Șeful diplomației UE, Înaltul Reprezentant Josep Borrell, a solicitat un mandat mai larg din partea Consiliului pentru combaterea dezinformării dincolo de vecinătatea estică a blocului european, potrivit intervenției de marți, 6 iulie, din plenul Parlamentului European, unde s-a dezbătut pe marginea dezinformării, manipulării informațiilor și interferenței în procesele democratice.
„Cu siguranță, suntem foarte atenți la dezinformarea care vine din partea Rusiei. Va trebui să acordăm mai multă atenție și altor surse de dezinformare, motiv pentru care lucrăm pentru a ne dezvolta capacitățile, fără a uita noi actori, noi tactici, noi modalități de manipulare a informațiilor, și de aceea cerem Consiliului să revizuiască și să extindă mandatul pe care îl avem. Este timpul să punem în aplicare cadre, structuri mai elaborate pentru a aborda această problemă și lucrăm la dezvoltarea unei abordări europene care să ne permită să tratăm această amenințare la nivel european”, a afirmat Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate.
Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) a început să creeze structuri care să poată detecta și denunța sistematic aceste manevre de dezinformare încă din 2015. Astfel, a luat naștere Grupul operativ East StratCom, care la acea vreme era axat, așa cum îi spune și numele, pe problemele care apar în partea de est a Europei. A fost un mandat care nu s-a adresat noilor surse de dezinformare care au apărut mai târziu, cum ar fi China.
Cu toate acestea, SEAE și-a îmbunătățit capacitățile, a acționat într-un mod proactiv, pentru a face față chiar și [mai multor] situații din Est, Ucraina, Georgia. Astfel, a fost creat sistemul de alertă rapidă, un sistem de avertizare timpurie care permite schimbul de informații cu statele membre într-un ritm alert.
„Facem tot ce ne stă în putință pentru a ne asigura că societățile noastre sunt conștiente de această dinamică a dezinformării. Lucrăm cu mass-media, cu mijloacele de comunicare și cu specialiștii în științe sociale. Lucrăm, de asemenea, cu G7 și NATO. Am stabilit parteneriate cu societatea civilă. Am creat un nou cadru politic, pe care îl numim, în mod explicit, Planul de acțiune împotriva dezinformării și Planul de acțiune pentru democrație europeană, care ne permit să lucrăm la nivel internațional”, a mai spus Josep Borrell.
De asemenea, Înaltul Reprezentant a sugerat că SEAE și-ar dori mai multe resurse financiare pentru combaterea dezinformării și știrilor false.
„Am obținut o creștere a resurselor noastre, care este modestă, dar care ne va permite să ne echipăm mai bine echipele noastre de aici și echipele din cadrul delegațiilor și misiunilor și să formăm parteneriate mai eficiente cu statele din cadrul Uniunii și cu alte țări care au aceleași preocupări ca și noi. […] aș dori, doamnelor și domnilor, să ne încurajați, așa cum faceți, să cerem mai multe resurse, dar, mai presus de toate, să folosim mai bine ceea ce avem, într-o bătălie care va fi crucială pentru viitorul democrației”, a a afirmat șeful diplomației europene.
În același timp, Josep Borrell a precizat că structurile UE au nevoie de aliați din rândul cetățenilor pentru a putea combate acest fenomen care erodează democrația europeană.
„Avem nevoie de ajutorul opiniei publice. Pentru că, uneori, atunci când spunem că luptăm împotriva dezinformării, există și o anumită suspiciune, o anumită teamă că este vorba despre limitarea informațiilor. Ei spun <<Da, dar voi vreți să controlați informația>>. Evident, pentru a lupta împotriva dezinformării, trebuie să vezi informația. Trebuie să știi ce se spune pentru a determina dacă ceea ce se spune se încadrează în parametrii adevărului. Și, uneori, există o linie fină între a lupta împotriva dezinformării și a o folosi ca scuză pentru a limita capacitatea de informare. Nimic nu poate fi mai departe de voința noastră. Dimpotrivă, democrația este un sistem care funcționează pe bază de informație, combustibilul motorului democrației, ceea ce îi face pe cetățeni capabili să aleagă, este faptul că sunt bine informați. Și de aceea, dușmanii democrației fac acest efort pentru a se asigura că combustibilul democrației este incapabil să o facă să funcționeze, pentru că este măsluită, pentru că cetățeanul nu primește informațiile necesare pentru a-și forma o idee despre ale cui interese sunt cel mai bine apărate și care sunt opțiunile sale politice”, a explicat liderul european.
Prin urmare, Înaltul Reprezentant al UE a amintit la finele intervenției sale că „democrația nu înseamnă doar buletine de vot, ci este vorba despre cetățeni bine informați care fac alegerile corecte”.
