Connect with us

RUSIA

Șeful diplomației SUA avertizează cu sancțiuni companiile implicate în Nord Stream 2: O afacere proastă pentru aliații noștri europeni și un proiect geopolitic care urmărește divizarea Europei

Published

on

© US Department of State/ Flickr

Secretarul american de stat Antony Blinken a făcut apel joi la “toate entităţile implicate” în proiectul controversat al gazoductului Nord Stream 2 dintre Rusia şi Germania să se retragă “imediat”, pentru că în caz contrar riscă sancţiuni din partea SUA, informează Departamentul de Stat într-un comunicat.

Şeful diplomaţiei americane a dat asigurări că administraţia lui Joe Biden este “hotărâtă să respecte” legislația în vigoare adoptată în 2019 şi prelungită în 2020 de Congresul american cu “un semnificativ sprijin bipartizan” şi care prevede sancţiuni.

“Așa cum președintele a spus, Nord Stream 2 este o afacere proastă – pentru Germania, pentru Ucraina şi pentru aliaţii şi partenerii noştri din Europa Centrală şi de Est”, a declarat Blinken, reiterând opoziţia veche a Washingtonului faţă de acest gazoduct.

El a spus că gazoductul este “un proiect geopolitic rus care urmăreşte să divizeze Europa şi să slăbească securitatea energetică europeană“.

“Departamentul de Stat monitorizează eforturile pentru finalizarea gazoductului Nord Stream 2 şi examinează informaţiile legate de entităţile care par să fie implicate. Toate entităţile implicare în gazoductul Nord Stream 2 sunt pasibile de sancţiuni americane şi trebuie să înceteze imediat să lucreze la gazoduct”, a avertizat Blinken.

Poziția șefului diplomației americane ar putea fi și parte a prețului pe care Joe Biden a anunțat recent că omologul său rus Vladimir Putin îl va plăti pentru ingerința sa și a Rusiei în alegerile prezidențiale americane din 2020.

Administraţia Trump, ca şi administraţia Obama înainte, s-a opus proiectului pe motiv că va întări influenţa economică şi politică a preşedintelui rus, Vladimir Putin, asupra Europei. În trecut, Rusia a redus livrările de combustibil către Ucraina şi regiuni din Europa în timpul iernii, în cursul unor dispute privind preţul gazelor naturale. 

Angela Merkel a subliniat recent că relația transatlantică se va baza din nou pe convingeri comune odată cu învestirea lui Joe Biden, însă a indicat că atitudinea ei privind proiectul Nord Stream 2, căruia i se opun și democrații și republicanii din SUA, nu s-a schimbat.

La începutul lunii decembrie a anului trecut, lucrările la Nord Stream 2, care se întinde pe o distanţă de 1.200 km pe sub mare, au fost reluate în apele germane, după ce fuseseră suspendate aproape un an din cauza sancţiunilor americane.

Gazoductul Nord Stream 2, o investiţie de 11 miliarde de dolari, finanţată jumătate de Gazprom şi jumătate de cinci companii europene (OMV, Wintershall Dea, Engie, Uniper şi Shell), va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.

Lucrările la conducta lungă de 1.230 km au fost întrerupte brusc în decembrie 2019, când compania elvețiană Allseas a pus capăt proiectului pentru a evita sancțiunile SUA menite să pedepsească companiile care asistă la construcții, într-un moment în care 94% din lungime era deja finalizată. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

România ”condamnă ferm acțiunile militare nesăbuite ale forțelor ruse din apropierea centralei nucleare de la Zaporojie”

Published

on

© MAE

România, prin ministrul său de externe, Bogdan Aurescu, ”condamnă ferm acțiunile militare ale forțelor ruse din apropierea centralei nucleare de la Zaporojie”.

”Astfel de acțiuni nesăbuite sunt iresponsabile și comportă riscuri pentru întreaga Europă”, a precizat șeful diplomației române într-un mesaj publicat pe Facebook.

Îngrijorări au venit și din partea Uniunii Europene.

Cu prilejul unei discuții telefonice cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, președintele Consiliului European, Charles Michel, a descris situația ca fiind ”alarmantă”.

La rândul său, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a punctat că ”orice atac asupra unei centrale nucleare este un act sinucigaș”, astfel că a solicitat ca inspectorii internaționali să aibă acces la centrala nucleară de la Zaporojie pentru a efectua verificări imparțiale, mesaj dublat și de directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA).

Ministerul rus de Externe a făcut cunoscut luni că este dispus să faciliteze o vizită a Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) la centrala nucleară, pe care trupele ruse o controlează practic încă de la începutul campaniei militare din Ucraina.

De cealaltă parte, Ucraina a acuzat Rusia că atacă centrala nucleară şi creează o ”situaţie extrem de periculoasă pentru toată Europa”.

Conform relatărilor Energoatom, compania publică ucraineană din domeniul energiei, centrala nucleară din Zaporojie funcţionează marţi cu riscul încălcării standardelor de siguranţă împotriva radiaţiilor şi la incendiu, informează Unian, citat de Agerpres.

Ca urmare a bombardamentelor ruseşti, unitatea de azot-oxigen şi clădirea auxiliară de la unul dintre reactoarele centralei nucleare de la Zaporojie au fost grav avariate. Riscurile de scurgere de hidrogen şi de emisii de substanţe radioactive persistă, iar pericolul de incendiu este, de asemenea, mare, subliniază Energoatom.

Continue Reading

RUSIA

Estonia, Finlanda și Letonia fac front comun și solicită UE să-și închidă granițele pentru turiștii ruși

Published

on

© European Union 2022

Estonia s-a alăturat Finlandei și Letoniei și a îndemnat Uniunea Europeană să-și închidă granițele pentru turiștii ruși, reluând astfel apelul președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, informează Politico Europe.

”Nu mai eliberați vize turistice pentru ruși. Vizitarea Europei este un privilegiu, nu un drept al omului”, a fost mesajul publicat pe Twitter de premierul Estoniei, Kaja Kallas.

Cu o zi în urmă, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski a îndemnat Occidentul să introducă o interdicție de călătorie pentru ruși.

”Cele mai importante sancțiuni sunt închiderea granițelor – pentru că rușii iau pământul altcuiva”, a declarat Zelenski într-un interviu pentru Washington Post publicat luni, adăugând că rușii ar trebui ”să trăiască în propria lor lume până când își vor schimba filosofia”.

Kallas a subliniat că majoritatea intră în UE prin granița estică a UE cu Rusia, ceea ce reprezintă o povară pentru Estonia, Letonia și Finlanda, acestea fiind ”singurele puncte de acces”.

Premierul finlandez Sanna Marin a declarat luni că ”poziția sa personală este că turismul ar trebui să fie restricționat” și că se așteaptă ca această problemă să fie discutată la următoarele summituri ale liderilor UE.

”Nu este corect ca, în timpul în care Rusia duce un război de agresiune, brutal, în Europa, rușii să poată duce o viață normală, să călătorească în Europa, să fie turiști. Nu este corect”, a declarat ea pentru postul public național de televiziune din Finlanda, Yle.

La rândul său, ministrul leton de externe, Edgars Rinkevics, și-a exprimat sprijinul pentru o astfel de măsură, declarând într-un interviu anterior pentru Politico că țările UE ar trebui să limiteze eliberarea de vize pentru ruși, cu excepția cauzelor de natură umanitară.

Uniunea Europeană a impus deja o serie de sancțiuni împotriva Rusiei pentru că a invadat Ucraina, printre aceste măsuri restrictive numărându-se și închiderea spațiului aerian al UE pentru toate aeronavele ruse și înmatriculate în Rusia, dar nu și închiderea căii rutieră. Astfel, turiștii ruși pot călători în UE cu ajutorul mașinii sau autocarului. 

Continue Reading

RUSIA

UE demontează dezinformarea rusă cu privire la Georgia: Kremlinul urmărește să creeze o prăpastie între această țară și partenerii ei, UE și NATO

Published

on

© EU vs Disinformation/ Facebook

Uniunea Europeană prezintă câteva dintre principalele narațiuni ale Kremlinului cu privire la războiul ruso-georgian, menite să dezinformeze publicul din Georgia și nu numai pentru a crea o ”prăpastie între această țară și partenerii săi internaționali, precum Uniunea Europeană și NATO”. 

Serviciul European de Acțiune Externă prin intermediul EUvsDisinfo, emblematicul proiect al grupului operativ East StratCom, demontează astfel propaganda rusă cu privire la acest conflict izbucnit la 7 august 2008, dovadă a încălcării dreptului internațional de către Moscova, fapt duplicat în prezent și în Ucraina, țară suverană și independentă care se luptă din februarie cu forțele ruse pentru redobândirea libertății.

Dezinformarea Kremlinului

Care este realitatea de fapt 

Anglo-saxonii au păcălit Georgia și l-au determinat pe Saakașvili să pornească un război cu Rusia. Ca urmare, Georgia a pierdut de jure teritorii pe care le pierduse deja de facto înainte.

Georgia este o țară suverană care a fost atacată de Rusia în 2008. Multe organizații internaționale au condamnat ocuparea Abhaziei și Osetiei de Sud.

Comisia independentă de anchetă a UE privind războiul dintre Rusia și Georgia din 2008 a confirmat că Rusia a provocat Georgia cu mult timp înainte și că ”o mare parte din acțiunile militare rusești au depășit cu mult limitele rezonabile ale apărării”.

La 14 ani de la războiul ruso-georgian, Rusia continuă să își încalce obligațiile internaționale prin consolidarea controlului său, inclusiv militar, în Abhazia și Osetia de Sud.

Agresiunea Georgiei din 2008 și lovitura de stat armată din Ucraina din 2014 au fost organizate de Washington.

Conform dreptului internațional, Abhazia și Osetia de Sud nu fac parte din Georgia, iar Peninsula Crimeea face parte din Rusia din 2014.

 

Narațiunea pro-Kremlin menită să dezinformeze încearcă să nege orice rol al Rusiei în războiul ruso-georgian, dând vina pe Statele Unite pentru războiul care s-a soldat cu ocuparea Abhaziei și Osetiei de Sud de către forțele militare ruse, fapt condamnat de organizații internaționale, dar și instituții europene, printre care Delegația UE în Georgia și Parlamentul European. Rusia ocupă în prezent 20% din teritoriul georgian, continuând să încalce dreptul internațional.

Nu a existat nicio lovitură de stat în Ucraina. Protestele spontane din această țară au reprezentat o reacție organică a unei largi pături societale din Ucraina la brusca retragere a fostului președinte Ianukovici din promisul Acord de Asociere cu UE, din noiembrie 2013.

Niciun organism internațional nu recunoaște așa-numitul referendum din Crimeea. Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluție intitulată ”Integritatea teritorială a Ucrainei”, în care este stipulat că referendumul din Crimeea nu a fost valid și în care declară că nu recunoaște anexarea ilegală a acestei peninsule.

Uniunea Europeană nu recunoaște și continuă să condamne cu tărie încălcarea dreptului internațional. Ca răspuns la anexarea ilegală a Crimeei, UE a impus măsuri restrictive împotriva Rusiei.

Georgia este un pion în jocurile politice. Țările mici sunt adesea sacrificate în jocurile politice ale marilor puteri. Occidentul este interesat doar de teritoriul georgian. Occidentul dorește să modifice legislația georgiană după propriul șablon, iar acest lucru se datorează faptului că Occidentul poate schimba și scăpa de guvernul nedorit ori de câte ori dorește. De aceea, în ultima vreme, ei (partenerii occidentali) vorbesc doar despre guvernul de coaliție, un model de guvern care poate fi răsturnat în orice moment. De aceea, Georgia este folosită ca o armă în lupta împotriva Rusiei.

 

O narațiune comună pro-Kremlin privind ”suveranitatea pierdută” care contestă statalitatea georgiană și susține că Georgia este condusă de Occident. Această narațiune este în concordanță cu narațiunea recurentă de dezinformare pro-Kremlin despre Occidentul beligerant care ”încearcă” să încercuiască Rusia.

Georgia nu se află sub controlul niciunui guvern sau organizație străină. Atât UE, cât și SUA respectă suveranitatea și integritatea teritorială a Georgiei.

UE și Georgia se bucură de o relație bună, bazată pe Acordul de asociere UE-Georgia, care include o zonă de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare (DCFTA), care a intrat în vigoare în iulie 2016 și care urmărește asocierea politică și integrarea economică. UE este principalul partener comercial al Georgiei, cu o cotă de 27 % din totalul schimburilor comerciale ale acesteia în 2020. În plus, UE este cel mai mare donator al Georgiei și oferă anual peste 120 de milioane de euro sub formă de granturi pentru a sprijini agenda ambițioasă de reforme a Georgiei.

SUA desfășoară un experiment biologic în Georgia, ceea ce reprezintă o amenințare pentru populație. Documente interne arată că laboratorul Lugar din Tbilisi face experimente pe oameni și creează arme biologice. În cazul în care virușii sunt descoperiți sau folosiți în scopuri ilicite, consecințele ar putea fi catastrofale. Cel mai îngrijorător este faptul că încă nu știm câte experimente secrete efectuează Statele Unite în întreaga lume. Cele peste 200 de laboratoare biologice militare americane din întreaga lume au stârnit controverse și dezbateri serioase.

 

 

Această narațiune de dezinformare pro-Kremlin privind laboratoarele biologice americane din întreaga lume face parte din campania de dezinformare purtată de ani de zile de Moscova.

În mod semnificativ, în ciuda afirmațiilor privind ”dovezi” și ”documente”, niciunul dintre acestea nu este prezentat. De fapt, laboratoarele biologice sunt implicate în prevenirea riscurilor de boli complexe și, împreună cu alte proiecte similare, în contracararea bioterorismului.

Laboratorul Lugar este o țintă frecventă a dezinformării rusești. Centrul Richard Lugar pentru cercetare în domeniul sănătății publice este o unitate a Centrului Național pentru Controlul Bolilor și Sănătate Publică (NCDC), care a devenit operațional în august 2013. Este o instituție de prim rang în rețeaua de laboratoare a NCDC și servește drept laborator de referință pentru sistemul de sănătate publică din Georgia.

Continue Reading

Facebook

U.E.2 hours ago

UE recomandă Georgiei în raportul anual privind punerea în aplicare a Acordului de asociere să fie ”conștiincioasă” în consolidarea statului de drept, având în vedere regresele înregistrate

U.E.3 hours ago

UE îi critică pe talibani, la un an după ce aceștia au preluat puterea în Afganistan, pentru că ”ignoră aspirațiile poporului afgan” de a avea un ”sistem politic incluziv”

U.E.5 hours ago

Olaf Scholz efectuează în perioada 21-23 august o vizită în Canada pentru a discuta despre sprijinul pentru Ucraina și despre securitatea energetică

Eugen Tomac7 hours ago

Eurodeputatul Eugen Tomac a vizitat Memorialul victimelor regimului comunist din Estonia: Trebuie să păstrăm vie memoria tuturor celor care au avut de suferit în perioada comunistă

SUA8 hours ago

Joe Biden și Olaf Scholz condamnă ”atacul brutal” asupra scriitorului Salman Rushdie: Curajul și reziliența sunt elemente de bază ale societății libere și deschise

NATO9 hours ago

Emmanuel Macron a promulgat legea prin care Franța a ratificat aderarea Finlandei și Suediei la NATO

NATO1 day ago

Estonia subliniază că împreună cu Finlanda ar avea mijloacele necesare pentru a închide Golful Finlandei pentru navele militare ruse: ”Marea Baltică va fi o mare a NATO”

U.E.1 day ago

Volodimir Zelenski, un nou apel către UE pentru interzicerea vizelor pentru cetățenii ruși: Uniunea ”nu trebuie transformată într-un supermarket”

SUA1 day ago

SUA pregătesc ”o foaie de parcurs ambițioasă” privind relațiile comerciale cu Taiwanul, în replică la acțiunile ”provocatoare” ale Chinei

CONSILIUL UE1 day ago

UE va discuta luna aceasta dacă interzice acordarea de vize pentru toți cetățenii ruși. Președinția cehă a Consiliului UE: ”Ar putea fi o altă sancţiune foarte eficace”

ROMÂNIA3 days ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA4 days ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL1 week ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA2 weeks ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.2 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

Team2Share

Trending