Connect with us

CONSILIUL UE

Șeful diplomației spaniole, Josep Borrell, nominalizat oficial de țările UE pentru funcția de Înalt Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate

Published

on

© European Parliament

Țările Uniunii Europene l-au nominalizat oficial pe șeful diplomației spaniole Josep Borrell pentru funcția de Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, un pas formal după ce ministrul socialist spaniol a făcut parte din pachetul de nume agreat de liderii europeni la summitul maraton din 30 iunie – 2 iulie în urma căruia Ursula von der Leyen a devenit președinta Comisiei Europene, Charles Michel a fost ales președintele Consiliului European, iar Christine Lagarde va prelua șefia Băncii Centrale Europene.

Consiliul Uniunii Europene l-a numit oficial pe ministrul spaniol de externe după ce a primit unda verde din partea preşedintei alese a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe 26 iulie, a declarat luni un purtător de cuvânt la Bruxelles pentru DPA, scrie Agerpres.

După ce va trece prin același proces de audieri în Parlamentul European ca toți ceilalți viitori comisari europeni, Borrell, cel care va fi și vicepreședinte al Comisiei Europene, va deveni al patrulea șef al diplomației europene și al doilea spaniol în funcția de Înalt Reprezentant după primul deținător al acestei poziții, Javier Solana, în perioada 1999-2009.

Pe numele său complet Josep Borrell Fontelles, acesta ocupă funcția de ministru de Externe la Madrid în guvernul socialist al lui Pedro Sanchez din iunie 2018, însă experiența sa politică este una vastă, atât la nivel național, cât și european. 

În perioada 1982-1991, ani de dominație socialistă a Spaniei, Borrell a ocupat mai multe poziții în ministere cheie la Madrid. Ulterior, între 1991-1996, a fost ministru pentru mediu și muncă publică în cadrul guvernării lui Felipe Gonzales.

Politicianul spaniol în vârstă de 72 de ani a fost membru al Parlamentului European în perioada 2004-2009 și preşedinte al instituției din 2004 până în 2007. El a condus Institutul Universitar European de la Florenţa din 2010 până în 2012. 

În calitate de președinte al Parlamentului European, Borrell a acordat o importantă vizibilitate procesului de extindere a Uniunii Europene către Est. Tot în această calitate, el a asigurat primirea oficială a celor 35 de eurodeputați români și 18 bulgari după aderarea celor două țări la Uniunea Europeană.

Borrell a intrat și în atenția celor de la Politico Europe, care i-au dedicat în amplu material intitulat ”Josep Borrell, trimisul nediplomatic al Europei” și în care sunt prezentate pozițiile cu privire la Rusia, pe care a descris-o ”vechiul nostru inamic”, în timp ce a etichetat politica Statelor Unite în Venezuela drept o diplomație ”cowboy”.

Fiu al unui brutar dintr-un sat din Munții Pirinei, Borrell are origine catalană. Acesta a studiat economie și inginerie și a fost educat ulterior la Universitatea Stanford.

Potrivit Politico Europe, originile sale umile sunt un contrast în raport cu ceilalți nominalizați pentru funcțiile cheie în UE: Ursula von der Leyen este fiica unui înalt oficial european care a ocupat și funcția de prim-ministru al landului Saxonia Inferioară din Germania, iar tatăl lui Charles Michel a fost ministru de Externe al Belgiei și comisar european.

De la 1 noiembrie 2019, Borrell o va înlocui în funcția de Înalt Reprezentant pe Federica Mogherini.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Relațiile UE-China, pe agenda videoconferinței miniștrilor de externe din țările UE. România, reprezentată de ministrul Bogdan Aurescu

Published

on

© MAE

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, va participa vineri, prin videoconferinţă, la reuniunea omologilor din statele membre ale Uniunii Europene, principalele teme care vor fi abordate fiind relaţiile UE-China şi impactul pandemiei COVID-19 în regiunea Asia-Pacific, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Conform MAE, miniştrii vor avea o discuţie strategică în pregătirea Summitului UE-China şi în perspectiva reuniunii UE-China, cu participarea liderilor UE, ai statelor membre şi ai R.P. Chineze, de la Leipzig, prevăzută pentru luna septembrie, în perioada preşedinţiei germane a Consiliului UE, inclusiv pentru a se stimula progrese importante în negocierea Acordului de investiţii UE-China, precum şi o cooperare consolidată cu China în domeniul schimbărilor climatice şi în Africa.

Uniunea Europeană a fost supusă recent unor critici pentru că a cedat unei acțiuni de cenzură din partea Chinei, care a dispus eliminarea unui pasaj dintr-un articol de opinie semnat în comun de cei 27 de ambasadori ai țărilor UE acreditați la Beijing și care trebuia publicat în China Daily, un cotidian ce aparține Partidului Comunist Chinez. Totodată, la o reuniune virtuală a ambasadorilor germani care a avut loc luni, șeful diplomației europene, Josep Borrell, a dat de înțeles că Europa ar putea fi nevoită să aleagă între China și Statele Unite ca principal aliat pe scena mondială pe fondul schimbărilor geopolitice.

Borrell a recunoscut anterior că UE a fost naivă în ceea ce privește relația cu China, afirmațiile sale fiind făcute după ce Beijingul a făcut presiuni pentru eliminarea unor pasaje critice cu privire la acțiunile Chinei dintr-un raport privind dezinformarea realizat de Serviciului European de Acțiune Externe, dar și după ce autoritățile chineze au dispus cenzurarea unui articol de opinie semnat de ambasadorii statelor membre ale UE la Beijing.

La momentele respective, Josep Borrell a dat asigurări că diplomații Uniunii Europene “nu vor mai permite niciodată” Chinei să cenzureze declarații ale UE.

De asemenea, șeful diplomației europene declara la începutul lunii mai că China este un rival sistemic al Europei, care a fost “puțin naivă” cu privire la intențiile Beijingului, acesta adăugând că abordarea Uniunii Europene în raport cu China devine din ce în ce mai realistă.

Totodată, el a emis un avertisment cu privire la tensiunea din ce în ce mai mare dintre China și SUA și tulburarea geopolitică globală pe care a produs-o focarul de coronavirus, precizând că pandemia de COVID-19 “a aruncat în aer” ordinea globală, și a cerut o anchetă internațională independentă privind răspândirea pandemiei.

Referitor la impactul pandemiei COVID-19 în Asia-Pacific, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri externe şi Politica de securitate, Josep Borrell, va invita miniştrii europeni de Externe să reflecteze asupra instrumentelor prin care pot fi promovate agenda şi interesele UE în regiune, inclusiv în conexiune cu Pactul Ecologic European, agenda digitală, sporirea autonomiei strategice, eficienţa multilateralismului şi comerţul liber, precizează MAE.

Josep Borrell va prezenta şi evoluţiile recente din Afganistan. 

Continue Reading

CONSILIUL UE

În zorii președinției Germaniei la Consiliul UE, Angela Merkel afirmă că “SUA sunt partenerul cel mai important al Europei”, acuzând Rusia că atacă democraţiile occidentale și invocând interesul UE pentru dialog cu China

Published

on

Cancelarul german, Angela Merkel, a îndemnat Europa, miercuri, să îşi asume mai multe “responsabilităţi” în lume şi, în acelaşi timp, a afirmat că partenerul cel mai important al Uniunii Europene sunt Statele Unite ale Americii, exprimându-și totodată regretul că relaţiile cu SUA sunt “diferite de ceea ce am sperat”. Aflată în zorii preluării președinției rotative a Consiliului UE, șefa guvernului de la Berlin a acuzat Rusia că atacă democrațiile occidentale și a precizat că UE are un “interes strategic” să păstreze dialogul China, afirmațiile fiind făcute și în contextul în care președinția germană la Consiliul UE are printre obiective organizarea unui summit Uniunea Europeană – China, la Leipzig, în luna septembrie.

“Trebuie să depunem un efort extraordinar pentru a face faţă acestei provocări extraordinare (a noului coronavirus), însă doresc mai mult: doresc ca Uniunea Europeană, mai ales pe timp de criză, să dea dovadă de solidaritate mondială şi să îşi asume mai multe responsabilităţi”, a declarat cancelarul german în faţa Konrad Adenauer Stiftung (KAS), fundația conservatoare apropiată partidului Angelei Merkel, Uniunii Creștin-Democrate.

Germania preia la 1 iulie, de la Croația, ștafeta președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene, deschizând un nou trio și un nou program de lucru de 18 luni al Consiliului UE formate alături de președințiile pe care Portugalia (1 ianuarie – 30 iunie 2021) și Slovenia (1 iulie – 31 decembrie 2021) le vor asigura anul viitor.

Angela Merkel, care va părăsi puterea în 2021, a prezentat în faţa KAS liniile generale ale proiectelor pe care UE le va derula până la sfârşitul anului, în plină criză sanitară, economică şi socială, relatează Agerpres.

“Pandemia va antrena o intensificare a conflictelor şi problemelor existente în numeroase locuri şi va constitui o provocare pentru capacitatea Uniunii Europene în domeniul politicii externe şi de securitate. Un motiv în plus pentru a apăra valorile pe care le avem în UE – solidaritate, democraţie, libertate, apărarea demnităţii fiecărei fiinţe umane (…) Europa poate ieşi din criză mai puternică decât a intrat”, a explicat ea, la câteva ore după prezentarea de către Comisia Europeană a unui plan european de relansare în valoare de 750 de miliarde de euro, care mai trebuie adoptat de statele membre.

Merkel s-a referit și la relațiile externe ale Uniunii Europene, poziția sa reprezentând o primă reacție substanțială după ce Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a invocat “sfârșitul sistemului global condus de SUA” și zorii “secolului asiatic”, precizând că presiunea de a alege o tabără este în creștere pentru Europa. Borrell a participat luni, în regim de videoconferință, la întrunirea anuală a ambasadorilor germani, în contextul în care Germania va prelua de la 1 iulie președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, iar șeful diplomației germane, Heiko Maas, a pledat pentru o independență strategică a Uniunii Europene.

“Partenerul cel mai important al Europei sunt Statele Unite, dar parteneriatul este diferit de ce dorim, mai ales în problema mediului”, şi-a exprimat Angela Merkel regretul, fără să insiste asupra subiectului, cunoscute fiind relațiile dificile cu președintele Donald Trump, spre deosebire de ceilalți predecesori – George W. Bush și Barack Obama – cu care cancelarul german a colaborat mai intens.

De asemenea, cancelarul german a apreciat că UE are un “interes strategic” să păstreze dialogul cu China, în pofida contestării actuale din Hong Kong, unde principiul “o ţară, două sisteme” trebuie să continue, în opinia sa.

Relaţia cu Rusia va trebui şi ea “să ocupe” preşedinţia germană, a continuat Angela Merkel, care recent a susținut că are “dovezi clare” că a fost ținta unui atac cibernetic “scandalos” dinspre Rusia.

“Baza acestui demers nu poate fi decât înţelegerea faptului că, în relaţiile internaţionale, nu se aplică legea celui mai puternic, ci forţa legii”, a subliniat cancelarul. Ea a acuzat Moscova că “sprijină regimuri marionetă în unele părţi din estul Ucrainei şi că atacă democraţiile occidentale, inclusiv Germania, cu mijloace hibride”.

Continue Reading

CONSILIUL UE

MAE: România sprijină deplin obiectivul Comisiei Europene de elaborare a unui raport anual privind situația statului de drept la nivel UE

Published

on

© Luminița Odobescu/ Facebook

Secretarul de stat pentru afaceri europene Iulia Matei a participat marți la reuniunea informală a miniștrilor și secretarilor de stat pentru afaceri europene din statele membre UE, desfășurată prin sistem videoconferință, în cadrul căreia a afirmat sprijinul deplin al României pentru obiectivul Comisiei Europene de elaborare a unui raport anual privind situația statului de drept la nivelul Uniunii Europene și a pledat pentru menținerea unui rol central pentru politica de coeziune și pentru politica agricolă comună, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Reuniunea a avut drept principal subiect pe agendă discutarea măsurilor adoptate la nivelul Uniunii Europene și al statelor membre în gestionarea pandemiei Covid-19, precum și coordonarea măsurilor de relaxare a restricțiilor. De asemenea, reuniunea a oferit prilejul unui schimb de opinii cu privire la procesul de relansare economică, în perspectiva publicării de către Comisia Europeană a propunerilor relevante în acest sens. Au fost abordate, în context, și aspecte de interes vizând perspectivele Conferinței privind viitorul Uniunii. Totodată, Comisia Europeană a informat cu privire la stadiul pregătirii raportului anual privind statul de drept în UE.

În cadrul intervenției sale, secretarul de stat Iulia Matei a subliniat că “lecțiile învățate“ dobândite în gestionarea crizei COVID-19 ar trebui valorificate, inclusiv în discuțiile privind viitorul Uniunii, cu scopul identificării celor mai eficiente instrumente și mecanisme de întărire a cooperării la nivel UE și între statele membre.

In raport cu propunerile pe care Comisia Europeană urmează să le publice la 27 mai a.c. în contextul eforturilor de redresare a economiilor europene, oficialul român a accentuat necesitatea unei abordări axate pe unitate, solidaritate și evitarea creării de diviziuni între statele membre în conturarea viitoarelor instrumente și mecanisme. Secretarul de stat Iulia Matei a arătat că, din viziunea României, este importantă, în primul rând, revitalizarea Pieței Unice, inclusiv în perspectiva continuării investițiilor în infrastructură, creșterea rezilienței în domeniul sănătății, precum și finanţarea cercetării și inovării în noul context.

Secretarul de stat a făcut, totodată, referire la importanța pe care noul buget european o deține în susținerea obiectivelor din viitoarea Strategie de relansare. În context, a reafirmat susținerea României pentru un buget european consistent, dar în același timp flexibil, care să permită atât implementarea principalelor obiective asumate la nivelul UE, cât și o recuperare economică și socială durabilă. Totodată, demnitarul român a pledat pentru  menținerea, în continuare, în viitorul buget a unui rol central pentru Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună, aceste politici dovedindu-și eficiența în gestionarea crizei. În contextul discuțiilor, secretarul de stat Iulia Matei a evidențiat importanța unui acord rapid și de calitate cu privire la viitorul buget european care să permită continuarea implementării programelor de finanțare la nivel UE.

Cu referire la cel de-al doilea subiect aflat pe agenda reuniunii, secretarul de stat a exprimat sprijinul deplin al României pentru exercițiul Comisiei Europene de elaborare a unui raport anual privind situația statului de drept la nivel UE, ca instrument general aplicabil tuturor statelor membre, bazat pe criterii și proceduri obiective de evaluare.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending