Connect with us

U.E.

Șeful diplomației UE, Josep Borrell, salută acordul de încetare a focului, care pune capăt violențelor din Fâșia Gaza și din jurul acesteia

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Uniunea Europeană salută acordul de încetare a focului, care pune capăt violențelor din Fâșia Gaza și din jurul acesteia și felicită Egiptul, Qatarul, Organizația Națiunilor Unite, Statele Unite și alte entități care au jucat un rol de mediator în acest sens, a transmis Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, Josep Borrell.

„Suntem consternați și regretăm pierderile vieților omenești din ultimele 11 zile. După cum UE a reiterat în mod constant, situația din Fâșia Gaza este de mult timp insuportabilă”, a adăugat oficialul european. 

Acesta a subliniat că doar o soluție politică va aduce o pace durabilă și va pune capăt, o dată pentru totdeauna, conflictului israeliano-palestinian, iar restabilirea unui orizont politic către o soluție cu două state rămâne o importanță majoră.

De asemenea, Josep Borrell a menționat că Uniunea Europeană este pregătită să sprijine pe deplin autoritățile israeliene și palestiniene în aceste eforturi.

„În acest scop, UE își reînnoiește angajamentul cu principalii parteneri internaționali, inclusiv cu Statele Unite și cu alți parteneri din regiune, precum și cu Cvartetul pentru Orientul Mijlociu (ONU, Rusia, SUA și UE)”, a conchis Înaltul Reprezentant. 

Săptămâna trecută, loviturile aeriene ale Israelului asupra unor ținte din Fâșia Gaza au ucis 10 persoane, în timp ce militanții palestinieni din această zonă au lansat rachete asupra Israelului. Violențele de săptămâna trecută din Gaza și Israel sunt cele mai grave din 2014 încoace.

Acestea au survenit după săptămâni de tensiuni israeliano-palestiniene în creștere în Ierusalimul de Est, care au culminat cu ciocniri în zona locului sfânt venerat atât de musulmani, cât și de evrei. Hamas – grupul militant islamist care controlează Gaza – a început să lanseze rachete după ce a avertizat Israelul să se retragă din zona respectivă, ceea ce a declanșat lovituri aeriene represive.

De la începutul confruntărilor, cel puțin 133 de persoane au fost ucise în Gaza și opt au murit în Israel. 

Cabinetul de securitate israelian a aprobat joi seară o încetare unilaterală a focului cu Hamas în Gaza, informează Agerpres.

Încetarea focului are la bază o propunere a Egiptului, care a promis că militanţii din Fâşia Gaza vor înceta să mai lanseze rachete dacă Israelul ar recurge la o încetarea focului.

Acordul de încetare a focului a intrat în vigoare vineri la 02.00. Mişcările islamiste palestiniene Hamas şi Jihadul islamic au confirmat acordul.

Încetarea focului va fi urmată de o vizită a secretarului de stat al SUA, Antony Blinken, în Orientul Mijlociu.

SUA

SUA și Franța dezamorsează criza submarinelor: Joe Biden și Emmanuel Macron au decis să lanseze un proces de consultări. SUA recunosc importanța unei apărări europene complementare cu NATO

Published

on

© Emmanuel Macron/ Twitter

Președinții Franței și Statelor Unite, Emmanuel Macron şi Joe Biden, au difuzat miercuri o declarație comună în urma unei conversații telefonice în care au convenit asupra faptului că efectuarea de ”consultări deschise între aliaţi” ar fi ”permis evitarea” crizei provocate de afacerea submarinelor și alianța de securitate și apărare AUKUS.

“Consultări deschise între aliaţi asupra chestiunilor de interes strategic pentru Franţa şi partenerii europeni ar fi permis evitarea acestei situaţii. Preşedintele Biden şi-a exprimat angajamentul de durată pe această temă”, se precizează într-un comunicat comun difuzat de Casa Albă și Palatul Elysee.

Ca urmare a discuției telefonice mult așteptate pentru a dezamorsa criza provocată, cei doi şefi de stat “au hotărât să lanseze un proces de consultări aprofundate vizând instituirea unor condiţii care să garanteze încrederea şi să propună măsuri concrete pentru atingerea obiectivelor comune”.

Acest proces de consultări ar urma să fie lansat luna viitoare, când cei doi lideri se vor întâlni în Europa, la summitul G20 de la Roma.

Pentru aplanarea acestei situații care a provocat furia Franței, Emmanuel Macron a decis că ambasadorul francez în SUA, Philippe Etienne, să revină la Washington “săptămâna viitoare”.

Drept răspuns la decizia Australiei de a anula “contractului secolului” pentru francezi și a achiziționa submarine nucleare americane în locul celor convenționale franceze, Parisul a anunţat vineri rechemarea ambasadorilor în SUA şi în Australia, o decizie fără precedent faţă de doi aliaţi istorici.

În finalul comunicatului se arată că Joe Biden a reafirmat că “angajamentul Franţei şi al Uniunii Europene în regiunea indo-pacific are o importanţă strategică”.

Statele Unite recunosc, de asemenea, importanța unei apărări europene mai puternice și mai capabile, care să contribuie în mod pozitiv la securitatea transatlantică și globală și care să fie complementară cu NATO“, conchide comunicatul citat prin care este indicată o soluție pentru depășirea celei mai grave crize diplomatice franco-americane din ultimele decenii.

Statele Unite, Australia şi Marea Britanie au anunţat pe 15 septembrie un parteneriat strategic pentru a contracara China, AUKUS, incluzând furnizarea de submarine nucleare americane către Canberra. Astfel, Australia a decis să anuleze contractul de achiziţionare a unor submarine franceze cu propulsie convenţională în favoarea navelor americane cu propulsie nucleară, fapt ce a stârnit indignare și furie la Paris. În 2016, Franţa a semnat un contract în valoare de 56 miliarde de euro pentru a furniza Australiei 12 submarine cu propulsie clasică, considerat frecvent “contractul secolului” din cauza valorii şi importanţei sale strategice.

Miniştrii de externe din UE au examinat luni seară consecinţele acestui pact, anunțat în aceeași zi în care Uniunea și-a prezentat Strategia indo-pacifică, în cursul unei reuniuni la New York în marja Adunării Generale a ONU. În urma acesteia, șeful diplomației europene, Josep Borrell, a indicat că miniștrii de externe din UE au exprimat o solidaritate clară cu Franța, reiterând că “acest anunț contravine apelului pentru o mai mare cooperare cu Uniunea Europeană în Indo-Pacific”.

Prezenți și ei la New York, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și președintele Consiliului European au denunțat această situație. Ursula von der Leyen a considerat luni drept “inacceptabil” modul în care a fost tratată Franţa, iar Charles Michel a acuzat SUA de “lipsă de loialitate” și a cerut clarificări cu privire la intențiile din spatele alianței de securitate AUKUS.

Reacția furioasă a Franței pentru această “lovitură în spate” a culminat cu rechemarea la Paris a ambasadorilor săi de la Washington și Canberra și anularea unei reuniuni a miniștrilor apărării francez și britanic, prevăzută a avea loc la Londra.

Între timp, Ministerul francez al Apărării a anunțat că au început discuţii între compania franceză Naval Group şi autorităţile australiene privind posibile despăgubiri financiare după ruperea acestui mega-contract.

Continue Reading

Dragoș Pîslaru

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru (Renew Europe, USR PLUS) consideră că cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028 în condițiile unei guvernări stabile și a predictibilității economice și fiscale. 

„Ca perspectivă, cu o guvernare stabilă în care noi am seta niște reguli, la modul cel mai onest, cel mai devreme am putea să intrăm în 2026 în Mecanismul European al Ratelor de Schimb ERM II, și apoi în zona euro în 2028. Acesta este cel mai optimist scenariu în condițiile în care nu mai avem prim-ministrul de astăzi, intrăm la guvernare și suntem lăsați să așezăm țara pe făgaș”, a afirmat Dragoș Pîslaru, la Timișoara, într-o dezbatere cu colegii eurodeputați din USR PLUS.

Aderarea la euro presupune, pe de o parte beneficiile totale legate de finanțare mai ieftină, de lipsa de volatilitate, deci o inflație mai scăzută, iar pe de altă parte, reducerea gradului de libertate de a interveni în economie prin deprecierea monedei naționale.

„În momentul în care economia românească are un șoc asimetric – de exemplu suferă de un lucru pe care ni-l provocăm numai noi, în România, știu eu, o criză politică, sau pur și simplu, din presiunea pe care o ai între niște orașe care încearcă să ducă stindardul dezvoltării economiei și o zonă rurală pauperă, săracă -, ajustările pe care tu le poți face astfel încât să reglezi bugetul și modul în care se derulează activitatea economică se pot face prin depreciere de monedă. Dacă noi de exemplu intrăm în zona euro și avem niște vulnerabilități – să zicem, economia României este în picaj, dar țările UE sunt în creștere -, politica nu poate să fie decât una unitară. Și atunci noi o să fim într-o țară care ar fi avut nevoie inclusiv de măsuri monetare personalizate și nu mai putem să le dăm. Adică politica, evident, s-ar face la Frankfurt, de către Banca Centrală Europeană”, a explicat eurodeputatul Renew Europe. 

Potrivit acestuia, momentul în care convergența reală, adică puterea de cumpărare a românilor, ar deveni cât de cât similară cu media la nivel european, atunci și dezavantajele de a avea șocuri asimetrice sunt mai scăzute.

Momentan, însă, România este „departe chiar și de intrarea în Mecanismul European al Ratelor de Schimb ERM II, pentru că noi nu avem  o predictibilitate cu privire la mersul economiei sau privire la scoaterea din sărăcie a populației”, a precizat Dragoș Pîslaru. „N-ai cum să aspiri să aderi la moneda euro fără să ai o disciplină. Monetar, să zicem că BNR-ul face cum face. Dar pe partea fiscală și de soliditate a finanțelor publice trebuie să ai o disciplină similară”, a subliniat acesta.

Continue Reading

CHINA

Sondaj ECFR: Europenii cred că un nou Război Rece este în desfășurare între SUA și rivalii China și Rusia și văd “UE drept cel mai de nădejde aliat al Americii”

Published

on

© European Union 2021

În timp ce Statele Unite, Marea Britanie și Australia se pregătesc să înfrunte China prin intermediul AUKUS – noua lor alianță de securitate și apărare indo-pacifică – cetățenii europeni păstrează o abordare ambivalentă în ceea ce privește discuțiile despre un nou Război Rece, potrivit unui nou sondaj realizat de think tank-ul European Council on Foreign Relations în 12 state membre ale UE care reprezintă împreună peste 300 de milioane de cetățeni și reprezintă 80% din PIB-ul blocului european.

Sondajul, dat publicității pe fondul scandalului afacerii submarinelor dintre Franța, SUA și Austria și crizei transatlantice determinate de anunțarea unei alianțe care îi exclude pe europeni, arată că majoritatea europenilor văd un nou “război rece” între Statele Unite și rivalii lor internaționali, China și Rusia. 

Realizat însă înainte ca pactul de apărare AUKUS să fie anunțat săptămâna trecută, sondajul a arătat că, deși majoritatea europenilor consideră că are loc un nou “război rece” între Statele Unite și rivalii lor internaționali, China sau Rusia, foarte puțini cred că țara lor este un participant direct la aceste conflicte.

De exemplu, sondajul ECFR a constatat că doar 15% dintre europenii care și-au exprimat opinia consideră că țara lor se află în prezent într-un nou “război rece” cu China, această cifră ajungând la 25% doar în ceea ce privește Rusia. De asemenea, sondajul a detectat o evaluare pozitivă în Bulgaria și Ungaria a modului în care aceste autocrații se descurcă în ceea ce privește principalele provocări politice actuale.

La nivelul întregului bloc, ECFR a constatat că doar 25% și, respectiv, 15% cred că țara lor este implicată în prezent într-un conflict cu Rusia sau China. Opinia predominantă, în aproape toate statele membre, este că acest lucru “nu se întâmplă” – acest punct de vedere fiind cel mai pronunțat în Bulgaria, Ungaria, Austria, Portugalia și Italia.

Autorii raportului, Mark Leonard și Ivan Krastev, avertizează că, “dacă Washingtonul și Bruxelles-ul se pregătesc pentru o luptă generațională “a întregii societăți” împotriva autocrațiilor de la Beijing și Moscova”, ar putea descoperi că “nu au în spate un consens societal”.

Datele ECFR relevă că, în întreaga Europă, 62% dintre cetățeni cred că are loc un nou “război rece” între SUA și China și că 59% văd o schismă comparabilă care se manifestă între SUA și Rusia.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a avertizat cu privire la un potențial nou război rece, înaintea reuniunii Adunării Generale a ONU din această săptămână.

Această teză a unui nou Război Rece a fost respinsă în dese rânduri de președintele american Joe Biden, cel mai recent în discursul pe care l-a susținut marți, în premieră de la tribuna Adunării Generale a ONU. La New York, liderul de la Casa Albă a subliniat că SUA “nu caută un nou Război Rece sau o lume divizată în blocuri rigide”.

Ruptura apărută pe frontispiciul relației transatlantice din cauza afacerii submarinelor și a alianței AUKUS a oferit un nou prilej pentru Franța și pentru șeful diplomației europene să invoce nevoia construirii autonomiei strategice europene ca alternativă la dependența față de SUA.

Dar constatarea sondajului ECFR arată că mulți dintre cetățenii europeni văd Bruxelles-ul ca fiind cel mai de nădejde aliat al Americii, mai degrabă decât ca pe un pol alternativ.

Atunci când vine vorba de o confruntare cu Rusia sau China, europenii tind să vadă Bruxelles-ul, și nu propriile lor țări, ca fiind cel mai activ participant al Europei în aceste conflicte. 31% dintre europeni cred că Bruxelles-ul este probabil sau cu siguranță într-un război rece cu China, ceea ce înseamnă că de două ori mai mulți oameni cred că UE se află într-un război rece cu China decât cred acest lucru despre propria lor țară.

În ceea ce privește Rusia, mai mulți respondenți afirmă că UE este implicată într-un război rece: 44% sunt de acord că acesta are loc, în timp ce doar 26% nu sunt de acord.

Țările participante la sondaj au fost: Austria, Bulgaria, Danemarca, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Olanda, Polonia, Portugalia, Spania și Suedia.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
ONU6 hours ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

SUA7 hours ago

SUA și Franța dezamorsează criza submarinelor: Joe Biden și Emmanuel Macron au decis să lanseze un proces de consultări. SUA recunosc importanța unei apărări europene complementare cu NATO

Dragoș Pîslaru10 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

INTERNAȚIONAL10 hours ago

Criza submarinelor. De la Washington, Boris Johnson încearcă să-l calmeze pe Emmanuel Macron în “frangleză”: “E timpul să își revină. Donnez-moi un break”

ONU11 hours ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

CHINA12 hours ago

Sondaj ECFR: Europenii cred că un nou Război Rece este în desfășurare între SUA și rivalii China și Rusia și văd “UE drept cel mai de nădejde aliat al Americii”

Daniel Buda12 hours ago

Comisia Europeană răspunde la interpelarea eurodeputatului Daniel Buda privind sprijinirea turismului în UE

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Comisia Europeană a adoptat propunerea privind îmbunătățirea instrumentului comercial unilateral care facilitează accesul la piața unică a produselor din țările cu venituri mici

MEDIU13 hours ago

Octavian Berceanu: Prioritatea mea nu se schimbă. Voi milita în continuare pentru protejarea mediului

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Comisia Europeană propune revizuirea normelor UE în materie de asigurări pentru a favoriza investițiile pe termen lung ale societăților de asigurări în redresarea Europei

ONU6 hours ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru10 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU11 hours ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI13 hours ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU20 hours ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL1 day ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI5 days ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA5 days ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Team2Share

Trending