Connect with us

NATO

Șeful Pentagonului a discutat cu ministrul apărării Vasile Dîncu despre “consolidarea flancului estic al NATO” pe fondul tensiunilor cu Rusia

Published

on

© MApN

Secretarul american al apărării Lloyd J. Austin a avut joi o convorbire telefonică cu ministrul român al apărării naționale, Vasile Dîncu, pentru a discuta despre îngrijorarea reciprocă cu privire la consolidarea militară continuă și neprovocată a Rusiei în jurul Ucrainei.

“În cadrul acestei prime convorbiri între secretarul de stat și ministrul Dîncu, ambii lideri au făcut un schimb de opinii cu privire la consolidarea descurajării de-a lungul flancului estic al NATO, și-au exprimat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și au subliniat importanța unității Alianței în cadrul NATO în viitor”, a transmis purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, conform unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Pe acest fond, informează și MApN, ministrul român al apărării a subliniat necesitatea consolidării posturii aliate pe întreg flancul estic al NATO, în special în regiunea Mării Negre, ca formulă defensivă de asigurare a securităţii aliaţilor şi de descurajare a acţiunilor agresive. În acest sens, a fost exprimată necesitatea, mai mult ca oricând, a unei abordări coerente, unitare și echilibrate în cadrul prezenței Înaintate pe flancul estic al Alianței.

De asemenea, demnitarul român a salutat anunţul preşedintelui Biden privind determinarea SUA de a disloca forţe suplimentare în Europa de Est, inclusiv în sprijinul securităţii şi apărării României.

În final, ministrul Dîncu a apreciat efortul şi implicarea secretarului apărării al SUA în definirea şi asigurarea implementării angajamentului suplimentar al Washington-ului în sprijinul consolidării prezenţei aliate în România și a reafirmat determinarea țării noastre în privința consolidării Parteneriatului Strategic dintre cele două state și a implementării liniilor de efort agreate în cadrul Foii de parcurs privind cooperarea SUA-România în domeniul apărării, în perioada 2020-2030.

Prima convorbire dintre Austin și Dîncu reprezintă astfel și o prelungire a procesului de consultări pe care SUA l-au inițiat cu aliații europeni, inclusiv cu România în formatul București 9 la nivel de președinți, consilieri pentru securitate națională și miniștri de externe.

Aceasta este însă și prima convorbire dintre un oficial al administrației Biden, care a vizitat România în octombrie anul trecut, și un oficial al statului român după ce SUA și NATO au înaintat Rusiei propunerile lor la cerințele Moscovei privind securitatea europeană.

România este gata să găzduiască o prezență NATO crescută pe teritoriul său, fiind în contact cu SUA și Franța în acest sens, a anunțat miercuri președintele Klaus Iohannis după ședința CSAT în care a fost adoptat un plan de măsuri ca România să fie pregătită pentru orice scenariu în contextul crizei de securitate de la est de țara noastră.

Președintele american Joe Biden a anunțat că Statele Unite vor crește prezența lor militară în Polonia, România și celelalte țări de pe flancul estic al NATO dacă Rusia va invada Ucraina, în timp ce Pentagonul a anunțat că a plasat 8.500 de militari americani în stare de pregătire sporită pentru a fi desfășurați în Europa de Est, având în vedere provocările continue ale Rusiei de-a lungul graniței cu Ucraina.

Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică au transmis miercuri propunerile de securitate drept răspuns la propunerile Rusiei, asupra cărora Moscova a cerut un răspuns din partea Vestului. Propunerile occidentale, prezentate succint de șeful diplomației SUA, Antony Blinken, și de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în conferințe de presă separate, subliniază că nu va exista nicio schimbare în politica uşilor deschise a Alianței, în timp ce aliații fac apel pentru ca Rusia şi NATO să-şi restabilească reciproc misiuni la Bruxelles şi Moscova şi să utilizeze pe deplin canalele militare de comunicare pentru a promova transparenţa şi reducerea riscurilor.

Surse diplomatice au declarat pentru CaleaEuropeană.ro că România și SUA au propus un mecanism de transparență și reciprocitate prin care Rusia poate inspecta sistemul defensiv de la Deveselu doar dacă permite acces similar la sistemele sale.

Propunerile de securitate ale Moscovei, publicate pe 17 decembrie 2021 și dublate de acumulări masive de trupe rusești la frontiera cu Ucraina, cuprind solicitări ca Ucraina și Georgia să nu fie primite niciodată în NATO și ca Alianța Nord-Atlantică să își retragă prezența militară din țările care au aderat la NATO după 1997, între acestea regăsindu-se și România. Astfel de cerințe din partea Rusiei ar presupune închiderea structurilor NATO de pe teritoriul României, retragerea forțelor americane și aliate din bazele militare de la Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii sau sistarea misiunilor de poliție aeriană aliate la Marea Neagră, pretenții considerate nefondate de SUA, NATO și România.

Ca o ilustrare a complexităţii situaţiei de securitate din Europa, diplomaţia rusă a ales chiar ziua întrevederii dintre ministrul de externe Serghei Lavrov şi secretarul de stat american Antony Blinken pentru a insista asupra retragerii trupelor străine ale NATO din ţările care au aderat la această alianţă după 1997, menţionând explicit România şi Bulgaria. Aceste pretenții au fost respinse, pe rând, de România și de Alianța Nord-Atlantică prin secretarul general adjunct și purtătorul de cuvânt.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Oficial: Suedia a semnat cererea de aderare la NATO printr-o “scrisoare istorică” transmisă secretarului general Jens Stoltenberg

Published

on

© Ann Linde/ Twitter

Ministrul de externe al Suediei Ann Linde a semnat marți cererea de aderare a ţării sale la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, într-o nouă etapă a demersului acestei țări nordice, alături de vecinii din Finlanda, de a deveni stat membru al Alianței Nord-Atlantice.

“Tocmai am semnat o scrisoare istorică adresată secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, din partea guvernului suedez. Cererea noastră de aderare la NATO este acum semnată în mod oficial”, a scris șefa diplomației suedeze pe contul său de Twitter.

Suedia a decis să inverseze două secole de politică de securitate marcată de neutralitate și să adere oficial la NATO, un anunț în acest sens fiind făcut luni de prim-ministrul Magdalena Andersson.

Guvernul suedez a confirmat că intenționează să solicite aderarea la NATO, alăturându-se astfel Finlandei, țara vecină, într-o decizie dramatică care marchează una dintre cele mai mari consecințe strategice ale invaziei Rusiei în Ucraina de până acum.

“Există o largă majoritate în parlamentul suedez pentru ca Suedia să adere la NATO. Acesta este cel mai bun lucru pentru securitatea Suediei. Vom informa NATO că dorim să devenim membru al alianței”, a declarat luni premierul Magdalena Andersson, după o dezbatere parlamentară care a urmat deciziei de duminică a partidului de guvernământ de a susține aderarea la NATO.

Decizia Suediei vine după ce și președintele Finlandei, Sauli Niinisto, a confirmat duminică că țara sa va solicita aderarea la alianța militară NATO, într-o schimbare politică istorică provocată de invazia Rusiei în Ucraina și întărind astfel declarația politică semnată joi împreună cu premierul Sanna Marin, alături de care a afirmat că țara sa trebuie să depună “fără întârziere cererea de aderare” la Alianța Nord-Atlantică.

O aderare a Finlandei la NATO, țară ce are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia, ar dubla granița comună dintre Alianța Nord-Atlantică și Federația Rusă. De asemenea, accederea Finlandei și Suediei în NATO ar însemna că toate țările riverane la Marea Baltică, cu excepția Rusiei, ar fi state aliate, la fel și în cazul Consiliului Arctic, organismul care reunește țările învecinate cu cel de-al patrulea ocean al lumii.

NATO are în prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Țările membre ale UE care nu au aderat la Alianţa Nord-Atlantică sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta şi Suedia. Finlanda și Suedia sunt state partenere ale NATO și participă cu regularitate la reuniunile Alianței Nord-Atlantice la nivelul miniștrilor de externe și ai apărării, precum și la summit-urile șefilor de stat și de guvern. Semnarea unui protocol de aderare între Alianță și cele două țări nordice ar trebui ratificat de parlamentele tuturor celorlalte 30 de state NATO pentru ca Finlanda și Suedia să devină membri cu drepturi depline și să beneficieze de principiul apărării colective – articolul 5 din Tratatul de la Washington.

Citiți și Stoltenberg cere aliaților să fie “uniți în acest moment istoric” al deciziilor Finlandei și Suediei de a adera la NATO. Turcia insistă că nu va aproba extinderea Alianței

Discuțiile privind aderarea celor două state la NATO au început deja, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, avertizând că încă nu poate oferi un aviz pozitiv acestor demersuri, și cu NATO, SUAFinlanda și Suedia anunțând că vor purta discuții cu Ankara, și cu Germania dispusă să ratifice cât mai curând o aderare a celor două țări nordice.

Statele aliate din NATO vor căuta soluții pentru a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la Alianță, în contextul în care acestea și-au exprimat îngrijorarea cu privire la posibile atacuri din partea Rusiei, a declarat, duminică, secretarul general al organizației, Jens Stoltenberg, după prima reuniune informală din istorie a miniștrilor de externe aliați, la Berlin. 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană: Pe lângă dezinformare și spionaj digital, domeniul securității cibernetice face parte din noul tip de război

Published

on

© NATO

Domeniul securităţii cibernetice face parte din noul tip de război, a afirmat, marţi, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, în cadrul unei intervenții video la conferinţea „Building Blocks of Global Digitalisation: creating trust, deterrence & policy coordination through cyber diplomacy”, scrie Agerpres

„Pe lângă dezinformare şi spionaj digital, domeniul securităţii cibernetice face parte din noul tip de război. În ziua invaziei Ucrainei  de către Rusia, au avut loc atacuri cibernetice la scară mare asupra guvernului, armatei şi infrastructurii critice. Folosirea în continuare a acestor atacuri are ca scop întreruperea sau oprirea sistemului de apărare cibernetică al Ucrainei”, a punctat el.

În acest context, secretarul general adjunct al NATO a apreciat consolidarea securităţii cibernetice drept „esenţială pentru creşterea rezilienţei societăţilor noastre şi pentru securitatea oamenilor noştri, pe timp de pace, în momente de criză şi în momente de conflict”.

„Este un aspect crucial pentru rolurile de apărare şi descurajare, de aceea este o prioritate a agendei NATO actuale”, a subliniat Mircea Geoană.

De aemenea, el a vorbit și de sprijinul aliat pe care Ucraina îl primeşte în acest domeniu, spunând  că experţii NATO din Bruxelles schimbă frecvent informaţii cu omologii lor ucraineni şi le oferă asistenţă.

Mai mult, secretarul general adjunct al NATO a atras atenţia că Georgia şi Bosnia-Herţegovina „prezintă un risc de a fi ţinta unei agresiuni ruse”.

„Aşa că suplimentăm susţinerea noastră adaptată, atât din punct de vedere politic, cât şi practic, pentru a consolida rezilienţa şi să împiedicăm alte agresiuni, inclusiv în domeniul cibernetic”, a punctat Mircea Geoană.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Marea Britanie solicită ca Suedia şi Finlanda să adere la NATO “cât mai curând posibil”. Franța “va fi alături de Helsinki și Stockholm” în temeiul clauzei de apărare reciprocă din tratatul UE

Published

on

© Permanent Representation of Belgium to NATO

Suedia şi Finlanda ar trebui să adere la NATO “cât mai curând posibil”, iar “aderarea lor va consolida securitatea colectivă a Europei”, a declarat luni ministrul britanic de externe, Liz Truss, într-un comunicat, în timp ce, de la Paris, Palatul Elysee a spus că Franţa “va fi alături de Finlanda şi Suedia” în caz de agresiune.

“Regatul Unit sprijină ferm cererile de aderare la NATO ale Finlandei şi Suediei. Ele ar trebui să fie integrate în Alianţă cât mai curând posibil, aderarea lor va consolida securitatea colectivă a Europei”, a declarat Liz Truss, după ce Helsinki și Stockholm și-au anunțat formal decizia de a adera la NATO.

Săptămâna trecută, Regatul Unit a semnat cu Suedia şi Finlanda acorduri de apărare şi protecţie reciprocă în cazul unei agresiuni, înainte de anunţarea deciziilor lor de a adera la NATO.

Aceste acorduri “demonstrează angajamentul nostru ferm şi fără echivoc faţă de ambele ţări în cursul acestui proces şi dincolo de acesta”, a spus şefa diplomaţiei de la Londra.

În egală măsură, Franța, țara care asigură președinția semestrială a Consiliului UE, a avertizat că “orice stat care ar încerca să testeze solidaritatea europeană, printr-o ameninţare sau o agresiune împotriva suveranităţii lor prin orice mijloace, trebuie să aibă certitudinea că Franţa va fi alături de Finlanda şi Suedia”.

Într-un comunicat, președinția franceză a făcut referire directă la clauză de apărare reciprocă între statele membre ale UE, prevăzută la articolul 42 aliniatul 7 din Tratatul de la Lisabona.

“Franţa îşi reafirmă angajamentul în temeiul articolului 42.7 din Tratatul privind Uniunea Europeană şi este pregătită să consolideze cooperarea în domeniul apărării şi securităţii cu aceşti doi parteneri, prin consultări strategice la nivel înalt şi interacţiuni militare întărite”, a spus Palatul Elysée.

Continue Reading

Facebook

Cristian Bușoi5 mins ago

Președintele Comisiei ITRE din PE, Cristian Bușoi: Obiectivul de reducere a emisiilor de CO2 cu 55%, până în 2030, poate fi atins doar prin extinderea masivă a utilizării energiilor regenerabile

SUA14 mins ago

Unitate transatlantică pentru Ucraina. SUA și UE, pregătite să împingă Rusia și mai mult spre ”o izolare economică, financiară și strategică”

INTERNAȚIONAL49 mins ago

Volodimir Zelenski și Olaf Scholz au discutat despre situația de pe frontul ucrainean: Contăm pe asistența din partea Germaniei în vederea aderării Ucrainei la UE

NATO1 hour ago

Oficial: Suedia a semnat cererea de aderare la NATO printr-o “scrisoare istorică” transmisă secretarului general Jens Stoltenberg

ROMÂNIA2 hours ago

Ministerul Finanțelor a primit de la Banca Europeană de Investiții 368 de milioane de euro pentru construirea Spitalului Regional de la Craiova 

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană va oferi sprijin tehnic pentru a ajuta 9 state membre, inclusiv România, să primească și să sprijine persoanele care fug din calea războiul din Ucraina

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Timiș și Cluj-Napoca, printre cele 63 de regiuni, șapte orașe și patru țări UE selectate de Comisia Europeană și CoR pentru o nouă acțiune-pilot privind parteneriatele pentru inovare regională

ROMÂNIA3 hours ago

Eurostat: În primul trimestru din 2022, România a avut cea mai mare creștere economică din UE, înregistând un avans de 5,2%

ENERGIE3 hours ago

Nicolae Ciucă s-a întâlnit cu conducerea Black Sea Oil & Gas: Exploatarea gazelor din Marea Neagră va asigura din acest an 10% din producția necesară la nivel național

U.E.4 hours ago

Șeful diplomației UE: Aderarea Finlandei și Suediei la NATO va întări capacitatea Europei de a face față amenințărilor. Este “contrariul” a ceea a vrut Putin

U.E.6 hours ago

Viktor Orban, în debutul celui de-al cincilea mandat de premier: Deceniul care vine va fi unul al pericolelor, insecurității și războiului

ROMÂNIA23 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

NATO2 days ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO2 days ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL2 days ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO2 days ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin

MAREA BRITANIE7 days ago

Într-un moment de cotitură pentru monarhia britanică, prințul Charles a deschis o nouă sesiune a Parlamentului britanic în locul reginei Elisabeta a II-a

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a cerut tuturor instituțiilor care gestionează implementarea PNRR continuarea dialogului cu experții europeni

Team2Share

Trending