Șeful diplomației SUA proclamă “sfârșitul ordinii și epocii post-Război Rece”, revendicând rolul de lider al Americii exercitat “decisiv, strategic şi modest” în noua eră
Secretarul de stat al Statelor Unite ale Americii, Antony Blinken, a consacrat miercuri, într-un discurs de politică externă susținut la Universitatea Johns Hopkins, sfârșitul epocii post-Război Rece, argumentând finalul acestei ere și începutul alteia noi prin invazia Rusiei în Ucraina, provocarea pe termen lung reprezentată de China și prin revendicarea rolului de leadership al SUA în lume în perioada care urmează.
“Sfârșitul Războiului Rece a adus cu el promisiunea unui marș inexorabil către o pace și o stabilitate mai mari, cooperare internațională, interdependență economică, liberalizare politică, drepturile omului. Și, într-adevăr, epoca de după Războiul Rece a inaugurat un progres remarcabil”, a spus el, apreciind totuși că au existat provocări serioase la adresa ordinii internaționale post-Război Rece, precum războaiele din fosta Iugoslavie, genocidul din Rwanda, atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001 și războiul din Irak, criza financiară globală din 2008; Siria sau pandemia COVID.
“Dar ceea ce trăim acum este mai mult decât un test al ordinii de după Războiul Rece. Este sfârșitul ei”, a recunoscut Blinken.
În cadrul discursului susținut sub titlul de “The Power and Purpose of American Diplomacy in a New Era”, şeful diplomaţiei americane a spus că invazia rusă în Ucraina este “cea mai mare ameninţare la adresa ordinii internaţionale” după anii de “stabilitate geopolitică” ce au urmat încheierii Războiului Rece. El a acuzat şi China că este “cea mai mare provocare pe termen lung” pentru că şi-a construit o “putere economică, diplomatică, militară şi tehnologică” menită să schimbe ordinea internaţională către “o lume mai autoritară”.
“Iar Beijingul și Moscova lucrează împreună pentru a face lumea mai sigură pentru autocrație prin parteneriatul lor fără limite”, a avertizat secretarul de stat al SUA.
Discursul înaltului oficial de la Washington vine și pe fondul faptului că procentul cetățenilor din 14 țări transatlantice care cred că China va deveni cel mai influent actor din lume se apropie de procentul celor care cred că Statele Unite își vor păstra această poziție, potrivit studiului Transatlantic Trends 2023 al German Marshall Fund
Citând ceea ce președintele Joe Biden a definit ca “punct de inflexiune”, Blinken a precizat că “o eră se încheie, o nouă eră începe, iar deciziile pe care le luăm acum vor modela viitorul pentru decenii”.
Astfel, șeful diplomației americane a subliniat că Statele Unite urmăresc exercitarea rolului lor de lider în această perioadă cu “modestie”, pentru că Washingtonul are nevoie să câştige “încrederea” altor ţări, notează și Agerpres.
Dar, potrivit lui Blinken, în centrul strategiei globale a SUA se află consolidarea NATO şi a relaţiilor cu UE, ranforsarea G7, parteneriatele din Asia-Pacific cu Japonia, Coreea de Sud, Australia și Noua Zeelandă, dar și întărirea relațiilor cu India, cu ţările africane, cu cele din zonele Asia-Pacific şi Orientul Mijlociu, inclusiv cu Arabia Saudită.
Antony Blinken s-a declarat “convins” că atunci când istoricii vor vorbi despre această epocă vor spune că Statele Unite au acţionat în mod “decisiv, strategic şi modest” pentru a “aşeza bazele unei lumi mai libere şi prospere”.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.
SUA solicită Kievului reforme urgente în sectorul de securitate și sistemul de justiție pentru ca Ucraina ”să poată primi în continuare asistență militară”
Statele Unite au solicitat Ucrainei realizarea unei serii de reforme urgente în agențiile sale anticorupție, sistemul de justiție și în sector de securitate, conform unei scrisori al cărei conținut a fost dat publicității de Ukrainska Pravda, citată de EFE, informează Agerpres.
Solicitările, care stabilesc termene de implementare de minimum trei luni și de maximum un an și jumătate, au fost înaintate de consilierul adjunct pentru securitate naţională al Casei Albe, Mike Pyle, premierului (Denis Şmîgal), preşedintelui ucrainean (Volodimir Zelenski), precum şi Platformei de coordonare a donatorilor, înfiinţată de G7 pentru a armoniza sprijinul acordat Ucrainei.
Ambasada SUA în Ucraina a confirmat că această scrisoare a fost trimisă către Platformă de coordonare a donatorilor.
Scrisoarea are ca titlu ”Reforme legate de condiţiile privind asistenţa SUA” şi expune o ”lista de reforme”, prezentate ca ”fiind necesare să fie pusă în aplicare” pentru ca Ucraina ”să poată primi în continuare asistenţă militară din partea SUA”, notează Ukrainska Pravda.
În viziunea SUA, cele mai urgente reforme sunt clarificarea funcţiilor şi îmbunătăţirea criteriilor de selecţie pentru Procuratura Anticorupţie, în conformitate cu recomandările Fondului Monetar Internaţional (FMI), şi consolidarea Oficiului Naţional Anticorupţie cu mai mulţi agenţi.
Washingtonul cere Ucrainei ca funcționarii publici să își facă cunoscute averile în mai puțin de 90 de zile.
Printre priorităţile stabilite pentru anul viitor se remarcă cele vizând Ministerul Apărării, cerându-se transparenţă şi control civil în domeniul apărării. Astfel, Kievului i se solicită să ”redreseze procesele” în domeniul achiziţiilor de armament şi altor tipuri de materiale într-o manieră care să reflecte standardele NATO de transparenţă.
Acest mecanism ar urma să fie finanțat în trei moduri: cu granturi de la bugetul UE; cu împrumuturi obținute pe piețele de capital; și, în cele din urmă, cu veniturile din activele rusești înghețate.
Prim-ministrul Estoniei, Kaja kallas, a îndemnat celelalte state membre NATO să crească cheltuielile pentru apărare, urmând exemplul țărilor baltice, potrivit DPA, preluat de Agerpres.
În cadrul unui interviu acordat agenției de presă DPA, șefa guvernului de la Tallinn a declarat că, în 2024, Estonia va aduce acest capitol bugetar la 3,2% din PIB. „Și este un lucru pe care îl cer și la nivelul NATO”, a adăugat Kallas.
Premierul Estoniei a subliniat că situația de securitate în Europa s-a înrăutățit mai mult decât în timpul Războiului Rece.
„Să ne uităm la anul 1988, când toți aliații NATO au cheltuit mai mult de 2 la sută din produsul intern brut pentru apărare. Și de ce? Pentru că au considerat că pericolul este grav. Cu toate acestea, pericolul este mai mare acum decât în timpul Războiului Rece, deoarece războiul s-a întors în Europa”.
Totodată, Kallas a amintit că „Rusia a fost întotdeauna cea mai mare amenințare la adresa securității noastre”. „Ceea ce s-a schimbat acum este că și aliații noștri o văd astfel”, a adăugat aceasta.
Ministrul afacerilor externe Luminița Odobescu a participat marți la reuniunea Consiliului Permanent consolidat al OSCE, organizată în format hibrid, alături de miniștrii afacerilor externe ai statelor membre ale UE, adjunctul secretarului de stat al SUA,Victoria Nuland, și secretarul general al Serviciului European de Acțiune Externă, Stefano Sannino, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
Reuniunea a fost convocată de președintele-în-exercițiu al OSCE, ministrul afacerilor externe al Republicii Macedonia de Nord, Bujar Osmani, pentru reiterarea condamnării agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei și identificarea unor soluții pentru situația dificilă în care se află organizația, din cauza blocajului instituțional al Rusiei, susținută de Belarus.
Today, during @OSCE PC, I have stressed that:
➡️ RU illegal&brutal aggression against #Ukraine runs contrary to #OSCE spirit, norms&principles.
➡️ Constantly targeting 🇺🇦civilian infrastructure is a war crime and impacts UA neighbors, 🇷🇴Romania included. pic.twitter.com/eHWbwC8ad9
În intervenția sa, ministrul de externe Luminița Odobescu a condamnat atacurile Federației Ruse asupra Ucrainei, inclusiv cele din imediata vecinătate a granițelor României și a reafirmat sprijinul consolidat oferit de țara noastră Ucrainei. A subliniat că actuala criză de securitate, generată de agresiunea neprovocată și nejustificată a Federației Ruse asupra Ucrainei a afectat buna funcționare a OSCE, ca urmare a atitudinii obstrucționiste a Rusiei în procesul de luare a deciziilor la nivelul organizației.
În context, alături de reprezentanții celorlalte state membre ale UE, șefa diplomației române a accentuat necesitatea depășirii acestei situații prin adoptarea unei decizii de sprijinire a candidaturii Estoniei la Președinția-în-Exercițiu a OSCE pentru anul 2024, precum și nevoia asigurării predictibilității la nivelul pozițiilor de Secretar General, Director ODIHR, Reprezentant pentru Libertatea Presei și Înalt Comisar pentru Minorități Naționale. De asemenea, ministrul român a asigurat conducerea actuală a OSCE de susținerea României pentru accesul organizației la resursele necesare funcționării sale în parametri corespunzători.
We use cookies on our website to give you the most relevant experience by remembering your preferences and repeat visits. By clicking “Accept All”, you consent to the use of ALL the cookies. However, you may visit "Cookie Settings" to provide a controlled consent.
This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may affect your browsing experience.
Necessary cookies are absolutely essential for the website to function properly. These cookies ensure basic functionalities and security features of the website, anonymously.
Cookie
Duration
Description
cookielawinfo-checkbox-analytics
11 months
This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookie is used to store the user consent for the cookies in the category "Analytics".
cookielawinfo-checkbox-functional
11 months
The cookie is set by GDPR cookie consent to record the user consent for the cookies in the category "Functional".
cookielawinfo-checkbox-necessary
11 months
This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookies is used to store the user consent for the cookies in the category "Necessary".
cookielawinfo-checkbox-others
11 months
This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookie is used to store the user consent for the cookies in the category "Other.
cookielawinfo-checkbox-performance
11 months
This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookie is used to store the user consent for the cookies in the category "Performance".
viewed_cookie_policy
11 months
The cookie is set by the GDPR Cookie Consent plugin and is used to store whether or not user has consented to the use of cookies. It does not store any personal data.
Functional cookies help to perform certain functionalities like sharing the content of the website on social media platforms, collect feedbacks, and other third-party features.
Performance cookies are used to understand and analyze the key performance indexes of the website which helps in delivering a better user experience for the visitors.
Analytical cookies are used to understand how visitors interact with the website. These cookies help provide information on metrics the number of visitors, bounce rate, traffic source, etc.
Advertisement cookies are used to provide visitors with relevant ads and marketing campaigns. These cookies track visitors across websites and collect information to provide customized ads.