegătorii sunt înscrişi în listele electorale permanente din străinătate, listele se întocmesc de AEP în format electronic şi sunt puse la dispoziţia Biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate – se menţionează în articolul 8 al legii, în forma stabilită de parlamentarii comisiei.

Amintim că modificările legislației electorale vin după ce președintele Klaus Iohannis a solicitat Guvernului la 19 iunie să elaboreze un proiect de lege, care să fie adoptat până la finalul acestei sesiuni, pentru a evita situațiile de la scurtinul din luna mai, când mai mulți alegători nu au putut vota.

De altfel, în urma incidentelor din Diaspora, șeful statului a înființat la nivel Administrației Prezidențiale o comisie mixtă menită să pună capăt situațiilor în care cetățenii români nu pot să voteze la scrutinele electorale ca urmare a problemelor organizatorice.

Continue Reading

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

Premierul Viorica Dăncilă a fost desemnată candidatul PSD pentru alegerile prezidențiale

Published

on

© European Parliament

Premierul Viorica Dăncilă a fost aleasă candidatul PSD pentru alegerile prezidențiale, marți, în Birou Politic Național, urmând ca propunerea să fie validată în Comitetul Executiv.

Viorica Dăncilă este desemnată oficial candidatul PSD la alegerile prezidențiale din această toamnă, informează Digi24, asta după ce a primit doar două voturi împotrivă.

Prim-ministru din ianuarie 2018, Viorica Dăncilă a devenit liderul de facto al Partidului Social-Democrat după ce fostul președinte PSD Liviu Dragnea a fost condamnat la închisoare cu executare pentru fapte de corupție.

Ulterior, la 29 iunie 2019, Dăncilă a fost aleasă președinte al PSD la Congresul extraordinar al formațiunii.

Viorica Dăncilă ocupă funcția de prim-ministru al României din 29 ianuarie 2018. Este prima femeie din istoria României care ocupă această funcție. A deținut anterior două mandate succesive de deputat în Parlamentul European din partea PSD.

Continue Reading

POLITICĂ

UDMR și Grupul parlamentar al minorităților naționale vor semna Acordul Politic Național pentru consolidarea parcursului european al României, propus de președintele Klaus Iohannis

Published

on

© Kelemen Hunor/ Facebook

Uniunea Democrată Maghiară din România şi grupul parlamentar al minorităţilor naţionale vor semna, marţi, într-o ceremonie publică organizată la Palatul Cotroceni, Acordul Politic Naţional pentru consolidarea parcursului european al României propus de preşedintele Klaus Iohannis, denumit informal ”Pactul pentru România Europeană”, relatează Agerpres.

Potrivit agendei preşedintelui Klaus Iohannis, ceremonia va avea loc marţi, la ora 16,00 și va fi transmisă pe LIVE pe pagina de Facebook a redacției Calea Europeană.

Astfel, UDMR va fi cel de-al cincilea partid politic care se alătură inițiativei președintelui României. 

În luna iunie președintele Klaus Iohannis, alături de principalii lideri ai Opoziției – Ludovic Orban, Dan Barna, Victor Ponta și Eugen Tomac -, a semnat, la Palatul Cotroceni Acordul Politic Național pentru consolidarea parcursului european al României, denumit informal ”Pactul pentru România Europeană”.

Citiți și: Imaginea pactului politic pentru România Europeană: Președintele Klaus Iohannis a semnat împreună cu Ludovic Orban, Dan Barna, Victor Ponta și Eugen Tomac, Acordul Politic Național pentru consolidarea parcursului european al României

© Administrația Prezidențială

Șeful statului a salutat faptul că PNL, USR, PRO România şi PMP au răspuns favorabil semnării acestui pact și a criticat partidele care nu s-au alăturat inițiativei, precizând că lista rămâne deschisă pentru PSD, ALDE și UDMR.

Iohannis a mai precizat că trebuie revenit ”la o normalitate românească, o normalitate europeană, democratică, care se bazează pe respectarea valorilor europene, pe respectarea statului de drept”.

Citiți și: DOCUMENT Ce conține acordul politic național pentru România Europeană propus de Klaus Iohannis: “Ne angajăm ca în toate luările publice de poziție să sprijinim aprofundarea integrării în Uniunea Europeană și întărirea relației transatlantice”

Proiectul de acord, pus la dispoziție de Administrația Prezidențială este centrat, la nivel principial, în jurul valorilor europene și democratice și a atașamentului României față de acestea, acesta din urmă fiind dovedit prin ”voința suverană a cetățenilor” exprimată la 26 mai. În sens practic, acordul propus de președinte are printre obiective transpunerea în legislație a rezultatelor referendumului, care prevăd interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie și interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare.

Documentul cuprinde și o asumare politică de transpunere în legislație a măsurilor necesare asigurării exercitării depline și efective a dreptului de vot de către toți cetățenii români. 

NOI, semnatarii acestui acord politic național, ne angajăm ca în toate luările publice de poziție și în acțiunile întreprinse să sprijinim aprofundarea integrării în Uniunea Europeană și consolidarea proiectului european, precum și întărirea relației transatlantice, neexistând nicio incompatibilitate între continuarea integrării europene și aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii, și să nu ne exprimăm contrar acestor linii de acțiune, principii și valori esențiale pentru România și cetățenii săi”, este concluzia cu care se încheie textul propus de președintele Klaus Iohannis pentru a fi semnat împreună cu partidele politice parlamentare.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending