Connect with us

INTERNAȚIONAL

Șeful diplomației UE, Josep Borrell: Crizele din Ucraina și Belarus se află pe primul loc pe agenda internațională. Trebuie să consolidăm politica de securitate și apărare

Published

on

© European Union 2021

Crizele din Ucraina și Belarus și din jurul acestora se află pe primul loc pe agenda internațională, fiind exemple ale unei noi paradigme, în care amenințările hibride și politicile de putere destabilizează vecinătatea Uniunii Europene și nu numai, a transmis duminică Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de Securitate, Josep Borrell. 

„Trebuie să continuăm să fim fermi și uniți în răspunsul nostru și să ne consolidăm propria politică de securitate și apărare. În joc sunt principiile care stau la baza ordinii europene de securitate”, a subliniat acesta, potrivit comunicatului oficial.

Consolidarea militară a trupelor rusești la granița ucraineană, combinată cu escaladarea amenințărilor și a acțiunilor subversive îndreptate împotriva Ucrainei, au dominat diplomația internațională în ultimele săptămâni, a amintit Josep Borrell. El a afirmat că aceste acțiuni au dus la o „avalanșă de activități la toate nivelurile și în toate forurile: G7, NATO, OSCE, precum și la nivel bilateral”.

„În același timp, a trebuit să ne confruntăm încă cu consecințele crizei din Belarus. Datorită diplomației agile a UE, fluxul de migranți ilegali, aduși sub pretexte false pentru a fi apoi împinși la graniță, a scăzut.  Dar chiar dacă mulți au fost repatriați în țara de origine (de exemplu, peste 4.000 de persoane au fost repatriate în Irak), alte mii de persoane au rămas blocate în Belarus, având nevoie de ajutor umanitar. Între timp, represiunea internă din Belarus continuă fără încetare”, a adăugat oficialul european.

Șeful diplomației UE a explicat că ambele crize se desfășoară pe fondul unor tensiuni puternice cu Rusia și în contextul unor prețuri extraordinar de ridicate la energie: prețul gazelor a crescut cu aproximativ 40% doar în decembrie și cu aproximativ 300% față de această vară. Astfel, orice discuție despre Rusia/Ucraina/Belarus include dimensiunea energetică, având în vedere că 40% din importurile de gaze ale UE provin din Rusia, în principal prin trei rute de tranzit: Ucraina, Belarus și Marea Baltică.

„Crizele din Ucraina și Belarus ilustrează noile amenințări cu care ne confruntăm: tactici hibride, politici de putere, intimidare și dezinformare. În joc este soarta unor țări”, a scris Borrell, pe Twitter.

„Rusia a folosit energia ca instrument de influență politică (a se vedea, de exemplu, situația din Republica Moldova) și, deși, Rusia își respectă angajamentele privind aprovizionarea cu gaze naturale, mulți consideră că refuzul său actual de a crește volumele de export către Europa sau de a umple din nou instalațiile de depozitare deținute de Gazprom este un mijloc de a exercita presiuni asupra UE și, în special, de a obține autorizația de reglementare pentru Nord Stream 2. Acest proiect, pe care Comisia Europeană nu îl consideră prioritar și care, în orice caz, va trebui să îndeplinească cerințele reglementărilor europene, continuă să fie un subiect de discuție, demonstrând, de asemenea, că solidaritatea este o stradă cu două sensuri”, a mai spus el.

Reamintim că şefa diplomaţiei germane, Annalena Baerbock, a declarat săptămâna trecută că gazoductul germano-rus Nord Stream 2 nu va fi autorizat să funcţioneze în cazul unei noi “escaladări” în Ucraina, în baza unui acord de principiu între Berlin şi Washington.

Citiți și: Casa Albă intenționează să folosească gazoductul Nord Stream 2 ca „pârghie” pentru a descuraja Moscova să invadeze Ucraina

Procesul de certificare pentru controversatul gazoduct Nord Stream 2, care trece pe sub Marea Baltică, a fost suspendat la jumătatea lunii noiembrie de Autoritatea de reglementare în domeniul energiei din Germania.

Mai mult, Josep Borrell a declarat că niciun stat membru nu își poate spori propria securitate fără a lua în considerare securitatea întregii Uniuni, „ceea ce ar trebui să fie un principiu de bază pentru a face UE mai puternică și pentru a contracara încercările de a ne diviza”. 

„În ceea ce privește Ucraina, toată lumea a fost de acord că este momentul de a fi fermi și uniți și de a descuraja posibilele mișcări ulterioare ale Rusiei. Trebuie să susținem principiile fundamentale pe care se bazează securitatea europeană. Consiliul European a convenit asupra transmiterii unui mesaj ferm către conducerea rusă că orice acțiune împotriva Ucrainei și a acestor principii, prin mijloace militare sau hibride, va avea consecințe grave. Dar știm că doar declarațiile acestea nu sunt suficiente pentru a schimba calculele liderilor ruși”, a subliniat Înaltul Reprezentant al UE. 

Occidentul a afișat în ultima perioadă un front unit referitor la acțiunile agresive ale Rusiei și acumulările de forțe militare în apropierea graniței cu Ucraina. Săptămâna trecută, miniștrii de externe din G7 au avertizat Rusia că “o nouă agresiune militară împotriva Ucrainei ar avea consecințe masive și costuri severe”.

Anterior, președintele american Joe Biden a avut consultări cu președintele Franței, premierii Marii Britanii și Italiei și cancelarul Germaniei atât înainte, cât și după videoconferința cu omologul rus Vladimir Putin, întocmai pentru a arăta unitatea occidentală în această privință.

Din perspectivă instituțională occidentală, NATO a transmis că respinge ideea unui veto al Rusiei privind o posibilă aderare a Ucrainei, iar Uniunea Europeană a avertizat Moscova că orice agresiune împotriva Ucrainei “va avea un preț”.

SUA

Departamentul de Stat al SUA înființează o unitate pentru cercetarea și documentarea ”atrocităților comise de Rusia în Ucraina”: Dovezile vor fi puse la dispoziția publicului larg pentru a contracara dezinformarea rusă

Published

on

© US State Department/ Flickr

Departamentul de Stat al SUA anunță lansarea unui nou Observator al conflictului pentru a colecta, analiza și pune la dispoziția publicului larg dovezile privind ”crimele de război și alte atrocități comise de Rusia în Ucraina”.

Potrivit unui comunicat al instituției americane, ”programul cuprinde documentarea, verificarea și diseminarea dovezilor din surse deschise cu privire la acțiunile forțelor Rusiei în timpul războiului brutal ales de președintele Putin”.

Observatorul va analiza și va păstra informațiile publice disponibile, inclusiv imaginile din satelit și informațiile împărtășite prin intermediul rețelelor de socializare, în conformitate cu standardele juridice internaționale, pentru a fi utilizate în cadrul mecanismelor de urmărire actuale și viitoare. 

Aceasta include menținerea unor proceduri riguroase privind lanț de custodie pentru viitoarele procese juridice civile și penale în cadrul jurisdicțiilor corespunzătoare. O platformă online va face publică documentația documentația Observatorului conflictului pentru a contribui la respingerea eforturilor de dezinformare ale Rusiei și pentru a face lumină asupra abuzurilor.

Programul va beneficia de o investiție inițială de 6 milioane de dolari, urmând ca finanțarea viitoare să provină din partea Inițiativei europene de reziliență democratică (EDRI). 

În martie, Casa Albă a anunțat fonduri de cel puțin 320 de milioane de dolari pentru EDRI, pentru a consolida reziliența democratică, a avansa eforturile anticorupție și a promova respectarea drepturilor omului în Ucraina și în regiunea sa.  Acest nou program al Observatorului conflictului face parte dintr-o serie de eforturi ale guvernului SUA, atât la nivel național, cât și internațional, menite să tragă la răspundere Rusia pentru acțiunile oribile.

Observatorul conflictului este un efort de colaborare cu Esri, o companie lider în domeniul sistemelor de informații geografice, Laboratorul de cercetare umanitară al Universității Yale, Inițiativa de salvare culturală Smithsonian și PlanetScape Ai. 

De asemenea, guvernul SUA a contribuit la aceste eforturi cu imagini din satelit. 

Statele Unite se așteaptă ca și alte organizații partenere internaționale să se alăture pe măsură ce programul avansează. Rapoartele și analizele vor fi disponibile online prin intermediul site-ului ConflictObservatory.org.

Observatorul conflictului este o nouă demonstrație a sprijinului ferm al Statelor Unite pentru poporul ucrainean, care își apără cu curaj țara și libertatea ca răspuns la războiul premeditat și nejustificat al președintelui Putin.

Și România s-a alăturat acestui sprijin internațional, luând decizia de a interveni în favoarea Ucrainei la Curtea Internațională de Justiție, în cadrul procedurilor lansate împotriva Rusiei

În contextul acestor proceduri, România se va coordona cu alte state like minded care au luat o decizie similară și va colabora strâns cu reprezentanții Ucrainei implicați în procedurile din fața CIJ.

Decizia autorităților române a fost comunicată de ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu colegilor europeni și omologului ucrainean, în cadrul reuniunii Consiliului Afaceri Europene, care s-a desfășurat la Bruxelles, la 16 mai 2022, ca expresie a susținerii constante și principiale a autorităților de la București pentru cauza Ucrainei.

Continue Reading

CONSILIUL DE SECURITATE

Bogdan Aurescu, invitat de Antony Blinken la două evenimente ale CS ONU privind securitatea alimentară pe fondul războiului din Ucraina

Published

on

© Bogdan Aurescu/ Twitter

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu va participa, în perioada 18-19 mai 2022, la New York,  la invitația Secretarului de Stat american Antony Blinken, la două reuniuni privind securitatea alimentară globală, inițiate de Statele Unite ale Americii, ca stat care deține președinția Consiliului de Securitate al ONU (CS ONU) pentru luna în curs, informează Ministerul Afacerilor Externe, într-un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Participarea ministrului român de externe la evenimentele de la New York vine în continuarea dialogului său cu Secretarul de Stat al SUA pe tema menționată, din marja reuniunii informale a miniștrilor de externe NATO de la Berlin (14-15 mai 2022).

Astfel, șeful diplomației române va participa astăzi, 18 mai 2022, la reuniunea ministerială „Apel la acțiune pentru securitatea alimentară globală (“Global Food Security Call to Action)”, organizată și găzduită de Secretarul de Stat american Antony Blinken.

De asemenea, la 19 mai 2022 ministrul Bogdan Aurescu va lua parte la dezbaterea deschisă a Consiliului de Securitate al ONU cu tema „Menținerea păcii și securității internaționale – conflict și securitate alimentară”, organizată de SUA, în calitate de președinte al CS ONU pentru luna mai. 

La cele două reuniuni vor mai lua parte Secretarul General al ONU, Antonio Guterres, înalți oficiali ai ONU, experți, miniștri și demnitari din statele membre ale Consiliului de Securitate, ale G7 și alte state membre ONU – și anume state care sunt sau ar putea fi impactate de insecuritatea alimentară, cu accent pe țările cele mai afectate de agravarea crizei alimentare la nivel global din cauza războiului ilegal al Federației Ruse împotriva Ucrainei, care a dus inclusiv la blocarea de către Rusia a exporturilor de cereale din această țară, respectiv state care pot contribui la consolidarea securității alimentare, cum este România. 

Reuniunile de nivel ministerial organizate de SUA pe tematica securității alimentare sunt menite să găsească și să determine implementarea de soluții pentru reducerea efectelor la nivel global ale crizei alimentare.

În cadrul celor două reuniuni, ministrul Bogdan Aurescu va atrage atenția asupra deteriorării situației umanitare din Ucraina și va evidenția implicațiile complexe ale conflictului militar declanșat de Rusia împotriva acestui stat, inclusiv din perspectiva securității alimentare. 

Șeful diplomației române va prezenta eforturile susținute, multidimensionale, întreprinse de România în sprijinul Ucrainei, care vizează pe de o parte susținerea economiei ucrainene și, pe de altă parte, limitarea efectelor crizei alimentare prin facilitarea și oferirea de rute alternative de transport pentru exportul de cereale din Ucraina, inclusiv prin Portul Constanța de la Marea Neagră și prin porturile românești de la Dunăre. În acest context, va reitera apelul la mobilizarea unui efort cât mai larg, din partea cât mai multor state la nivel internațional, pentru realizarea unui coridor de transport, inclusive maritim, cu implicarea rutelor și a porturilor românești amintite, pentru a ușura realizarea exporturilor ucrainene către destinațiile lor.  

Totodată, ministrul român de externe va evidenția importanța eforturilor de tip multilateral, inclusiv de la nivelul ONU, pentru coordonarea răspunsului internațional la efectele pe scară largă ale războiului din Ucraina, inclusiv în domeniul securității alimentare.

Prezența ministrului afacerilor externe la cele două evenimente organizate la nivelul ONU oferă oportunitatea reafirmării poziției României de stat susținător al multilateralismului eficient și al ordinii internaționale bazate pe norme. 

Totodată, prin participarea la aceste reuniuni de nivel înalt, România continuă să se implice în eforturile internaționale de contracarare a impactului negativ al consecințelor agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv în domeniul securității alimentare globale.

Insecuritatea alimentară reprezintă un fenomen de amploare, exacerbat de pandemia de COVID-19, conflicte și impactul schimbărilor climatice. Potrivit estimărilor oficiale, în 2019 numărul persoanelor care se confruntau cu acest fenomen ajunsese la 161 de milioane, iar 44 de milioane de persoane din 38 de state sunt în prag de foamete. Totodată, estimările experților arată că impactul devastator al războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei ar putea aduce încă aproape 40 de milioane de persoane în pragul sărăciei și al foametei până la sfârșitul anului 2022.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministrul de Interne, la Washington: România a fost, este şi va rămâne un partener ”de nădejde” al SUA. Relaţia bilaterală este ”foarte puternică și a evoluat foarte mult în ultimele decenii”

Published

on

© Lucian Bode/ Facebook

România a fost, este și va rămâne un partener ”de nădejde” al Statelor Unite, iar relația bilaterală este ”foarte puternică” și a evoluat ”foarte mult” în ultimele decenii, a menționat miercuri, pe Facebook, ministrul de Interne, Lucian Bode, care se află într-o vizită la Washington, cu prilejul celebrării a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic dintre țara noastră și SUA.

”Rămân profund angajat să consolidez și să dezvolt în continuare Parteneriatul Strategic dintre România și SUA, precum și relația noastră transatlantică. Este un moment propice pentru a extinde acțiunile noastre către provocările comune cu care ne confruntăm, având în vedere că traversăm una din cele mai grave crize umanitare și de securitate de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial”, a punctat oficialul român.

Acesta a apreciat că ”Parteneriatul Strategic a influențat decisiv evoluția României în acești 25 de ani, iar România este astăzi unul dintre cei mai apropiați aliați ai SUA în lume”.

”Relația bilaterală dintre România și SUA este foarte puternică și a evoluat foarte mult în ultimele decenii, iar comunitatea de români de aici a avut o contribuție deosebită în acest sens. Sprijinul oferit de SUA în acești ani a fost definitoriu și a întărit profilul politic, economic și de securitate al României în lume”, a completat Bode.

Ministrul de Interne i-a mulțumit ”ambasadorului României la Washington, Andrei Muraru, și echipei sale care au făcut posibil acest eveniment plin de emoție, dar și celor care au onorat invitația și ne-au fost alături”.

Oficialul român a avut anterior acestui moment o întâlnire cu Kari Johnstone, directorul Biroului de Monitorizare și Combatere a Traficului de Persoane din cadrul Departamentul de Stat.

”Traficul de persoane este un flagel care distruge multe vieți și lasă urme adânci la nivelul societății. Exploatarea persoanelor este de neconceput într-o societate modernă și avem <<toleranță-zero>> față de această formă de criminalitate. Lupta împotriva traficului este de fapt o luptă pentru viață și o responsabilitate comună atât a țărilor sursă, cât și a celor de destinație”, a semnalat Lucian Bode.

În cadrul discuțiilor avute, el a subliniat ”prioritatea pe care o reprezintă problematica traficului de persoane pentru Guvernul României și am evidențiat progresele și rezultatele pozitive înregistrate de către autoritățile române, obținute în strânsă colaborare cu societatea civilă, în prevenirea și combaterea traficului de persoane”.

Cu privire la actualul context de securitate generat de agresiunea militară a Federației Ruse asupra Ucrainei, ministrul a prezentat ”partenerilor americani măsurile speciale luate de România pentru prevenirea traficului de persoane, atât la nivel operativ, cât și în ceea ce privește protecția persoanelor vulnerabile, precum și măsurile luate de România cu privire la furnizarea de asistență personalizată”.

”Oficialii Departamentului de Stat au apreciat în mod deosebit eforturile României în domeniu, precum și progresele evidente reflectate în răspunsurile la chestionarul Departamentului de Stat pentru elaborarea Raportului de anul acesta. Totodată, au încurajat autoritățile române să continue măsurile deja implementate în prevenirea și combaterea acestui fenomen. Eforturile instituționale pe care le-am depus au ținut cont de recomandările Departamentului de Stat formulate în cadrul Raportului privind traficul de persoane, dar și în alte evaluări internaționale, o atenție deosebită fiind îndreptată spre asistența acordată victimelor traficului de persoane și accesul organizațiilor non-guvernamentale la finanțare. România dispune de instrumentele necesare pentru un răspuns adecvat la provocările generate de acest tip de criminalitate, respectiv structuri, legislație, strategii și planuri de acțiune”, a mai spus ministrul de Interne.

În încheiere, acesta a salutat ”cooperarea foarte bună pe care o avem cu Statele Unite ale Americii în acest domeniu și sunt încrezător că progresele pe care le-am făcut în ultima perioada la nivelul autorităților române responsabile se vor reflecta pozitiv în raportul privind Traficul de Persoane al Departamentului de Stat de anul acesta, odată cu revenirea României în categoria a II-a a statelor implicate în prevenirea și combaterea acestui flagel”. 

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA12 mins ago

Marcel Ciolacu, după adoptarea legii offshore: România a intrat în linie dreaptă pentru independență energetică

U.E.43 mins ago

Înainte de a se adresa Parlamentului European, Maia Sandu s-a întâlnit cu premierul Belgiei: R. Moldova are nevoie de sprijinul tuturor statelor UE pentru a avansa pe calea integrării europene

SUA58 mins ago

Departamentul de Stat al SUA înființează o unitate pentru cercetarea și documentarea ”atrocităților comise de Rusia în Ucraina”: Dovezile vor fi puse la dispoziția publicului larg pentru a contracara dezinformarea rusă

ENERGIE1 hour ago

Nicolae Ciucă anunță că legea offshore trece astăzi de Parlament: În luna iunie vom avea prima moleculă de gaz din Marea Neagră. În cinci ani vom deveni independenți energetic

CONSILIUL DE SECURITATE2 hours ago

Bogdan Aurescu, invitat de Antony Blinken la două evenimente ale CS ONU privind securitatea alimentară pe fondul războiului din Ucraina

ROMÂNIA2 hours ago

Ministrul de Interne, la Washington: România a fost, este şi va rămâne un partener ”de nădejde” al SUA. Relaţia bilaterală este ”foarte puternică și a evoluat foarte mult în ultimele decenii”

ENERGIE2 hours ago

Klaus Iohannis: Este încurajatoare creșterea economică a României din primul trimestru al anului, peste așteptări în raport cu prognozele

U.E.2 hours ago

Macron: Livrările de arme și echipamente umanitare din Franța către Ucraina vor crește în intensitate în zilele și săptămânile următoare

CONSILIUL UE3 hours ago

Josep Borrell pledează pentru creșterea investițiilor în domeniul apărării: A cheltui împreună este cel mai bun mod de a cheltui mai bine

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Volodimir Zelenski anunță că a avut o discuție „lungă și semnificativă” cu Emmanuel Macron: Am pus problema alimentării cu combustibil a Ucrainei

NATO3 hours ago

Finlanda și Suedia au depus oficial cererile de aderare la NATO, o schimbare majoră a arhitecturii de securitate în Europa după invazia Rusiei în Ucraina

U.E.1 day ago

Viktor Orban, în debutul celui de-al cincilea mandat de premier: Deceniul care vine va fi unul al pericolelor, insecurității și războiului

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

NATO3 days ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO3 days ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL3 days ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO3 days ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

ROMÂNIA6 days ago

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin

MAREA BRITANIE1 week ago

Într-un moment de cotitură pentru monarhia britanică, prințul Charles a deschis o nouă sesiune a Parlamentului britanic în locul reginei Elisabeta a II-a

Team2Share

Trending