Connect with us

RUSIA

Șeful diplomației UE a cerut, la Moscova, eliberarea lui Aleksei Navalnîi: Rusia face parte din Europa, dar evenimentele fac dificilă relația la care am visat, o Europă de la Lisabona la Vladivostok

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Relaţiile dintre Uniunea Europeană şi Rusia au atins un nivel minim în urma încarcerării principalului opozant al Kremlinului, Aleksei Navalnîi, a apreciat vineri, la Moscova, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate Josep Borrell, potrivit AFP şi EFE, informează Agerpres.

Borrell este primul șef al diplomației din 2017 încoace care efectuează o vizită în capitala Federației Ruse, deplasarea având loc sub semnul arestării și condamnării opozantului Aleksei Navalnîi, fapt criticat de Occident, în timp ce grupurile politice din Parlamentul European i-au cerut Înaltului Reprezentant al UE să solicite o întâlnire cu Navalnîi sau chiar să-și amâne vizita în Rusia dacă nu poate determina eliberarea acestuia și să propună noi sancțiuni la adresa Rusiei. Reuniunea Borrell – Lavrov a făcut parte din procesul strategic de revizuire a relațiilor cu Rusia, o dezbatere în aceste sens fiind programată la Consiliul European din luna martie.

”Este sigur că relaţiile noastre sunt puternic tensionate şi afacerea Navalnîi este un punct minim”, a spus Josep Borrell înaintea întrevederii cu ministrul de externe rus Serghei Lavrov.

De partea sa Lavrov, care nu a evocat numele opozantului rus, s-a declarat pregătit să ”discute orice subiect, indiferent care”, cu Borrell.

”Principala noastră problemă este absenţa normalităţii în relaţiile Rusia-UE (…) este o situaţie nesănătoasă care nu serveşte nimănui”, a spus demnitarul rus, care şi-a exprimat speranţa de a avea o discuţie ”deschisă şi detaliată” cu Josep Borrell.

Ulterior întrevederii, cei doi șefi ai diplomațiilor UE și rusă au susținut o conferință comună de presă. Ambii au declarat în cadrul discuțiilor de la Moscova că UE și Rusia vor să continue să lucreze împreună în ciuda diferențelor.

“Rusia este cel mai mare vecin al nostru; face parte din Europa. (…) Cu toate acestea, evenimentele atât în țară, cât și în străinătate fac dificilă relația la care am visat în anii 1990, când am vorbit despre o Europă de la Lisabona la Vladivostok. Astăzi este mult mai dificil decât acum 20 sau 30 de ani”, a spus Borrell, parafrazând un concept adesea uzitat de președintele francez Emmanuel Macron. De altfel, deși a criticat dur arestarea și condamnarea opozantului Aleksei Navalnîi, Emmanuel Macron a spus joi în cadrul unui eveniment Atlantic Council că susține un dialog continuu cu Moscova, deoarece Rusia era “parte a Europei” și este “imposibil” să ai pace și stabilitate în Europa fără a negocia cu Rusia.

Așa cum a promis la momentul anunțării vizitei la Moscova, Josep Borrell a transmis îngrijorarea UE cu privire la condamnarea lui Navalnîi și a cerut eliberarea acestuia.

Vizita mea coincide cu arestarea și condamnarea lui Aleksei Navalnîi și arestarea a mii de manifestanți. După cum vă puteți aștepta, i-am transmis ministrului Lavrov profunda noastră îngrijorare și am reiterat apelul nostru pentru eliberarea sa și lansarea unei anchete imparțiale cu privire la otrăvirea sa. Deși respectăm pe deplin suveranitatea Rusiei și propria sa responsabilitate în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor sale internaționale, Uniunea Europeană consideră că problemele legate de statul de drept, drepturile omului, societatea civilă și libertatea politică sunt esențiale pentru un viitor comun, atât pentru Uniunea Europeană și Rusia“, a spus Borrell.

Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell, efectuează în perioada 4-6 februarie o vizită de lucru în Rusia.

Înaltul Reprezentant și-a anunțat această vizită la 25 ianuarie, la capătul unei reuniuni a miniștrilor afacerilor externe din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Miniștrii de externe europeni au convenit cu Borrell, ca acesta să efectueze o vizită la Moscova pentru a transmite “mesaje ferme” privind eliberarea opozantului rus Aleksei Navalnîi.

Între timp, un tribunal din Moscova l-a condamnat marţi pe opozantul rus Aleksei Navalnîi, critic acerb al Kremlinului și al președintelui Vladimir Putin, la trei ani şi jumătate de închisoare, după ce a decis că acesta a încălcat condiţiile de eliberare în urma unei condamnări cu suspendare în 2014, dar a spus că termenul său de închisoare va fi scurtat pentru timpul în care s-a aflat în arest la domiciliu. Navalnîi a revenit în luna ianuarie în Rusia, după ce a fost tratat într-un spital din Germania ca urmare a otrăvirii sale cu agent neurotoxic de tip Noviciok.

Drept reacție, președinții Comisiei Europene și Consiliului European, Ursula von der Leyen și Charles Michel, și Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell, au cerut eliberarea imediată și necondiționată a lui Aleksei Navalnîi.

Condamnarea opozantului rus a survenit cu două zile înainte de vizita lui Josep Borrell la Moscova.

Parlamentul European a solicitat deja țărilor UE să impună sancțiuni Rusiei după arestarea inițială a lui Aleksei Navalnîi, întors la Moscova după ce a fost tratat la Berlin ca urmare a otrăvirii sale cu agent neurotoxic, și a pledat pentru înghețarea proiectului energetic Nord Stream 2.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

RUSIA

Josep Borrell îl asigură pe ministrul ucrainean de externe de ”sprijinul neclintit al UE” și cere Rusiei să își retragă trupele

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a avut convorbire telefonică cu ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, alăturându-se astfel angajamentelor diplomatice internaționale ca răspuns la încercările Moscovei de ”a submina principiile fundamentale ale securității europene”.

”Înaltul Reprezentant al UE pentru politică externă și de securitate și vicepreședinte al Comisiei Europene, Josep Borrell, a discutat miercuri cu ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba. În urma discuțiilor informale ale miniștrilor afacerilor externe și ai apărării din UE-27 care au avut loc săptămâna trecută la Brest și a unei serii de contacte cu partenerii din SUA și NATO, Înaltul Reprezentant Borrell a reiterat sprijinul ferm și de neclintit al UE pentru Ucraina. El a transmis determinarea UE de a continua să solicite Rusiei să-și retragă forțele. De asemenea, a lăudat Ucraina pentru reținerea sa continuă”, este precizat într-un comunicat al Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE).

Josep Borrell și Dmitro Kuleba au discutat, de asemenea, despre ” recentul atac cibernetic care a vizat Ucraina, iar Înaltul Reprezentant pentru politica externă și de securitate a salutat reacția rapidă și adecvată a Ucrainei. UE este pregătită să continue să sprijine Ucraina, inclusiv prin consolidarea în continuare a rezilienței acesteia la amenințările hibride și cibernetice”.

Săptămâna aceasta, Kievul a fost martorul mai multor întâlniri între oficiali ucraineni și occidentali, care au efectuat vizite în Ucraina pentru a-și manifesta sprijinul față de suveranitatea și integritatea teritorială a acestui stat, în căutarea unei soluții pentru detensionarea situației provocate de acțiunile revanșarde ale Rusiei.

Astfel, ministrul german de externe, Annalena Baerbock,  a avut întrevederi cu președintele Volodimir Zelenski și cu omologul ucrainean, Dmitro Kuleba, pe care i-a asigurat că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și că Rusia va plăti un preț ridicat dacă va recurge la o nouă agresiune. 

Mesajul său a fost dublat de șefa diplomaţiei canadiene, Melanie Joly, care a avertizat marți Moscova împotriva unei invazii a Ucrainei, care s-ar solda cu consecințe grave dacă s-ar produce.

”Orice incursiune în Ucraina ar fi urmată de consecinţe grave, inclusiv sancţiuni coordonate, foarte dure”, a declarat ministrul canadian Melanie Joly în timpul unei conferinţe de presă cu omologul său ucrainean Dmitro Kuleba.

Baerbock a călătorit ulterior la Moscova, unde a avut prima întrevedere cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov.

Șefa diplomației germane nu a avut rețineri să transmită că țara sa este pregătită să apere regulile comune chiar dacă acest lucru va însemna că trebuie ”să plătească un preț economic ridicat”, o aluzie la gazoductul Nord Stream 2, care leagă Germania de Rusia, ocolind Ucraina, fapt ce îi reduce acestei țări importanța internațională pe piața energetică ce s-ar putea solda cu mai puține taxe de tranzit în bugetul de la Kiev.

În vreme ce Annalena Baerbock se afla în capitala Rusiei, secretarul de stat american, Antony Blinken, începea o vizită la Kiev  de unde a anunțat deblocarea unui ajutor de 200 de milioane de dolari pentru apărarea Ucrainei. 

Acesta se adaugă ajutorului trimis Ucrainei de Regatul Unit, ce constă în arme antitanc, ca răspuns la ”comportamentul din ce în ce mai amenințător al Rusiei”, completându-l pe cel din noiembrie, când Londra și Kiev au semnat un tratat pentru modernizarea flotei navale ucrainene. 

La rândul său, Alianța Nord-Atlantică a venit în sprijinul Ucrainei și a semnat un acord de consolidare a cooperării pentru ca această țară să se poată apăra mai ușor de noile forme de agresiune din spațiul cibernetic, după ce mai multe site-uri ale Guvernului de la Kiev au fost vizate de un astfel de atac. 

Blinken va călători apoi la Berlin unde va discuta cu ministrul german de externe ”despre recentele angajamente diplomatice cu Rusia și despre eforturile comune de a descuraja agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv despre disponibilitatea Aliaților și a partenerilor de a impune Rusiei sancțiuni severe cu costuri economice grave”, urmând ca vineri să aibă el însuși o întrevedere cu Serghei Lavrov, la Geneva, în vederea continuării căii diplomatice.  

În tot acest timp, de la Bruxelles, secretarul general al NATO, Jens Stoltenbeg, a invitat Consiliul NATO-Rusia la o serie de reuniuni, făcând din nou apel la Rusia să dezescaladeze situația de la granița cu Ucraina.

Săptămâna trecută au avut loc trei întâlniri diplomatice la nivel înalt, care s-au încheiat fără un semnal clar dacă Putin va decide să avanseze cu invazia militară în Ucraina sau, din contră, va demara un dialog cu Statele Unite cu privire la controlul armelor în Europa, o agendă mai restrânsă decât apelul său de redesenare a arhitecturii de securitate a Europei.

Moscova a concentrat de mai multe luni peste 100.000 de soldaţi şi echipamente în apropiere de frontiera cu Ucraina, iar o parte a militarilor ruși a sosit deja în Belarus pentru a participa la o verificare a eficienței grupării regionale de trupe Belarus-Rusia, potrivit Agerpres.

Există temeri exprimat de Washington că Rusia ”pregătește terenul pentru fabricarea unui pretext de invazie în estul Ucrainei”, regiune pe care urmărește să o ”integreze de facto”, conform mențiunilor Înaltului Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell.

Să nu uităm că al doilea război cecen a pornit de la aruncarea în aer a unor blocuri locuite de ruși, în septembrie 1999, act atribuit de Guvernul de la Moscova teroriștilor ceceni, dar despre care nu a reușit să aducă dovezi pentru a-și proba acuzațiile.

În acest context, Estonia a anunțat că este pregătită să primească pe teritoriul său până la 5.000 de soldaţi ai Forţei Întrunite cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat (VJTF) a Alianței Nord-Atlantice, după ce președintele său, Alar Karis, a solicitat o creștere a numărului de efective NATO în țara sa, pe fondul intensificării acțiunilor agresive ale Rusiei pe flancul estic al Europei.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Premierul britanic apără dreptul suveran al Ucrainei de a ”aspira la aderarea la NATO”: Vladimir Putin nu poate ”rescrie normele” internaționale

Published

on

© No. 10/ Flickr

Premierul britanic, Boris Johnson, a apreciat marți că Ucraina, ”democrație liberă”, trebuie ”să poată să continue să aspire să adere la NATO”, completând că președintelui rus, Vladimir Putin, nu trebuie să i se permită ”să rescrie normele” la nivel internațional pentru a împiedica acest lucru, informează EFE, citat de Agerpres.

Prim-ministrul Regatului Unit a susținut aceste declarații în cadrul reuniunii săptămânale a Cabinetului, moment în care a dat asigurări că țara sa ”rămâne deschisă pentru continuarea discuțiilor cu Rusia”, a indicat un purtător de cuvânt oficial.

Johnson, a spus – potrivit acestuia – că Marea Britanie ”face tot ceea ce este posibil pentru a sprijini poporul ucrainean în faţa campaniei de dezinformare a Rusiei pentru subminarea vecinului său suveran”, conform DPA.

Ministrul Apărării, Ben Wallace, a anunțat în Camera Comunelor că țara sa  a decis să trimită Ucrainei arme antitanc, ca răspuns la ”comportamentul din ce în ce mai amenințător al Rusiei”

Anticipând marota ”retoricii false” ce se regăsește în manualul de operare al Kremlinului, folosită în 2009, ”înainte de invazia Rusiei în Georgia și în 2014, în Ucraina”, oficialul a ținut să clarifice că aceste capabilități sunt ”cu rază scurtă de acțiune și, în mod clar, defensiv”.

Acest sprijin vine să îl completeze pe cel din noiembrie, când cele două părți au semnat un tratat pentru modernizarea flotei navale ucrainene, și într-un moment al temerilor Occidentului cu privire la următorii pași pe care ar urma să îi facă Rusia.

La rândul său, Alianța Nord-Atlantică a venit în sprijinul Ucrainei și a semnat un acord de consolidare a cooperării pentru ca această țară să se poată apăra mai ușor de noile forme de agresiune din spațiul cibernetic, după ce mai multe site-uri ale Guvernului de la Kiev au fost vizate de un astfel de atac. 

Săptămâna aceasta, Kievul a fost martorul mai multor întâlniri între oficiali ucraineni și occidentali, care au efectuat vizite în Ucraina pentru a-și manifesta sprijinul față de suveranitatea și integritatea teritorială a acestui stat, în căutarea unei soluții pentru detensionarea situației provocate de acțiunile revanșarde ale Rusiei.

Astfel, ministrul german de externe, Annalena Baerbock,  a avut întrevederi cu președintele Volodimir Zelenski și cu omologul ucrainean, Dmitro Kuleba, pe care i-a asigurat că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și că Rusia va plăti un preț ridicat dacă va recurge la o nouă agresiune. 

Mesajul său a fost dublat de șefa diplomaţiei canadiene, Melanie Joly, care a avertizat marți Moscova împotriva unei invazii a Ucrainei, care s-ar solda cu consecințe grave dacă s-ar produce.

”Orice incursiune în Ucraina ar fi urmată de consecinţe grave, inclusiv sancţiuni coordonate, foarte dure”, a declarat ministrul canadian Melanie Joly în timpul unei conferinţe de presă cu omologul său ucrainean Dmitro Kuleba.

Baerbock a călătorit ulterior la Moscova, unde a avut prima întrevedere cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov.

Șefa diplomației germane nu a avut rețineri să transmită că țara sa este pregătită să apere regulile comune chiar dacă acest lucru va însemna că trebuie ”să plătească un preț economic ridicat”, o aluzie la gazoductul Nord Stream 2, care leagă Germania de Rusia, ocolind Ucraina, fapt ce îi reduce acestei țări importanța internațională pe piața energetică ce s-ar putea solda cu mai puține taxe de tranzit în bugetul de la Kiev.

În vreme ce Annalena Baerbock se afla în capitala Rusiei, secretarul de stat american, Antony Blinken, începea o vizită la Kiev pentru ”pentru a consolida angajamentul Statelor Unite față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”

Astăzi, acesta se va afla la Berlin unde va discuta cu ministrul german de externe ”despre recentele angajamente diplomatice cu Rusia și despre eforturile comune de a descuraja agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv despre disponibilitatea Aliaților și a partenerilor de a impune Rusiei sancțiuni severe cu costuri economice grave”, urmând ca vineri să aibă el însuși o întrevedere cu Serghei Lavrov, la Geneva, în vederea continuării căii diplomatice.  

În tot acest timp, de la Bruxelles, secretarul general al NATO, Jens Stoltenbeg, a invitat Consiliul NATO-Rusia la o serie de reuniuni, făcând din nou apel la Rusia să dezescaladeze situația de la granița cu Ucraina.

Săptămâna trecută au avut loc trei întâlniri diplomatice la nivel înalt, care s-au încheiat fără un semnal clar dacă Putin va decide să avanseze cu invazia militară în Ucraina sau, din contră, va demara un dialog cu Statele Unite cu privire la controlul armelor în Europa, o agendă mai restrânsă decât apelul său de redesenare a arhitecturii de securitate a Europei.

Moscova a concentrat de mai multe luni peste 100.000 de soldaţi şi echipamente în apropiere de frontiera cu Ucraina, iar o parte a militarilor ruși a sosit deja în Belarus pentru a participa la o verificare a eficienței grupării regionale de trupe Belarus-Rusia, potrivit Agerpres.

Există temeri exprimat de Washington că Rusia ”pregătește terenul pentru fabricarea unui pretext de invazie în estul Ucrainei”, regiune pe care urmărește să o ”integreze de facto”, conform mențiunilor Înaltului Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell.

Să nu uităm că al doilea război cecen a pornit de la aruncarea în aer a unor blocuri locuite de ruși, în septembrie 1999, act atribuit de Guvernul de la Moscova teroriștilor ceceni, dar despre care nu a reușit să aducă dovezi pentru a-și proba acuzațiile.

În acest context, Estonia a anunțat că este pregătită să primească pe teritoriul său până la 5.000 de soldaţi ai Forţei Întrunite cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat (VJTF) a Alianței Nord-Atlantice, după ce președintele său, Alar Karis, a solicitat o creștere a numărului de efective NATO în țara sa, pe fondul intensificării acțiunilor agresive ale Rusiei pe flancul estic al Europei.

Continue Reading

RUSIA

Casa Albă avertizează că “Rusia ar putea ataca în orice moment Ucraina”, în timp ce Antony Blinken și Serghei Lavrov se vor întâlni la Geneva pentru a căuta o “portiţă de ieşire diplomatică” din criză

Published

on

© U.S. Department of State / Flickr

Rusia ar putea lansa un atac în orice moment asupra Ucraina, a declarat marţi purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, care a evocat o “situaţie extrem de periculoasă”, relatează Reuters şi AFP, potrivit Agerpres.

Suntem într-un stadiu în care Rusia poate lansa în orice moment un atac în Ucraina“, a apreciat Psaki, avertizând că “nicio opţiune nu este exclusă de partea americană pentru a răspunde unui astfel de atac”, întrebată în special despre posibilitatea excluderii Rusiei din “Swift”, un circuit securizat de viramente bancare internaţionale.

Afirmațiile acesteia au fost făcute după ce Departamentul de Stat a informat că secretarul de stat Antony Blinken și ministrul de externe rus Serghei Lavrov au avut marți o convorbire telefonică, context în care șeful diplomației americane i-a transmis omologului de la Moscova importanța continuării căii diplomatice pentru a detensiona tensiunile legate de consolidarea militară profund îngrijorătoare a Rusiei în Ucraina.

Ulterior, un oficial din cadrul Departamentului de Stat a informat că șeful diplomaţiei americane se va întâlni cu omologul său rus Serghei Lavrov vineri la Geneva, cu scopul de a căuta o “portiţă de ieşire diplomatică” din criza dintre Rusia şi Ucraina.

Mai mult, secretarul de stat american Antony Blinken a ajuns la Kiev miercuri dimineaţă, vizită care face parte din eforturile internaţionale pentru detensionarea situaţiei securităţii la frontiera dintre Ucraina şi Rusia. El se va afla joi la Berlin, unde se va întâlni cu omologul său german, Annalena Baerbock, care la rândul ei a efectuat luni și marți vizite la Kiev și la Moscova. Tot la Berlin, Blinken și Baerbock vor participa la o reuniune “Transatlantic Quad” alături de omologii lor britanic și francez, Liz Truss și Jean-Yves Le Drian.

Și din partea altor membri G7 și NATO se întețesc semnalele de avertisment către Rusia și de susținere față de Ucraina. Aflată tot la Kiev, șefa diplomației canadiene, Melanie Joly, a avertizat că orice incursiune în Ucraina va avea consecințe grave, inclusiv sancțiuni coordonate foarte dure. Un semnal puternic a venit și din partea premierului britanic Boris Johnson, care s-a pronunțat în favoarea dreptului suveran al Ucrainei de a ”aspira la aderarea la NATO” și l-a atenționat pe Vladimir Putin că nu poate ”rescrie normele” internaționale.

Săptămâna trecută a fost una a tratativelor pentru securitatea europeană. Diplomații Statelor Unite și Rusiei s-au întâlnit la Geneva în cadrul dialogului pentru stabilitate strategică, reprezentanții celor 30 de țări aliate și cei ai Federației Ruse s-au întrunit în cadrul Consiliului NATO-Rusia, iar ambasadorii statelor OSCE au discutat situația de securitate din Europa la Viena. Reuniunile au avut loc pe fondul acumulărilor masive de trupe rusești la frontiera cu Ucraina și a propunerilor de securitate ale Moscovei, care solicită ca Ucraina și Georgia să nu fie primite niciodată în NATO și ca Alianța Nord-Atlantică să își retragă prezența militară din țările care au aderat la NATO după 1997, între acestea regăsindu-se și România. Ambele solicitări au fost respinse de americani și europeni, care au reafirmat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei, pentru politica ușilor deschise a NATO și au respins orice pretenții legate de sfere de influență.

Drept urmare, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat marți, de la Berlin, o serie de reuniuni pentru a aborda “relațiile dintre NATO și Rusia”, avansând propria agendă occidentală privind securitatea europeană și o contra-propunere la ideile Rusiei.

“Aliații NATO sunt pregătiți să analizeze modul în care putem consolida liniile de comunicații militare și civile. De asemenea, încurajăm Rusia să revină asupra deciziei sale de a întrerupe legăturile diplomatice cu NATO. Ar trebui să abordăm, de asemenea, securitatea europeană, nu în ultimul rând situația din Ucraina și din jurul acesteia. Aliații NATO sunt, de asemenea, pregătiți să discute propuneri concrete privind modul de reducere a riscurilor și de sporire a transparenței în ceea ce privește activitățile militare; și cum să reducem amenințările spațiale și cibernetice”, a precizat el.

Secretarul general aliat a mai punctat că țările NATO sunt pregătite să discute cu Rusia și despre controlul armamentului, dezarmare și non-proliferare, încurajând Rusia să contribuie la reducerea amenințărilor nucleare. 

Însă, a avertizat Stoltenberg, NATO va asculta îngrijorările Rusiei fără a face compromisuri.

“Așadar, NATO este pregătită, iar aliații NATO sunt pregătiți să se implice și să asculte preocupările pe care le-ar putea avea Rusia. Dar nu vom face compromisuri cu privire la principiile fundamentale cum ar fi dreptul fiecărei națiuni de a-și alege propria cale și capacitatea NATO de a proteja și apăra toți aliații. (…) Vom continua să ne consultăm foarte îndeaproape între aliații NATO, și cu partenerii noștri, inclusiv, bineînțeles, cu Uniunea Europeană.”, a conchis el.

Situația din vecinătatea estică a NATO relevă perspective de înrăutățire pe fondul intensificării mijloacelor de dialog diplomatic.

După reuniunile cu Rusia de săptămâna trecută, intercalate de consultări la nivelul NATO și la nivelul SUA – UE, secretarul de stat al SUA Antony Blinken efectuează în această săptămână vizite la Berlin și la Kiev pentru a încuraja Rusia să aleagă diplomația și dezescaladarea, în timp ce șefa diplomației germane Annalena Baerbock s-a aflat la Kiev pentru a oferi asigurări Ucrainei și la Moscova pentru a avertiza Rusia că va ”plăti un preț ridicat” dacă va recurge la ”un nou act de agresiune”.

Însă, din punct de vedere al caracterului critic al situației, Marea Britanie a trimis arme antitanc Ucrainei în contextul unui ”comportament din ce în ce mai amenințător al Rusiei, NATO și Ucraina au semnat un nou acord de consolidare a cooperării împotriva atacurilor cibernetice, iar șeful diplomației UE a spus că Uniunea Europeană ia în calcul mai multe scenarii privind concentrarea de trupe ruse la granița Ucrainei, inclusiv ”integrarea de facto” în Rusia a regiunii Donbas.

Continue Reading

Facebook

NATO7 hours ago

Bogdan Aurescu a discutat cu consilierul pentru securitate națională al lui Joe Biden după ce liderul SUA a anunțat că va “crește prezența trupelor în Polonia și România” dacă Rusia atacă Ucraina

PARLAMENTUL EUROPEAN8 hours ago

Un spațiu online mai sigur: Deputații europeni dau undă verde deschiderii negocierilor cu statele membre pentru Actul legislativ privind serviciile digitale

INTERNAȚIONAL8 hours ago

“Rusia nu are forța Occidentului unit”: SUA impun sancțiuni împotriva a patru agenți ruși după o reuniune a miniștrilor de externe american, german, francez și britanic

Daniel Buda8 hours ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

U.E.8 hours ago

UE și Canada, consultări privind securitatea europeană: Reiterăm apelul nostru către Rusia de a detensiona situația de la granița cu Ucraina

Gheorghe Falcă8 hours ago

Gheorghe Falcă: Am votat în Parlamentul European pentru o mai bună protejarea a animalelor în timpul transportului

U.E.8 hours ago

Șeful diplomației europene precizează că UE nu va înainta propriile propuneri de securitate Rusiei

CONSILIUL UE9 hours ago

Marcel Ciolacu, întâlnire cu ambasadoarea Franței: Să facem din aderarea României la Spațiul Schengen o prioritate a președinției franceze a Consiliului UE

REPUBLICA MOLDOVA9 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu omologul Natalia Gavrilița despre posibilitatea asigurării cantităților necesare de păcură Republicii Moldova

Eugen Tomac9 hours ago

Eugen Tomac denunță șantajul practicat de Rusia: Războiul gazelor este pedeapsa Moscovei pentru drumul european pe care românii din R. Moldova l-au ales

Daniel Buda8 hours ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN1 day ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE1 day ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN1 day ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.1 day ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN1 day ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE1 day ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.2 days ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Emmanuel Macron vrea o “doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri

Advertisement

Team2Share

Trending