Connect with us

INTERNAȚIONAL

Șeful diplomației UE, Josep Borrell: Funcționarea gazoductului Nord Stream 2 va depinde de evoluția evenimentelor din Ucraina și de atitudinea Rusiei

Published

on

© European Union 2021

Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Josep Borrell, a anunțat după reuniunea de joi a miniștrilor de externe și ai apărării din cele 27 de state membre că Uniunea Europeană a facilitat 30 de milioane de euro pentru armata ucraineană în vederea creșterii capacității sale logistice și pregătește o misiune pentru a-i sprijini pe ucraineni să facă față atacurilor cibernetice, care reprezintă unul dintre riscurile cu care se vor confrunta.

„Poziția noastră rămâne aceeași: orice nouă agresiune împotriva Ucrainei va avea consecințe masive și costuri severe pentru Rusia. Dar este vorba de mai mult decât de Ucraina. Acum suntem implicați în discuția despre arhitectura de securitate europeană și, în legătură cu aceasta, Uniunea Europeană își va exprima preocupările și propunerile sale. Suntem dornici să sprijinim și să contribuim la discuțiile și negocierile privind securitatea pe continent”, a transmis șeful diplomației UE, potrivit comunicatului oficial. 

De asemenea, Josep Borrell a precizat că este în contact permanent cu secretarul de stat american Antony Blinken, iar Comitetul politic și de securitate de la Bruxelles a fost informat marți de către adjunctul secretarului de stat, Wendy Sherman despre prima conversație cu rușii.

„Există o comunicare și o coordonare continuă și permanentă cu Statele Unite. Continuăm participarea prin relația noastră cu Statele Unite și acest lucru se va întâmpla și în viitor, deoarece avem garanția că nu se va conveni nimic despre securitatea europeană fără o coordonare și o participare puternică a europenilor. În același timp, continuăm să sprijinim Ucraina. Avem o misiune de consiliere în Ucraina, care contribuie deja la consolidarea rezistenței în fața atacurilor hibride”, a adăugat oficialul european. 

Luni, consultările strategice și diplomatice dintre Statele Unite și Federația Rusă privind arhitectura de securitate în Europa s-au încheiat, la Geneva, după aproape opt ore, reliefând un dialog de pe poziții diametral opuse. SUA au reiterat avertismentele occidentale în privinţa unei eventuale invadări a Ucrainei, au fost ferme în respingerea propunerilor de securitate ale Rusiei care sunt inacceptabile şi au transmis cu claritate că nu vor permite nimănui să pună capăt politicii uşilor deschise a NATO, în timp ce Moscova a cerut garanţii ”scrise în piatră” că Ucraina şi Georgia nu vor deveni vreodată membre ale NATO.

Miercuri, cele 30 de state membre ale NATO au transmis Rusiei că nu vor renunța la capacitatea lor de a se proteja și apăra reciproc și nici la prezența forțelor lor militare pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice, în timp ce au afirmat sprijinul lor pentru politica ușilor deschise a Alianței și pentru integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei. Între cele două momente de consultări, SUA și UE și-au reafirmat angajamentul de a aborda împreună “provocarea urgentă” a consolidării militare a Rusiei, subliniind că orice nouă invazie în Ucraina va avea costuri severe, iar SUA și aliații au decis “o abordare unificată a NATO” în raport cu solicitările Federației Ruse.

În ceea ce privește Busola Strategică, Borrell a transmis că lucrurile merg în direcția cea bună. „Este în curs de construire. Există schimbări, dar niciuna dintre aceste schimbări nu afectează ideea unei forțe militare de reacție rapidă. Cred că evenimentele la care suntem martori reprezintă un mare stimulent pentru dezvoltarea acestui tip de capacități”, a mai spus el. 

Citiți și Josep Borrell a prezentat Busola Strategică a UE: Statele membre vor crea până în 2025 o forță militară de reacție rapidă de 5.000 de soldați

Potrivit lui Borrell, proiectul acestei forțe de reacție se așteaptă să fie aprobat din punct de vedere politic, de către Consiliul European din martie. „Dacă acest lucru se va întâmpla – și sper că se va întâmpla – atunci vom începe imediat să lucrăm la procedurile practice pentru a-l face operațional. Deocamdată, lucrurile merg mult mai bine decât ne așteptam”. 

Făcând trimitere la gazoductul Nord Stream 2, șeful diplomației UE a amintit că infrastructura este finalizată și se așteaptă aprobarea din partea autorităților de reglementare. Mai întâi, a autorității de reglementare din Germania și, apoi, a celei din Uniunea Europeană, care va stabili dacă această infrastructură poate sau nu să funcționeze în cadrul sistemului de aprovizionare cu gaze naturale a Europei.

„Am spus de multe ori că aceasta nu este o infrastructură pe care să o considerăm o prioritate, deoarece nu contribuie la autonomia energetică a Europei. Comisia și instituțiile europene nu pot interzice cuiva să construiască o infrastructură în conformitate cu regulile. Dacă este în conformitate cu regulile, suntem într-o economie de piață liberă. Dacă există o calificare pozitivă din partea celor două autorități de reglementare, infrastructura există și va funcționa. Cu siguranță, funcționarea acestei infrastructuri va depinde și de evoluția evenimentelor din Ucraina și de atitudinea Rusiei. Nu putem ca, pe de o parte, să impunem sancțiuni, iar pe de altă parte, să deschidem o infrastructură. Este cu siguranță legat de situația militară din Ucraina, este evident”, a punctat Josep Borrell. 

Reamintim că procesul de certificare pentru controversatul gazoduct Nord Stream 2, care trece pe sub Marea Baltică, a fost suspendat la jumătatea lunii noiembrie de Autoritatea de reglementare în domeniul energiei din Germania.

NATO

Jens Stoltenberg a ajuns în Coreea de Sud, prima oprire a unei călătorii menite să consolideze legăturile NATO în Asia, pe fondul unei ”securități tot mai interconectate”

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO, Jens Solttenberg, a ajuns dumincă la Seul, prima oprire a unei călătorii al cărei obiectiv este acela de a consolida legăturile Alianței cu aliații SUA Coreea de Sud și Japonia, în contextul războiului rus din Ucraina și pe fondul unei atitudini agresive a Chinei, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Agenda cuprinde întâlniri cu ministrul de externe Park Jin, ministrul apărării naţionale Lee Jong-Sup şi alţi oficiali de rang înalt, a anunţat NATO într-un comunicat. De asemenea, el se va întâlni probabil cu preşedintele Yoon Suk-yeol, a anunţat biroul prezidenţial.

Stoltenberg se va deplasa apoi luni în Japonia, unde secretarul general al NATO are programate întâlniri cu premierul Fumio Kishida şi alţi oficiali japonezi.

”Cred cu tărie că trebuie să întărim parteneriatul între Coreea de Sud şi NATO pentru că securitatea devine tot mai interconectată”, a declarat Stoltenberg pentru Yonhap într-un interviu publicat duminică. ”Ce se întâmplă în Asia, Indo-Pacific, contează pentru Europa şi NATO şi viceversa”, a completat oficialul NATO.

Acesta a explicat că NATO își va menține privirea pe America de Nord și Europa, dar își va extinde atenția și asupra altor regiuni, având în vedere că membrii săi sunt afectați de chestiuni care se întâmplă pe tot globul.

”Trebuie să răspundem acestor provocări şi ameninţări globale, inclusiv provocărilor venite dinspre China, şi un mod de a face acest lucru este, bineînţeles, lucrând mai strâns cu partenerii din regiune”, a spus Stoltenberg.

Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a dus la o schimbare semnificativă a relației dintre NATO și țările din regiunea Indo-Pacificcreând o coaliție de țări care recunosc că Moscova nu își atacă doar vecinul, ci și ordinea internațională.

Mai mult, în noul Concept Strategic adoptat la summitul de la Madrid, eveniment la care au participat și partenerii din zona Indo-Pacific, și anume Australia, Japonia, Noua Zeelandă și Coreea de SudNATO menționează pentru prima dată China cu descrierea de ”provocare sistemică”, țară care ar putea, potrivit raportului anual al guvernului de la Tokyo, să își consolideze legăturile militare cu Rusia, în contextul în care Moscova ”este izolată internaţional şi şi-a uzat forţele terestre din cauza agresiunii împotriva Ucrainei”.

În situația dată, relevanța cooperării dintre democrații capătă o nouă semnificație. 

Continue Reading

NATO

Nicolae Ciucă îl felicită pe Petr Pavel: Convingerile sale pro-europene sunt argumente solide pentru întărirea relațiilor România – Cehia

Published

on

© Guvernul României

Premierul Nicolae Ciucă i-a transmis, sâmbătă, felicitări noului preşedinte al Cehiei, Petr Pavel, menţionând drept argumente solide pentru întărirea relaţiilor dintre cele două state convingerile pro-europene şi pro-vestice ale acestuia.

Îl felicit călduros pe Petr Pavel pentru alegerea sa ca preşedinte al Republicii Cehe! Convingerile sale pro-europene şi pro-vestice sunt argumente solide pentru întărirea relaţiilor dintre România şi Republica Cehă şi pentru colaborarea noastră în UE şi NATO“, a scris Ciucă, sâmbătă, pe Twitter, după un mesaj similar al președintelui Klaus Iohannis.

De altfel, premierul României și președintele ales al Cehiei au colaborat îndeaproape în perioada în care Nicolae Ciucă era șef al Statului Major al Apărării (2015-2019), iar Petr Pavel era președintele Comitetului Militar al Alianței Nord-Atlantice (2015-2018).

Generalul în retragere Petr Pavel, fost șef al Statului Major al Apărării din Cehia și fost președinte al Comitetului Militar al NATO, a câștigat alegerile prezidențiale în fața fostului premier ceh Andrej Babis.

Funcția de președinte al Cehiei este în mare parte ceremonială, dar atribuțiile prezidențiale includ numirea guvernului, selectarea guvernatorului băncii centrale și a judecătorilor constituționali. De asemenea, președintele Cehiei deține și funcția de comandant al forțelor armate.

Petr Pavel a promis că va fi un preşedinte independent, neinfluenţat de politica partidelor, că va continua să susţină ajutorul pentru Ucraina sfâşiată de război şi că va sprijini candidatura Kievului pentru a deveni membru al UE.

Pavel va fi al patrulea preşedinte al Republicii Cehe după ce ea a devenit stat independent, în urma sciziunii paşnice cu Slovacia, în 1993, la patru ani după ce Cehoslovacia a abandonat regimul său comunist totalitar, ieşind de pe orbita Moscovei. Predecesorii lui Petr Pavel au fost Vaclav Havel, un dramaturg disident anticomunist care a condus Republica Cehă din 1993 până în 2003, economistul Vaclav Klaus (2003-2013) şi Milos Zeman, al cărui mandat expiră în martie.

Petr Pavel, născut la data de 1 noiembrie 1961, este un general de armată ceh în retragere, care a ocupat funcția de președinte al Comitetului Militar al NATO între 2015 și 2018 și pe cea de șef al Statului Major General al Forțelor Armate Cehe între 2012 și 2015.

După absolvirea studiilor, Petr Pavel a lucrat în cadrul Serviciului de Informații Militare (1991-1993) și a servit în contingentul de trupe cehoslovace al Forței de protecție a Națiunilor Unite în Bosnia, fiind recunoscut și premiat în Cehia și Franța pentru acțiunile sale din timpul unei operațiuni de salvare a unor soldați francezi aflați sub asediul trupelor sârbe.

După operațiunea din Bosnia, Pavel a ocupat diverse funcții în armata cehă, inclusiv în domeniul informațiilor militare, al diplomației (atașat militar adjunct în Belgia) și comandant al unei brigăzi de forțe speciale. A fost numit general de brigadă în 2002. Apoi a fost reprezentant militar național la Comandamentul Central al Statelor Unite și a reprezentat armata cehă în mai multe organizații internaționale și naționale.

Pavel a ocupat funcția de șef adjunct al Statului Major General al Forțelor Armate ale Republicii Cehe din iulie 2011 până în iunie 2012. La 1 iunie 2012 a fost promovat în funcția de șef al Statului Major General. A fost nominalizat de guvernul ceh ca președinte al Comitetului militar al NATO în iulie 2014 și numit în această funcție la Vilnius în septembrie 2014, fiind primul președinte al Comitetului Militar al NATO din partea unui fost membru al Pactului de la Varșovia. Mandatul său a început în 2015.

La finalul mandatului său, în 2018, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, căruia Pavel i-a fost consilier, l-a lăudat pe Pavel pentru că a condus Comitetul Militar cu mare distincție într-o perioadă-cheie din istoria NATO.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ucraina are nevoie de o finanțare suplimentară de 17 miliarde de dolari pentru a repara infrastructura energetică avariată de atacurile rusești, anunță premierul Denys Shmyhal

Published

on

© Denys Shmyhal/ Twitter

Ucraina va avea nevoie de o finanțare suplimentară de 17 miliarde de dolari anul acesta, cu precădere pentru efectuarea de reparații asupra infrastructurii energetice avariată de multiplele atacuri rusești cu rachete și drone care s-au succedat în ultimele patru luni, cel mai recent fiind joi, a punctat premierul ucrainean, Denys Shmyhal, potrivit Reuters, citat de Agerpres.

”Anul acesta trebuie să finanţăm un deficit financiar uriaş de circa 38 de miliarde de dolari. Alte 17 miliarde de dolari vor fi necesare anul acesta pentru refacerea sistemului energetic, deminare, reconstrucţia de locuinţe, a infrastructurii critice şi sociale”, a detaliat oficialul ucrainean în cadrul unei ședințe de guvern, în care a explicat că cinci substaţii de înaltă tensiune au fost lovite în atacul efectuat joi de Rusia.

Acesta a anunțat că guvernul său a avut săptămâna aceasta o întâlnire cu partenerii occidentali în vederea coordonării în mod transparent a ajutorului financiar oferit de aceștia Ucrainei.

Amintim că prima tranșă de 3 miliarde de euro din ajutorul destinat Ucrainei, a cărui valoare totală se ridică la 18 miliarde de euro, a fost distribuită la mijlocul lunii ianuarie.

La acestea se adaugă cele peste 77.000 de tone de ajutoare umanitare oferite Kievului începând cu luna februarie, când Rusia a decis să declanșeze războiul neprovocat și nejustificat împotriva Ucrainei. 

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Procedura de infringement: România are la dispoziție două luni pentru a transpune în legislația națională directive menite să combată evaziunea fiscală și să protejeze consumatorii

U.E.13 hours ago

Olaf Scholz: Decizia recentă a Berlinului de a furniza Kievului tancuri nu face din Germania parte beligerantă în Ucraina

NATO15 hours ago

Jens Stoltenberg a ajuns în Coreea de Sud, prima oprire a unei călătorii menite să consolideze legăturile NATO în Asia, pe fondul unei ”securități tot mai interconectate”

U.E.16 hours ago

Italia, noi pași pentru înlocuirea gazului rusesc. Aceasta a semnat un acord de 8 miliarde de dolari cu Libia în domeniul gazelor naturale

U.E.17 hours ago

Liderii instituțiilor UE salută victoria lui Petr Pavel în alegerile prezidențiale din Cehia: Experiența dumneavoastră va fi prețioasă pentru a menține și consolida unitatea Europei în sprijinul pentru Ucraina

NATO1 day ago

Nicolae Ciucă îl felicită pe Petr Pavel: Convingerile sale pro-europene sunt argumente solide pentru întărirea relațiilor România – Cehia

ROMÂNIA1 day ago

Klaus Iohannis îl felicită pe Petr Pavel, președintele ales al Cehiei: Aștept cu nerăbdare să ne coordonăm în cadrul UE și NATO

U.E.1 day ago

Ursula von der Leyen reiterează sprijinul pentru Ucraina, fără niciun fel de ”dacă” sau ”dar”: Luptă pentru respectarea dreptului internaţional şi pentru principiile democraţiei

U.E.1 day ago

Ministrul italian al Apărării pledează pentru continuarea sprijinului pentru Ucraina: Dacă tancurile ruseşti ar ajunge la Kiev, ar începe al ”Treilea Război Mondial”

U.E.1 day ago

Generalul în retragere Petr Pavel, fost șef al Comitetului Militar NATO, a fost ales președinte al Cehiei, învingându-l pe fostul premier Andrej Babis

NATO2 days ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.2 days ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre aderarea României la Schengen și sprijinirea R. Moldova

NATO3 days ago

Grupul de luptă NATO de la Cincu: Miniștrii de externe ai României, Olandei și Franței reafirmă solidaritatea și unitatea aliată pentru apărarea flancului estic

NATO3 days ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: PIB-ul României a crescut cu 49 de miliarde de euro în 2022. Pentru acest an prognoza este una favorabilă, cu o creștere de 2,8%

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Din Parlamentul European, președintele Israelului a îndemnat la comemorarea „alianței sacre făurite în paralel cu Holocaustul” pentru cinstirea supraviețuitorilor și combaterea antisemitismului

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Roberta Metsola evidențiază responsabilitatea generației actuale de a menține vie memoria victimelor Holocaustului: Ura încă găsește multe voci care o disculpă. Nu putem permite nimănui să găsească alinare în ignoranță

INTERNAȚIONAL4 days ago

SUA aprobă trimiterea a 31 de tancuri Abrams în Ucraina. NATO afirmă că “împreună, tancurile americane, britanice și germane” pot face diferența în lupta împotriva Rusiei

NATO6 days ago

Secretarul general al NATO are încredere că decizia trimiterii de tancuri de luptă în Ucraina va veni în curând: Este un moment crucial al războiului

Team2Share

Trending