Connect with us

U.E.

Șeful diplomației UE, Josep Borrell, optimist că Regimul mondial de sancțiuni în materie de drepturi ale omului va fi finalizat până în decembrie

Published

on

© European Union, 2020

Înaltul Reprezentant/Vicepreședinte Josep Borrell este optimist că ultimele etape procedurale privind instituirea Regimului mondial de sancțiuni ale UE în materie de drepturi ale omului vor fi finalizate până în decembrie, perioadă care coincide cu celebrarea Zilei internaționale a Drepturilor Omului, instituită printr-o rezoluție ONU, la 4 decembrie 1950. 

Într-o contribuție pe site-ul Serviciului European de Acțiune Externă, șeful diplomației europene a vorbit despre etapele procedurale care au fost parcurse de instituțiile de la Bruxelles odată cu preluarea funcției de Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, la 1 decembrie 2019, privind crearea unei Legi Magnitsky la nivel european care să sancționeze abuzurile împotriva drepturilor omului, oriunde ar fi înfăptuite la nivel global și indiferent de responsabili. 

Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al Uniunii au prezentat la 19 octombrie o propunere comună de regulament al Consiliului privind punerea în aplicare a unor măsuri restrictive (sancțiuni) pentru combaterea încălcărilor grave ale drepturilor omului și a abuzurilor împotriva acestor drepturi la nivel mondial.

Propunerea comună de regulament al Consiliului este unul dintre actele juridice solicitate de Consiliu pentru a demara instituirea noului regim de sancțiuni orizontale. Aceasta completează decizia Consiliului, propusă de Înaltul Reprezentant Josep Borrell și care stabilește baza politică și juridică pentru instituirea noului regim mondial de sancțiuni UE în materie de drepturi ale omului.

Aceste propuneri reflectă puternic angajamentul UE de a sprijini democrația, statul de drept, drepturile omului și principiile dreptului internațional în întreaga lume. Propunerile constituie un răspuns la acordul politic al miniștrilor de externe ai UE din cadrul Consiliului Afaceri Externe din decembrie 2019 de a avansa în ceea ce privește instituirea unui regim de sancțiuni asemănător Legii Magnitsky adoptată de SUA.

Legea Magnitsky este o lege bipartinică aprobată de Congresul SUA și promulgată de către președintele Barack Obama în decembrie 2012, vizând pedepsirea oficialilor ruși responsabili de moartea contabilului fiscal rus Serghei Magnitski într-o închisoare din Moscova în 2009. Din 2016, legea se aplică la nivel global, autorizând guvernul american să sancționeze pe acei oficiali pe care îi consideră că au încălcat drepturile omului, înghețându-le bunurile și interzicându-le să intre în SUA.

Josep Borrell explică că „deși scopul general este foarte similar, domeniul de aplicare este diferit”. Regimul european se concentrează doar asupra încălcărilor grave ale drepturilor omului, în timp ce cel american acoperă și lupta împotriva corupției. De altfel, oficialul european precizează că timp de aproape un an, au existat multe discuții interinstituționale privind definirea regimului de sancțiuni în sensul acțiunilor vizate și al sancțiunilor proporționale care s-ar impune. În plus, Consiliul, adică cele 27 de state membre, au în cele din urmă ultimul cuvânt privind adoptarea de sancțiuni.

„Prea mulți dintre cei care violează drepturile omului cred că pot scăpa de crimele comise. Deci, schimbarea modului lor de gândirea este principalul obiectiv al noului regim de sancțiuni”, precizează Înaltul Reprezentant. 

În prezent, UE folosește sancțiunile ca parte a gamei sale mai largi de instrumente pentru a promova respectarea drepturilor omului, pe lângă comerț, dialog, sprijin financiar etc.

„Decidem sancțiuni financiare și interdicții de călătorie, plus uneori alte restricții sectoriale, de exemplu cu privire la vânzarea de arme sau alte echipamente utilizate pentru represiunea internă. Dar atunci când facem acest lucru, este în funcție de specificul țării. Cazuri cunoscute sunt Siria, Libia, Venezuela, Belarus și Myanmar”, descrie Josep Borrell.  „Avem nevoie de un regim global pentru a obține mai multă flexibilitate și care să ne scutească de stabilirea de fiecare dată a unui cadru legal specific pentru fiecare caz în parte”, a explicat Înaltul Reprezentant, care consideră că „datorită noului regim de sancțiuni vom putea acționa mai repede și mai eficient”. 

Astfel, odată intrat în vigoare, noul regim mondial de sancțiuni UE în materie de drepturi ale omului va oferi UE o mai mare flexibilitate pentru a viza responsabilii de încălcări grave ale drepturilor omului și de abuzuri grave la nivel mondial, indiferent de locul în care au loc acestea sau de cine este responsabil.

În plus, se preconizează că regimul mondial de sancțiuni UE în materie de drepturi ale omului va consta în măsuri cum ar fi înghețarea activelor și interdicții de călătorie. În ceea ce privește interdicțiile de călătorie, propunerea comună va prevedea, de asemenea, pentru prima dată, supravegherea de către Comisie a punerii în aplicare a interdicțiilor de călătorie.

Este de precizat că noul regim nu va înlocui regimurile de sancțiuni geografice existente, dintre care unele abordează deja încălcări ale drepturilor omului și abuzuri împotriva acestora, de exemplu în Siria, Belarus sau Venezuela.

Potrivit Înaltului Reprezentant, următorul pas al procesului aparține statelor membre care trebuie să adopte în unanimitate, în Consiliu, pachetul legislativ propus împreună cu Comisia. 

„Sper că acest lucru va fi posibil până la Consiliul Afaceri Externe din decembrie. S-ar face un an de când miniștrii de externe au decis pentru prima dată să lucreze la crearea unui astfel de regim. Și ar fi o modalitate potrivită de a marca ziua de 10 decembrie, Ziua Drepturilor Omului, ziua din 1948, când Adunarea Generală a ONU a adoptat Declarația Universală a Drepturilor Omului”, a mai spus șeful diplomației UE. 

Regimul mondial de sancțiuni UE în materie de drepturi ale omului este un obiectiv esențial propus de Înaltul Reprezentant și de Comisie în Planul de acțiune privind drepturile omului și democrația pentru perioada 2020-2024, care face parte din comunicarea comună adoptată în martie 2020.

 

 

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

NATO

UE dorește să-și consolideze cooperarea cu NATO în contextul în care ”amenințările hibride devin din ce în ce mai intense”

Published

on

© European Union/ Source: EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană dorește să-și reînnoiască și să-și actualizeze angajamentul politic față de parteneriatul cu NATO, în contextul amenințărilor hibride care devin din ce în ce mai intense.

Într-o conferință de presă susținută alături de Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO,  și de Gitanas Nausėda, președintele Lituaniei, țară care face parte dintr-o oprire a oficialilor de la Bruxelles înainte de a se îndrepta către Letonia, unde va avea loc reuniunea miniștrilor de externe ai țărilor NATO, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis solidaritatea europeană față de cele două state care se confruntă cu un ”atac hibrid, cinic și periculos” din partea regimului Lukașenko ce ”pune în pericol viața celor nevinovați, ademeniți la granița cu Belarus de promisiuni false.”

”Lukașenko a eșuat în încercarea sa de a submina unitatea și solidaritatea UE. Ne confruntăm cu atacul său hibrid împreună. Dar trebuie, de asemenea, să tragem învățăminte. Pentru a devia atenția de la problemele lor interne, adversarii noștri nu se sfiesc să lanseze atacuri hibride împotriva noastră. Aceste atacuri pot lua forme multiple. Dezinformarea pentru a alimenta tensiuni în cadrul societății – am văzut asta și în timpul pandemiei și în timpul alegerilor noastre. Atacuri cibernetice împotriva persoanelor, instituțiilor și infrastructurilor, punând vieți în pericol direct. Sau, așa cum arată situația actuală, instrumentalizarea ființelor umane în scopuri politice”, a subliniat von der Leyen.

Pentru a răspunde la astfel de evenimente, președinta Comisiei Europene a subliniat importanța cooperării între Uniunea Europeană și NATO pe trei dimensiuni: reziliența, evaluarea situației și combaterea dezinformării.

”În primul rând, în ceea ce privește reziliența. În cadrul Strategiei Uniunii pentru securitate, ne evaluăm capacitățile și resursele pentru a răspunde la amenințările hibride. În această privință, Uniunea Europeană dispune de instrumente solide, care acoperă diferite scenarii. De exemplu, dacă ne uităm la situația din Belarus în acest moment, ne-am mobilizat puterea diplomatică, ajungând atât la partenerii noștri, cât și la țările de origine. Am recurs la sancțiuni împotriva persoanelor și autorităților implicate și ne coordonăm sancțiunile cu Statele Unite, Regatul Unit și Canada. Așadar, dispunem de instrumente eficiente. În al doilea rând, în ceea ce privește evaluarea situației. Pentru a putea lua decizii adecvate și a acționa în timp util și în mod eficient, este esențială o capacitate adecvată de informare și analiză. Acesta este motivul pentru care Uniunea Europeană are nevoie de propriul său centru comun de conștientizare a situației. Un astfel de centru ar ajuta Uniunea Europeană să își reunească expertiza și know-how-ul, de exemplu în combaterea atacurilor hibride. Și al treilea punct al meu este, în cele din urmă, dezinformarea. Acesta este un bun exemplu de cooperare foarte eficientă între Uniunea Europeană și NATO. Personalul nostru este în contact permanent pentru a preveni răspândirea informațiilor false și pentru a bloca intervențiile și interferențele străine. NATO este, de exemplu, conectată la sistemul de alertă rapidă al UE. Și am desfășurat cu succes campanii și acțiuni comune de sensibilizare și de informare, în special pentru a demasca propaganda în vecinătatea noastră”, a detaliat Ursula von der Leyen.

Oficialul european a punctat că este nevoie ca UE și NATO să ducă ”cooperarea la nivelul următor”, având în vedere că ”amenințările hibride devin din ce în ce mai intense”, opinie împărtășită și de secretarul general al Alianței.

”Acesta este motivul pentru care lucrăm, împreună cu secretarul general Jens Stoltenberg, la o nouă declarație comună UE-NATO. Scopul nostru este de a reînnoi și de a actualiza angajamentul nostru politic față de un parteneriat UE-NATO foarte puternic”, a conchis Ursula von der Leyen.

Comisia Europeană a propus recent o serie de măsuri de prevenire și restricționare a activităților operatorilor de transport care sunt implicați în introducerea ilegală de persoane sau în traficul de persoane către UE sau facilitează aceste activități, ca parte a acțiunilor UE împotriva practicilor regimului de la Minsk, fundamentate pe patru axe: sancțiuni, ajutor umanitar, demersuri diplomatice și protejarea frontierelor.

Se va adăuga astfel un nou instrument la setul de instrumente de care dispune UE pentru a sprijini statele membre afectate de astfel de atacuri hibride.

Măsurile luate în cadrul acestui instrument ar trebui să fie însoțite de alte forme de ajutor, în special de asistență umanitară.

Continue Reading

U.E.

Premierul Poloniei acuză Rusia că folosește Nord Stream 2 pentru a șantaja Ucraina și Republica Moldova și speră că noul guvern german nu va permite ca proiectul ”să fie un instrument în arsenalul” lui Putin

Published

on

© Kancelaria Premiera/ Flickr

Premierul polonez,  Mateusz Morawiecki, speră că viitorul guvern al Germaniei își va schimba poziția cu privire la contestatul proiect Nord Stream 2 și a acuzat Moscova că îl folosește ca armă împotriva Ucrainei și a Republicii Moldova, anunță DPA, citat de Agerpres.

”M-aş aştepta ca noul guvern german să facă tot posibilul pentru a nu permite ca Nord Stream 2 să fie un instrument în arsenalul preşedintelui (rus Vladimir) Putin”, a declarat Morawiecki într-un interviu pentru agenţia de presă germană publicat duminică.

Acest gazoduct a devenit ”un instrument pentru a şantaja Ucraina şi Republica Moldova. El este de asemenea un instrument de manipulare a preţurilor la energie”, a adăugat premierul polonez.

Berlinul a anunțat la 16 noiembrie că suspendă procesul de autorizare a Nord Stream 2, deoarece consorțiul deținut de gigantul rus Gazprom ce are sediul în Elveția și care se află în spatele gazoductului trebuia să înființeze o filială în Germania pentru a obține o licență de operare.

Noua coaliție din Germania, formată din Partidul Social-Democrat (SPD), Verzi şi Democraţii Liberi (FDP), nu menționează direct în acordul de guvernare, dezvăluit miercuri, Nord Stream 2, însă stipulează că ”legislaţia europeană în materie de energie se aplică şi proiectelor de politică energetică ale Germaniei”.

Statele Unite, Ucraina și mai mulți membri ai Uniunii Europene și-au arătat în trecut retincența cu privire la acest gazoduct, motivând că pune în pericol securitatea energetică europeană și privează Ucraina de crucialele taxe de tranzit.

Cu toate acestea, unele țări europene, printre care și Germania, afirmă că proiectul este vital pentru a asigura aprovizionarea cu energie pe fondul creșterii prețurilor.

În luna mai, Administrația Biden a renunțat la ideea de a sancționa operatorul conductei, precum și pe directorul general german, președintele SUA afirmând atunci că Rusia va finaliza oricum acest proiect, indiferent de sancțiunile economice impuse. În plus, liderul de la Casa Albă a subliniat că nu dorește să tensioneze relațiile pe care le are cu Germania.

Pentru a veni în sprijinul Ucrainei, încercând să o linișteascăBerlinul și-a asumat printr-un acord încheiat cu SUA la 22 iulie ca va impune sancțiuni Rusiei în cazul în care Moscova va amenința securitatea energetică a vecinilor săi și a aliaților SUA din Europa.

În plus, președintele american Joe Biden și cancelarul german Angela Merkel au lansat un parteneriat americano-german privind clima și energia,  prin care economiile emergente vor fi sprijinite în tranziția ecologică, iar încercările de utilizare a energiei ca instrument de coerciție să fie prevenite.

Înțelegerea a strânit numeroase îngrijorări din partea Ucrainei și Poloniei, care au atras atenția că Nord Stream 2 amenință ”Europa Centrală pe plan “politic, militar şi energetic”.

Comisia Europeană a subliniat că acest proiect ”nu este de interes comun pentru UE”, dar va analiza acordul încheiat între SUA și Germania.

De asemenea, mai mulți eurodeputați din trei grupuri parlamentare au semnat o declarație comună prin care au îndemnat instituțiile europene să nu repete greșelile trecutului în relația cu Rusia, calificând acordul americano-german privind finalizarea Nord Stream 2, drept unul care ”nu este european”.

În egală măsură, parlamentarii europeni și americani au adoptat o declarație prin care s-au opus acordului dintre SUA și Germania de a permite finalizarea Nord Stream 2.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Margaritis Schinas transmite Marii Britanii că trebuie să-și gestioneze singură granițele și problemele legate de migranți: Dacă îmi amintesc bine, sloganul campaniei pentru Brexit a fost ”Preluăm controlul”

Published

on

© European Commission

Vicepreședintele Comisiei Europene Margaritis Schinas a precizat sâmbătă că responsabilitatea de a rezolva problemele legate de afluxul de migranți îi revine Regatului Unit, având în vedere că s-a retras din Uniunea Europeană, anunță AFP, citat de Agerpres.

Marea Britanie ”a părăsit Uniunea Europeană”, în consecinţă ”trebuie în prezent să decidă cum să organizeze gestionarea controlului frontierelor sale”, a declarat Schinas în faţa presei, pe insula elenă Kos.

”Dacă îmi amintesc bine, sloganul principal al campaniei referendumului (cu privire la Brexit) era <<Luăm înapoi controlul>>”, a adăugat Schinas, care coordonează un nou pact referitor la migraţie şi azil.

Vicepreședintele Comisiei Europene a transmis astfel Londrei că ei îi revine ”să găsească măsurile necesare pentru a face operaţional controlul pe care l-au luat (n.r. britanicii) înapoi”.

27 de migranți au pierit în Canalul Mânecii după ce o ambarcațiune a naufragiat.

Tensiunile între Paris şi Londra s-au amplificat şi mai mult după o scrisoare a premierului britanic Boris Johnson postată pe Twitter, prin care Franţei i se cere să preia migranţii care ajung în Regatul Unit.

Publicarea acestei scrisori a revoltat Parisul. Prin vocea președintelui Macron, acesta și-a arătat surprinderea față de metode atunci când ele nu sunt serioase.

Ministrul francez de interne, Gerald Darmanin, a anulat invitaţia pentru omologul său britanic Priti Patel la o reuniune ce va avea loc duminică la Calais (nordul Franţei), pe tema crizei migranţilor, cu reprezentanţi din Belgia, Germania, Ţările de Jos şi ai Executivului european.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
NATO13 hours ago

UE dorește să-și consolideze cooperarea cu NATO în contextul în care ”amenințările hibride devin din ce în ce mai intense”

NATO14 hours ago

Jens Stoltenberg promite că ”niciun aliat NATO nu este singur” în fața ofensivei hibride a regimului Lukașenko: Criza migrației afectează atât NATO, cât și UE

ROMÂNIA15 hours ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

U.E.17 hours ago

Premierul Poloniei acuză Rusia că folosește Nord Stream 2 pentru a șantaja Ucraina și Republica Moldova și speră că noul guvern german nu va permite ca proiectul ”să fie un instrument în arsenalul” lui Putin

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

Margaritis Schinas transmite Marii Britanii că trebuie să-și gestioneze singură granițele și problemele legate de migranți: Dacă îmi amintesc bine, sloganul campaniei pentru Brexit a fost ”Preluăm controlul”

ROMÂNIA20 hours ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu participă la Forumul Regional al Uniunii pentru Mediterana şi la Reuniunea Ministerială UE – Vecinătatea Sudică

Corina Crețu20 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu: Peste tot în Europa social-democrația câștigă teren, mai ales în contextul perioadei dificile prin care trecem. România are nevoie de o social-democrație puternică

ROMÂNIA21 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

ROMÂNIA2 days ago

Viktor Orban l-a felicitat pe Nicolae Ciucă pentru învestirea în funcția de prim-ministru. Premierul ungar și-a exprimat convingerea că cele două țări își vor aprofunda relațiile și vor consolida dialogul

Corina Crețu2 days ago

Eurodeputatul Corina Crețu laudă proiectul metroului de la Cluj: Îi încurajez pe toți primarii să atragă și să folosească fondurile europene

ROMÂNIA15 hours ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA21 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

INTERVIU Eurodeputatul Victor Negrescu: Salariul minim european are menirea să crească standardele sociale în Europa, oferind oportunități egale pentru toți europenii care lucrează în orice stat membru

Alin Mituța4 days ago

Eurodeputatul Alin Mituța: România va deveni un stat sigur pentru fete și femei atunci când vom taxa fiecare violență fizică, sexuală sau emoțională

POLITICĂ4 days ago

Guvernul Nicolae Ciucă a fost învestit de Parlament cu o majoritate covârșitoare. Membrii cabinetului PNL-PSD-UDMR vor depune jurământul la Palatul Cotroceni

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă îndeamnă companiile farmaceutice care produc vaccinul anti-COVID-19 să deruleze campanii de informare în statele UE pentru a combate dezinformarea

POLITICĂ4 days ago

Premierul desemnat Nicolae Ciucă, în Parlament: Vom garanta stabilitatea României. Vom asigura respectarea statului de drept și o politică externă bazată pe consolidarea rolului în UE și NATO și a Parteneriatului cu SUA

Marian-Jean Marinescu4 days ago

Marian-Jean Marinescu, către comisarul european pentru energie: Vreau să văd energia nucleară și gazul în viitorul act delegat pentru taxonomie. ”Fit for 55” va determina ”o cerere de energie foarte mare”

ROMÂNIA5 days ago

Virgil Popescu anunță că o companie norvegiană dorește să investească 800 de milioane de euro în România

Team2Share

Trending