Connect with us

INTERNAȚIONAL

Șeful diplomației UE, Josep Borrell: Crizele din Ucraina și Belarus se află pe primul loc pe agenda internațională. Trebuie să consolidăm politica de securitate și apărare

Published

on

© European Union 2021

Crizele din Ucraina și Belarus și din jurul acestora se află pe primul loc pe agenda internațională, fiind exemple ale unei noi paradigme, în care amenințările hibride și politicile de putere destabilizează vecinătatea Uniunii Europene și nu numai, a transmis duminică Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de Securitate, Josep Borrell. 

„Trebuie să continuăm să fim fermi și uniți în răspunsul nostru și să ne consolidăm propria politică de securitate și apărare. În joc sunt principiile care stau la baza ordinii europene de securitate”, a subliniat acesta, potrivit comunicatului oficial.

Consolidarea militară a trupelor rusești la granița ucraineană, combinată cu escaladarea amenințărilor și a acțiunilor subversive îndreptate împotriva Ucrainei, au dominat diplomația internațională în ultimele săptămâni, a amintit Josep Borrell. El a afirmat că aceste acțiuni au dus la o „avalanșă de activități la toate nivelurile și în toate forurile: G7, NATO, OSCE, precum și la nivel bilateral”.

„În același timp, a trebuit să ne confruntăm încă cu consecințele crizei din Belarus. Datorită diplomației agile a UE, fluxul de migranți ilegali, aduși sub pretexte false pentru a fi apoi împinși la graniță, a scăzut.  Dar chiar dacă mulți au fost repatriați în țara de origine (de exemplu, peste 4.000 de persoane au fost repatriate în Irak), alte mii de persoane au rămas blocate în Belarus, având nevoie de ajutor umanitar. Între timp, represiunea internă din Belarus continuă fără încetare”, a adăugat oficialul european.

Șeful diplomației UE a explicat că ambele crize se desfășoară pe fondul unor tensiuni puternice cu Rusia și în contextul unor prețuri extraordinar de ridicate la energie: prețul gazelor a crescut cu aproximativ 40% doar în decembrie și cu aproximativ 300% față de această vară. Astfel, orice discuție despre Rusia/Ucraina/Belarus include dimensiunea energetică, având în vedere că 40% din importurile de gaze ale UE provin din Rusia, în principal prin trei rute de tranzit: Ucraina, Belarus și Marea Baltică.

„Crizele din Ucraina și Belarus ilustrează noile amenințări cu care ne confruntăm: tactici hibride, politici de putere, intimidare și dezinformare. În joc este soarta unor țări”, a scris Borrell, pe Twitter.

„Rusia a folosit energia ca instrument de influență politică (a se vedea, de exemplu, situația din Republica Moldova) și, deși, Rusia își respectă angajamentele privind aprovizionarea cu gaze naturale, mulți consideră că refuzul său actual de a crește volumele de export către Europa sau de a umple din nou instalațiile de depozitare deținute de Gazprom este un mijloc de a exercita presiuni asupra UE și, în special, de a obține autorizația de reglementare pentru Nord Stream 2. Acest proiect, pe care Comisia Europeană nu îl consideră prioritar și care, în orice caz, va trebui să îndeplinească cerințele reglementărilor europene, continuă să fie un subiect de discuție, demonstrând, de asemenea, că solidaritatea este o stradă cu două sensuri”, a mai spus el.

Reamintim că şefa diplomaţiei germane, Annalena Baerbock, a declarat săptămâna trecută că gazoductul germano-rus Nord Stream 2 nu va fi autorizat să funcţioneze în cazul unei noi “escaladări” în Ucraina, în baza unui acord de principiu între Berlin şi Washington.

Citiți și: Casa Albă intenționează să folosească gazoductul Nord Stream 2 ca „pârghie” pentru a descuraja Moscova să invadeze Ucraina

Procesul de certificare pentru controversatul gazoduct Nord Stream 2, care trece pe sub Marea Baltică, a fost suspendat la jumătatea lunii noiembrie de Autoritatea de reglementare în domeniul energiei din Germania.

Mai mult, Josep Borrell a declarat că niciun stat membru nu își poate spori propria securitate fără a lua în considerare securitatea întregii Uniuni, „ceea ce ar trebui să fie un principiu de bază pentru a face UE mai puternică și pentru a contracara încercările de a ne diviza”. 

„În ceea ce privește Ucraina, toată lumea a fost de acord că este momentul de a fi fermi și uniți și de a descuraja posibilele mișcări ulterioare ale Rusiei. Trebuie să susținem principiile fundamentale pe care se bazează securitatea europeană. Consiliul European a convenit asupra transmiterii unui mesaj ferm către conducerea rusă că orice acțiune împotriva Ucrainei și a acestor principii, prin mijloace militare sau hibride, va avea consecințe grave. Dar știm că doar declarațiile acestea nu sunt suficiente pentru a schimba calculele liderilor ruși”, a subliniat Înaltul Reprezentant al UE. 

Occidentul a afișat în ultima perioadă un front unit referitor la acțiunile agresive ale Rusiei și acumulările de forțe militare în apropierea graniței cu Ucraina. Săptămâna trecută, miniștrii de externe din G7 au avertizat Rusia că “o nouă agresiune militară împotriva Ucrainei ar avea consecințe masive și costuri severe”.

Anterior, președintele american Joe Biden a avut consultări cu președintele Franței, premierii Marii Britanii și Italiei și cancelarul Germaniei atât înainte, cât și după videoconferința cu omologul rus Vladimir Putin, întocmai pentru a arăta unitatea occidentală în această privință.

Din perspectivă instituțională occidentală, NATO a transmis că respinge ideea unui veto al Rusiei privind o posibilă aderare a Ucrainei, iar Uniunea Europeană a avertizat Moscova că orice agresiune împotriva Ucrainei “va avea un preț”.

INTERNAȚIONAL

Politico Europe: Următorul secretar general al NATO ar putea fi… o femeie, cineva din Europa de Est sau tot Jens Stoltenberg?

Published

on

© NATO/ Flickr

În contextul războiului declanșat de Rusia în Ucraina și care afectează Europa, cursa pentru funcţia de viitor secretar general al NATO a reînceput. Într-un amplu material publicat luni, publicația Politico Europe analizează potențialele nume care l-ar putea înlocui pe actualul secretar general, Jens Stoltenberg, aflat în această funcție din 1 octombrie 2014 și cu mandate prelungite succesiv până în prezent.

Al doilea cel mai longeviv secretar general din istoria Alianței, Stoltenberg, fost premier al Norvegiei între 2005 și 2013, acceptase încă din 2021 să preia poziția de guvernator al Băncii Centrale din țara sa la finele lui 2022, când mandatul său în fruntea NATO urma să expire. Agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei i-a determinat însă pe liderii celor 30 de state aliate și pe Stoltenberg însuși să își schimbe opțiunile. Astfel, la summitul extraordinar de la Bruxelles din 24 martie 2022, la o lună de la invazia Rusiei, liderii NATO i-au prelungit cu un an mandatul lui Jens Stoltenberg ca secretar general al Alianței, “într-un moment critic pentru securitatea internațională”.

Următorul summit al NATO va avea loc în perioada 11-12 iulie 2023, la Vilnius, în Lituania, pe flancul estic, iar atunci va trebui luată o decizie, actualul mandat al lui Stoltenberg fiind scadent la 30 septembrie 2023.

Ar putea fi o femeie? Cineva din Europa de Est? Războiul lansat de Rusia complică mult decizia, ce presupune consens între liderii celor 30 de state membre ale Alianţei Nord-Atlantice (…) iar aliații ar putea rămâne fideli lui Stoltenberg“, debutează materialul realizat de Politico Europe.

Viitorul secretar general trebuie să asigure un echilibru între încurajarea furnizării de arme Ucrainei de către ţările membre şi consolidarea propriei apărări a Alianței Nord-Atlantice, totul simultan cu rămânerea oficială în afara conflictului. Puţini se califică pentru acest rol extrem de sensibil.

Ar putea fi o femeie? Cineva din Europa de Est? Trei scenarii

“Sentimentul general este acela că e nevoie de aer proaspăt”, a declarat un diplomat NATO de rang înalt.

Întrucât toţi secretarii generali ai NATO de până acum au fost bărbaţi, există o presiune ca de această dată să fie desemnată o femeie. ”Este timpul pentru o femeie secretar general. Dacă bărbaţii încearcă să-şi păstreze funcţiile pentru totdeauna, reprezentarea corectă a femeilor nu va avea niciodată vreo şansă”, a spus un înalt diplomat NATO

Unii văd candidaţi din Europa de Est drept potriviţi în mod special. Ţările din regiune sunt pe primele locuri la creşterea cheltuielilor militare şi în demersurile pentru ca Alianţa Nord-Atlantică să-şi consolideze apărarea.

Unele capitale occidentale, totuşi, nu ar sprijini astfel de candidaţi în prezent, considerând estul Alianţei – şi ţările baltice în special – drept prea belicos într-o perioadă când în apropiere este dezlănţuit războiul.

Un diplomat european a rezumat situaţia actuală, incluzând numele vehiculate în trei paliere, în funcţie de intensitatea zvonurilor.

O prelungire a mandatului lui Jens Stoltenberg este opţiunea menţionată cel mai des. Al doilea palier îi include pe premierul olandez Mark Rutte, premierul eston Kaja Kallas şi ministrul apărării britanic Ben Wallace. Al treilea grup, al celor mai puţin frecvent menţionate nume, este format din şefa guvernului lituanian Ingrida Simonyte, preşedinta slovacă Zuzana Caputova şi preşedinta actuală a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen (Germania). Un alt nume posibil în cursă este Klaus Iohannis, preşedintele României. Dar el ar putea întâmpina opoziţie din partea celor care ar prefera o femeie drept candidat, notează Politico Europe. Alte femei politician ale căror nume au apărut pe lista posibililor candidaţi sunt vicepremierul canadian Chrystia Freeland şi şefa diplomaţiei canadiene Melanie Joly. Totuşi, întrucât Alianţa se concentrează pe sporirea apărării sale, cheltuielile reduse alocate de Ottawa pentru apărare şi statutul non-european al Canadei fac improbabil ca un canadian să obţină funcţia.

Cum se poziționează cei vehiculați?

Jens Stoltenberg este perceput ca o oficialitate ce îşi poate păstra sângele rece – şi respecta scenariul – în cele mai grave crize. ”Stoltenberg vrea să rămână”, a afirmat un diplomat aliat de rang înalt.

Dar a-i oferi lui Stoltenberg o scurtă prelungire a mandatului ar putea face ca o viitoare decizie de înlocuire să se bată cap în cap cu competiţia pentru funcţiile de conducere din UE în 2024, ca să nu mai vorbim de viitoarele alegeri prezidenţiale din SUA – un scenariu pe care unii aliaţi ar prefera să îl evite, consemnează Politico Europe.

Un purtător de cuvânt al NATO a refuzat să comenteze despre aspiraţiile lui Stoltenberg. Întrebat în decembrie despre această chestiune, actualul secretar general al NATO a declarat pentru BBC: ”Mă concentrez pe responsabilităţile mele. Nu speculez în legătură cu ce se va întâmpla după mandatul meu”.

Însăşi şefa guvernului estonian Kaja Kallas a minimalizat aşteptările, declarând în noiembrie presei din ţara sa că ‘probabilitatea de a fi făcută o asemenea ofertă este extrem de redusă”.

Pe de altă parte, ministrul apărării britanic Ben Wallace, un personaj extrem de respectat, a declarat în trecut că postul de secretar general al NATO ar fi un ”job plăcut”. Totuşi, numeroase capitale, în special Parisul, sunt de aşteptat să aibă obiecţii faţă de un nume de la Londra şi insistă pentru un candidat din Uniunea Europeană.

Un posibil compromis vehiculat la Bruxelles este un alt secretar general al NATO din Regatul Ţărilor de Jos. Politicienii olandezi sunt în mod tradiţional o alegere populară pentru această funcţie, deţinând postul timp de trei mandate ce au acoperit 21 de ani în ultimele şase decenii.

Întrebat despre aceste speculaţii, Rutte a spus că vrea să ”părăsească politica total şi să facă ceva complet diferit”.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, fost ministru al apărării german, ar putea obţine sprijin din capitalele occidentale care sunt reticente faţă de perspectiva unui lider al NATO provenit din flancul estic, dar este neclar dacă ea este interesată de funcţie.  ”Niciodată nu comentăm despre asemenea speculaţii”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei.

Deși reputația sa în cercurile de securitate este mixtă, von der Leyen este văzută ca un posibil candidat puternic, indiferent de situație – dacă momentul se aliniază și nu obține un al doilea mandat de președinte al Comisiei Europene.

Acesta este mai mult un coş cu nume la care se gândeşte oricine. Presupunerea mea: Stoltenberg”, a spus un alt diplomat european.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

Published

on

© Maia Sandu/ Facebook

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a primit-o marți, la Chișinău, pe șefa guvernului danez, Mette Frederiksen, după ce aceasta din urmă a poposit inițial în Ucraina, anunță MOLDPRES şi Radio Chişinău, citate de Agerpres.

”Este prima vizită a unui șef al Guvernului danez în Republica Moldova și sunt sigură că această întâlnire va da un nou impuls relațiilor bilaterale și va consolida cooperarea noastră în contextul integrării europene a țării”, a spus Maia Sandu, conform unui comunicat al Administrației Prezidențiale.

Președinta Republicii Moldova a făcut trimitere la consecințele războiului din Ucraina și la criza energetică și a punctat că aderarea la Uniunea Europeană va ancora Republica Moldova într-o comunitate în care oamenii trăiesc în pace şi prosperitate, transmite Radio Chişinău.

Sandu a subliniat că un stat democratic ”nu poate rezista singur în regiunea noastră dominată de război şi de interesele Rusiei”, precizând că Moldova poate supravieţui aici ca o ţară democratică, doar aderând la Uniunea Europeană. Şefa statului a mai spus că vizita premierului danez va da un impuls nou colaborării dintre cele două ţări.

Amintim că la sfârșitul lunii martie a anului trecut, Parlamentul European și-a dat acordul ca UE să furnizeze Republicii Moldova 150 de milioane de euro sub formă de ajutor macrofinanciar pentru a acoperi o parte din nevoile sale de finanțare externă.

Pentru ca banii să fie plătiți, Republica Moldova trebuie să demonstreze progrese semnificative în punerea în aplicare a unui program macroeconomic instituit de Fondul Monetar Internațional (FMI).

De asemenea, trebuie să pună în aplicare măsuri de politică suplimentare care să fie semnate împreună cu UE pentru a recupera, printre altele, activele pierdute în urma fraudei bancare din 2014, pentru a reforma gestionarea finanțelor publice, sectorul justiției, achizițiile publice și pentru a îmbunătăți drepturile lucrătorilor.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

FMI ajustează pozitiv previziunile privind creșterea economică globală în 2023

Published

on

© IMF Photo/Cory Hancock

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a prezentat marţi o perspectivă mai favorabilă în cel mai recent raport World Economic Outlook (WEO), estimând că anul acesta economia mondială se va aprecia ușor, inflaţia va încetini, iar economiile europene au arătat o reziliență mai mare decât se preconiza.

Potrivit raportului, se preconizează că ritmul de creștere la nivel mondial va scădea de la un nivel estimat de 3,4% în 2022 la 2,9% în 2023, apoi va crește la 3,1% în 2024. Prognoza pentru 2023 este cu 0,2 puncte procentuale mai mare decât cea preconizată în Perspectivele Economice Mondiale (WEO) din octombrie 2022, dar sub media istorică (2000-19) de 3,8 %.

Europa emergentă şi în curs de dezvoltare, unde este inclusă şi România, ar urma să înregistreze o creştere de 1,5% în 2023 şi de 2,6%, faţă de prognoza din octombrie, ce indica un avans de 0,6% în acest an şi de 2,5% anul viitor.

Pe de altă parte, creșterea ratelor băncilor centrale pentru a combate inflația și efectele războiului Rusiei în Ucraina continuă să afecteze activitatea economică, iar răspândirea rapidă a COVID-19 în China a atenuat creșterea în 2022, însă valul recent de relaxări a deschis calea unei redresări mai rapide decât era prevăzut. De asemenea, se preconizează că inflația mondială va scădea de la 8,8 % în 2022 la 6,6 % în 2023 și la 4,3 % în 2024, fiind totuși peste nivelurile de dinaintea pandemiei (2017-19) de aproximativ 3,5 %.

FMI mai arată că balanța riscurilor rămâne înclinată în sens descendent, riscurile nefavorabile temperându-se de la ultimele previziuni din octombrie 2022. Pe partea pozitivă, un impuls mai puternic din partea cererii acumulate în numeroase economii sau o scădere mai rapidă a inflației sunt plauzibile.

În ceea ce privește aspectele negative, FMI avertizează că rezultatele grave în materie de sănătate din China ar putea frâna redresarea, războiul Rusiei din Ucraina ar putea escalada, iar costurile de finanțare mai stricte la nivel mondial ar putea agrava dificultățile legate de datorii. De asemenea, piețele financiare ar putea să modifice brusc prețurile ca răspuns la veștile nefavorabile privind inflația, în timp ce fragmentarea geopolitică suplimentară ar putea împiedica progresul economic.

În acest context, FMI subliniază că, în majoritatea economiilor, pe fondul crizei costului vieții, prioritatea rămâne realizarea unei dezinflații susținute. Având în vedere că înăsprirea condițiilor monetare și scăderea creșterii ar putea afecta stabilitatea financiară și a datoriei, este necesar să se utilizeze instrumente macroprudențiale și să se consolideze cadrele de restructurare a datoriilor. 

În plus, sprijinul fiscal ar trebui să fie mai bine direcționat către cei mai afectați de prețurile ridicate la alimente și energie, iar măsurile de relaxare fiscală pe scară largă ar trebui să fie retrase.

Totodată, accelerarea vaccinării împotriva COVID-19 în China ar proteja redresarea, cu efecte transfrontaliere pozitive. 

În cele din urmă, FMI punctează că o cooperare multilaterală mai puternică este esențială pentru a păstra câștigurile sistemului multilateral bazat pe norme și pentru a atenua schimbările climatice prin limitarea emisiilor și creșterea investițiilor ecologice.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA5 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu reprezentanții Consiliului Investitorilor Străini: Guvernul are ca prioritate sprijinirea investițiilor în domenii precum digitalizare, inovare, dezvoltare de noi tehnologii

GENERAL6 hours ago

Parlamentul European decide joi poziția de negociere referitoare la noile măsuri de îmbunătățire a condițiilor de muncă pentru lucrătorii platformelor digitale

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Politico Europe: Următorul secretar general al NATO ar putea fi… o femeie, cineva din Europa de Est sau tot Jens Stoltenberg?

ROMÂNIA6 hours ago

Eurobarometru: 87% dintre români susțin planul REPowerEU pentru obținerea independenței energetice față de Rusia cu bani din Mecanismul de Redresare și Reziliență

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga: Un război comercial UE-SUA ar veni în cel mai prost moment posibil, dar ”UE trebuie să rămână atractivă pentru investițiile în energia verde”

REPUBLICA MOLDOVA7 hours ago

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

U.E.7 hours ago

30 de ani de Piață Unică: Rapoartele UE confirmă că piața internă stă la baza capacității Europei de a face față provocărilor. România, țara cu cel mai mare deficit la transpunerea directivelor

Marian-Jean Marinescu7 hours ago

Marian-Jean Marinescu: PPE dorește să examineze modul în care a fost negociat acordul aerian UE-Qatar pentru a elimina orice suspiciune de ingerințe străine

ROMÂNIA8 hours ago

Raport Transparency International: România, pe locul 63 din cele 180 de țări în care a fost analizată percepția asupra corupției

ROMÂNIA8 hours ago

Ajutorul de stat de 1,6 mld. de euro pentru înființarea Băncii Române de Investiții și Dezvoltare a fost aprobat de Bruxelles

REPUBLICA MOLDOVA7 hours ago

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

NATO3 days ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.4 days ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre aderarea României la Schengen și sprijinirea R. Moldova

NATO4 days ago

Grupul de luptă NATO de la Cincu: Miniștrii de externe ai României, Olandei și Franței reafirmă solidaritatea și unitatea aliată pentru apărarea flancului estic

NATO5 days ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: PIB-ul României a crescut cu 49 de miliarde de euro în 2022. Pentru acest an prognoza este una favorabilă, cu o creștere de 2,8%

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Din Parlamentul European, președintele Israelului a îndemnat la comemorarea „alianței sacre făurite în paralel cu Holocaustul” pentru cinstirea supraviețuitorilor și combaterea antisemitismului

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Roberta Metsola evidențiază responsabilitatea generației actuale de a menține vie memoria victimelor Holocaustului: Ura încă găsește multe voci care o disculpă. Nu putem permite nimănui să găsească alinare în ignoranță

INTERNAȚIONAL6 days ago

SUA aprobă trimiterea a 31 de tancuri Abrams în Ucraina. NATO afirmă că “împreună, tancurile americane, britanice și germane” pot face diferența în lupta împotriva Rusiei

Team2Share

Trending