Premierul spaniol Pedro Sanchez a confirmat, joi, că Spania se va alătura programului NATO pentru achiziționarea de arme americane destinate Ucrainei, relatează agenția EFE, potrivit Agerpres. Anunțul a fost făcut la sosirea sa la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, unde liderii europeni discută despre războiul din Ucraina și sprijinul acordat Kievului.

Sanchez a precizat că decizia a fost comunicată președintelui ucrainean Volodimir Zelenski în cadrul unei conversații telefonice avute marți. „Vom continua să oferim ajutor în coordonare cu Ucraina pentru a ne asigura că este exact ceea ce are nevoie în orice moment”, a declarat premierul spaniol.

El a explicat că Spania a analizat propunerea lansată de NATO „în urmă cu câteva săptămâni” și a decis să participe la așa-numita Listă de cerințe prioritare pentru Ucraina (PURL), un program comun de achiziții menit să consolideze capacitatea de apărare a țării invadate de Rusia.

„Această decizie a fost luată pentru că Spania este o țară angajată față de alianța atlantică și, de asemenea, în favoarea apărării Ucrainei”, a spus Sanchez, subliniind că Madridul va continua să ofere și ajutor umanitar, inclusiv echipamente esențiale precum generatoare, pentru a ajuta populația ucraineană să facă față penelor de curent provocate de atacurile rusești.

Premierul spaniol a reamintit că, înaintea discuției telefonice cu Zelenski, a semnat împreună cu alți lideri europeni o declarație de susținere a poziției Statelor Unite în favoarea unui armistițiu imediat în Ucraina.

În același context, Pedro Sanchez a răspuns criticilor lansate miercuri de președintele american Donald Trump, care acuzase Spania că „nu este un jucător de echipă” pentru că nu a respectat angajamentul NATO privind alocarea a 5% din PIB pentru apărare.

„Președintele american știe că Spania își îndeplinește obligațiile față de NATO”, a declarat Sanchez, adăugând că, atunci când a venit la putere în 2018, „Spania aloca doar 0,9% din PIB apărării, deși guvernul Partidului Popular promisese 2% încă din 2014”.

Liderul socialist a subliniat că Spania este o țară „de încredere”, care își respectă angajamentele, iar accentul pus la ultimul summit NATO de la Haga a fost pe „capabilitățile reale”, nu doar pe procentajele din PIB.

„Ceea ce este cu adevărat important este ce capabilități sunt necesare pentru a aborda provocările comune ale NATO. Aceasta este filosofia noastră și cred că este și filosofia Alianței”, a conchis Pedro Sanchez.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, i-a îndemnat joi pe liderii Uniunii Europene să ajungă cât mai curând posibil la un acord privind planul de utilizare a activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei, relatează The Guardian.

Aflat într-o vizită la Bruxelles, Zelenski a declarat pe platforma X că mecanismul propus pentru folosirea acestor active este „pe deplin legal și echitabil”. El a adăugat că Ucraina ar urma să folosească o parte semnificativă din aceste fonduri pentru achiziționarea de armament de la aliații săi europeni.

Belgia s-a dovedit până acum cel mai vocal sceptic al planului, temându-se că o astfel de decizie ar putea expune țara la acțiuni juridice costisitoare din partea Rusiei. Premierul Bart De Wever a insistat că, pentru a merge mai departe, Belgia are nevoie de garanții ferme din partea tuturor statelor membre ale UE că vor împărți răspunderea în cazul în care Moscova va contesta măsura.

De asemenea, el a cerut ca și celelalte state din blocul comunitar să își asume angajamentul de a începe accesarea activelor rusești înghețate aflate pe teritoriul lor.

„Atunci am putea merge mai departe”, a declarat acesta la începutul summitului european. „Dacă nu, voi face tot ce îmi stă în putere, atât la nivel european, cât și la nivel național – politic și juridic – pentru a opri această decizie.”

În pofida reținerilor Belgiei, liderii UE sunt așteptați să aprobe, în cadrul summitului, mandatul Comisiei Europene de a elabora o propunere juridică formală pentru acordarea împrumutului.

Oficialii europeni speră să aibă o propunere detaliată luna viitoare, astfel încât împrumutul să poată fi finalizat până la sfârșitul anului. Totuși, se anticipează discuții intense asupra detaliilor tehnice, juriștii fiind pregătiți să analizeze documentul cu mare atenție.

Citiți și: Comisia Europeană propune un mecanism prin care Ucraina să utilizeze active rusești înghețate pentru dezvoltarea industriei naționale de apărare și achiziții de armament

Un punct sensibil ar putea fi condițiile în care fondurile vor putea fi cheltuite în cele din urmă de Kiev. Franța insistă ca cea mai mare parte a fondurilor să fie utilizată pentru achiziționarea de arme din Europa, în încercarea de a consolida industria de apărare a UE.

Comisia Europeană sprijină, deocamdată, această abordare, însă alte state membre susțin că prioritatea trebuie să fie asigurarea libertății Ucrainei de a-și procura echipamentele necesare pentru a lupta împotriva Moscovei, indiferent de proveniența acestora.

Secretarul de stat american, Marco Rubio, a avertizat miercuri că proiectele de lege adoptate în Knesset, care vizează extinderea suveranității israeliene în Cisiordania, riscă să amenințe armistițiul din Gaza, relatează AFP, preluat de Agerpres.  

„Cred că președintele (american Donald Trump) s-a asigurat că acesta nu este ceva ce putem susține în acest moment”, a declarat Rubio reporterilor înainte de plecarea sa spre Israel, unde este așteptat joi. Oficialul american a adăugat că o asemenea inițiativă ar „amenința” armistițiul și ar fi „contraproductivă”.

Parlamentul israelian a aprobat miercuri începerea procesului legislativ privind extinderea suveranității asupra Cisiordaniei ocupate, în timpul unei vizite efectuate în Israel de vicepreședintele american J.D. Vance.

Președintele Donald Trump, un susținător declarat al Israelului în războiul împotriva mișcării islamiste palestiniene Hamas, s-a opus însă oricărei forme de anexare a Cisiordaniei — o idee promovată de partidele de extremă dreapta din coaliția israeliană.

În luna august, Israelul a aprobat un proiect major pentru construirea a 3.400 de unități locative în Cisiordania, plan criticat de ONU și de mai mulți lideri internaționali.

„Aceasta este o democrație, vor vota”, a spus Rubio. „Dar acum, credem că ar putea fi contraproductiv”, a adăugat el.

Întrebat despre violențele tot mai frecvente comise de coloniștii israelieni extremiști împotriva palestinienilor din Cisiordania, șeful diplomației americane a declarat că Washingtonul este îngrijorat „de orice amenință să destabilizeze roadele eforturilor noastre”.

Vizita lui Marco Rubio în Israel are loc la o zi după cea a vicepreședintelui J.D. Vance, care s-a declarat optimist în privința menținerii acordului de încetare a focului dintre Israel și Hamas.

Armistițiul, intrat în vigoare pe 10 octombrie și bazat pe un plan al președintelui Donald Trump, părea să fie în pericol duminică, după noi violențe în Gaza și schimburi de acuzații între cele două părți.

„Vor exista amenințări în fiecare zi, dar cred că suntem înainte de termen în ceea ce privește implementarea, iar faptul că am reușit să depășim acest weekend este un semn bun”, a declarat Rubio.