Președintele ales al SUA Donald Trump a discutat joi la telefon cu președintele rus Vladimir Putin, în prima conversație între cei doi de la câștigarea alegerilor prezidențiale americane de către Trump, au declarat mai multe persoane familiarizate cu discuția pentru Washington Post.

În timpul convorbirii telefonice, pe care Trump l-a preluat din resortul său din Florida, fostul și viitorul lider de la Casa Albă “l-a sfătuit pe președintele rus să nu escaladeze conflictul din Ucraina și i-a reamintit de prezența militară considerabilă a Washingtonului în Europa”, a declarat pentru Washington Post o persoană familiară cu discuția, care, la fel ca alți intervievați pentru acest articol, a vorbit sub anonimat pentru a putea discuta o chestiune sensibilă.

Cei doi au discutat despre obiectivul păcii pe continentul european, iar Trump și-a exprimat interesul pentru convorbiri ulterioare, pentru a discuta “rezolvarea rapidă a războiului din Ucraina,” a menționat una dintre surse.

Persoane familiarizate cu apelul telefonic au declarat pentru Washington Post că Kievul a fost informat despre apelul lui Putin și nu a obiectat. Însă, Ministerul de Externe al Ucrainei a contestat afirmația din articolul publicat de Washington Post, conform căreia Kievul ar fi fost informat despre apel și nu s-ar fi opus desfășurării conversației. “Informațiile conform cărora partea ucraineană a fost informată în avans despre presupusul apel sunt false. În consecință, Ucraina nu ar fi putut nici să susțină, nici să se opună apelului”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Kiev pentru Reuters.

În timpul campaniei electorale, Trump a spus că va găsi o soluție pentru a pune capăt războiului “într-o zi”, dar nu a explicat cum va face acest lucru, amintește publicația The Guardian. În privat, el a sugerat că ar susține o înțelegere prin care Rusia ar păstra o parte din teritoriul ocupat, iar în timpul convorbirii a ridicat pe scurt această problemă, conform persoanelor familiarizate cu discuția.

Vineri, Kremlinul a declarat că Putin este pregătit să discute despre Ucraina cu Trump, dar că acest lucru nu înseamnă că este dispus să modifice cererile Moscovei. Pe 14 iunie, Putin și-a expus condițiile pentru încetarea războiului: Ucraina ar trebui să renunțe la ambițiile sale de a adera la NATO și să-și retragă toate trupele din cele patru regiuni revendicate de Rusia. Ucraina a respins această cerere, afirmând că ar echivala cu o capitulare și că Zelenski a propus un “plan de victorie”, pe care i l-a prezentat inclusiv lui Trump și care include solicitări pentru sprijin militar suplimentar din partea Occidentului și garanții de securitate prin invitarea Kievului să adere la NATO.

Potrivit unui fost oficial american familiarizat cu discuția și care a vorbit cu Washington Post, Trump probabil nu dorește să își înceapă al doilea mandat prezidențial cu o escaladare a războiului din Ucraina, “ceea ce îi oferă un stimulent să evite înrăutățirea conflictului”.

Într-o declarație pentru Washington Post, purtătorul de cuvânt al lui Trump, Steven Cheung, a spus că “președintele Trump a câștigat un scrutin istoric în mod hotărât, iar liderii din întreaga lume știu că America va reveni la proeminență pe scena mondială. De aceea, liderii au început procesul de consolidare a relațiilor cu cel de-al 45-lea și al 47-lea președinte, deoarece el reprezintă pacea și stabilitatea globală”.

Președintele francez Emmanuel Macron, liderul ucrainean Volodimir Zelenski, premierul maghiar Viktor Orban și cel israelian Benjamin Netanyahu, dar și președintele chinez Xi Jinping se numără printre primii lideri care au discutat cu republicanul Donald Trump miercuri, la o zi după realegerea sa în funcție. Dacă despre conversațiile telefonice cu liderii amintiți, precum și cu președinții Comisiei Europene și Consiliului European, au existat comunicări publice imediate, informația cu privire la convorbirea Trump – Putin a apărut după câteva zile.

În primul mandat de președinte, Trump s-a întâlnit cu Vladimir Putin de două ori, un summit bilateral la Helsinki în 2018 și la summitul G20 de la Osaka din 2019.

Ministerul Afacerilor Externe a transmis un mesaj ferm Federației Ruse, care a acuzat prin vocea purtătoarei de cuvânt a diplomației de la Moscova că România încearcă să “anexeze” Republica Moldova, diplomația de la București precizând că România nu acceptă “lecții de istorie” cei cărora au interpretat trecutul în mod selectiv și tendențios.

“Observăm că mesajele noastre de susținere a opțiunii europene a Republicii Moldova sunt preluate și la Moscova. Mai ales că spunem aceste lucruri nu de ieri, de alaltăieri, ci de ani de zile. Pentru că știm din propria noastră experiență ce beneficii aduce integrarea europeană“, transmis MAE, pe Twitter.

“Și știm din trecutul nostru cât de păguboase sunt alternativele. Nu acceptăm însă să ni se dea lecții de istorie. Mai ales de către cei care au interpretat întotdeauna trecutul în mod selectiv și tendențios. Noi nu dăm lecții nimănui. Știm foarte bine cine suntem și cărei comunități îi aparținem. Și avem încredere în maturitatea, judecata și discernământul cetățenilor Republicii Moldova“, a conchis MAE.

Observăm că mesajele noastre de susținere a opțiunii europene a Republicii Moldova sunt preluate și la Moscova. Mai ales că spunem aceste lucruri nu de ieri, de alaltăieri, ci de ani de zile. Pentru că știm din propria noastră experiență ce beneficii aduce integrarea europeană.🧵

— Ministry of Foreign Affairs of Romania 🇷🇴 (@MAERomania) October 10, 2024

România rămâne ferm angajată în susținerea parcursului european al Republicii Moldova, iar propaganda agresivă a Rusiei nu va schimba acest lucru, a transmis, joi, premierul Marcel Ciolacu.

Propaganda “agresivă” a Rusiei, care deformează datele istorice și ignoră realitățile actuale, trebuie combătută prin toate mijloacele, astfel încât obiectivul de integrare al Republicii Moldova în Uniunea Europeană să se realizeze, se arată într-un comunicat de joi al guvernului, după ce miercuri purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a lansat mai multe acuzații la adresa Chișinăului și a României, susținând că aceasta vrea “să anexeze” Republica Moldova.

Cele mai mari cinci puteri nucleare vor avea o reuniune la New York în următoarele două săptămâni, a anunţat joi viceministrul rus de externe Serghei Riabkov, potrivit presei ruse de stat citate de Reuters.

Aceste cinci ţări principale puteri nucleare, SUA, Rusia, China, Regatul Unit şi Franţa, sunt de asemenea membrele permanente ale Consiliului de Securitate al ONU.

Viceministrul rus nu a precizat data şi nici nivelul de reprezentare la care această reuniune va avea loc. Întâlnirea are însă potenţialul de a fi una semnificativă în contextul escaladării tensiunilor între Rusia şi Occident pe fondul războiului din Ucraina.

Întâlnirea este potențial semnificativă din cauza unei escaladări semnificative a tensiunilor nucleare dintre Rusia și Occident de la începutul războiului din Ucraina.

În timp ce Ucraina insistă pe lângă aliaţii săi occidentali să elimine restricţiile ce o împiedică să atace cu rachete occidentale cu rază lungă de acţiune ţinte pe teritoriul Rusiei, aceasta din urmă a decis să transmită Kievului şi Occidentului un avertisment constând în revizuirea doctrinei sale nucleare.

Luna trecută, președintele Vladimir Putin a anunțat modificări ale doctrinei nucleare a Rusiei, afirmând că Moscova extinde lista scenariilor care ar putea-o determina să ia în considerare lansarea unei arme nucleare. 

În același timp, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a anunțat joi că Alianța își va desfășura în perioada următoare exercițiile sale nucleare regulate. Predecesorul său, Jens Stoltenberg, a povestit recent într-un interviu cum aliații au reușit să dejoace retorica nucleară a Rusiei. El s-a referit la faptul că “l-am făcut pe Putin să blufeze” atunci când dictatorul de la Kremlin a amenințat cu întrebuințarea armelor nucleare în Ucraina sau împotriva Occidentului dacă mai oferă sprijin militar Kievului.

În ianuarie 2022, cu câteva săptămâni înainte ca Putin să își trimită armata în Ucraina, cele cinci mari puteri nucleare au emis o declarație comună, deschizând o filă nouă în care spuneau că evitarea războiului între puterile nucleare și reducerea riscurilor strategice sunt prioritățile lor principale.

“Afirmăm că un război nuclear nu poate fi câștigat și nu trebuie să fie purtat niciodată”, au spus reprezentanții Chinei, Franței, Regatului Unit, Rusiei și Statelor Unite la acea vreme.