Connect with us

INTERNAȚIONAL

Șeful Pentagonului, prima vizită în Israel și Europa: Lloyd Austin merge la Berlin, Londra și NATO pentru a discuta despre comportamentul destabilizator al Rusiei și ascensiunea Chinei

Published

on

© US Secretary of Defence/ Flickr

Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, va efectua o serie de vizite în Israel, Germania, Regatul Unit şi sediul NATO din Belgia în zilele următoare pentru discuţii cu lideri guvernamentali şi militari, a anunţat joi Pentagonul într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Secretarul Austin se va întâlni cu omologii săi și cu alți oficiali înalți pentru a discuta despre importanța relațiilor internaționale de apărare și pentru a consolida angajamentul Statelor Unite în ceea ce privește descurajarea și apărarea, partajarea responsabilităților și securitatea transatlantică”, a subliniat Departamentul american al Apărării.

Lloyd Austin este primul membru al administrației preşedintelui american Joe Biden care va efectua vizite în Israel, Germania și Regatul Unit și al doilea, după secretarul de stat Antony Blinken, care se va deplasa la sediul NATO.

În Israel, se va întâlni cu prim-ministrul Benjamin Netanyahu şi cu ministrul apărării Benny Gantz pentru a discuta despre “priorităţile comune” şi pentru a reafirma angajamentul Washingtonului pentru ca Israelul să îşi conserve superioritatea militară asupra vecinilor săi, potrivit unui comunicat.

În Europa, el se va întâlni cu ministrul german al apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer, cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi cu ministrul britanic al apărării, Ben Wallace. Lloyd Austin va părăsi Washingtonul sâmbătă, dar calendarul pentru turneul său nu a fost detaliat.

În schimb, Pentagonul a informat că Austin se va deplasa la Berlin pentru “a arăta importanța pe care SUA o acordă relațiilor bilaterale de apărare cu unul dintre cei mai apropiați aliați NATO”.

Alte subiecte de discuție vor include combaterea influenței maligne a rivalilor strategici comuni și dialogul continuu asupra posturii forțelor SUA în Germania și în alte zone, în contextul în care administrația Biden a sistat retragerea militară parțială din Germania, anunțată de fosta administrație Trump, și a declanșat un proces de revizuire globală a prezenței militare americane în lume.

În Germania, secretarul apărării va vizita și Comandamentele SUA pentru Europa și Africa, care se află în alertă după recentele mișcări de trupe ale Rusiei la granița estică a Ucrainei.

Cu secretarul general al NATO, Lloyd Austin va discuta despre modul în care Alianța abordează comportamentul destabilizator al Rusiei, ascensiunea Chinei, terorismul și provocările globale, cum ar fi COVID-19 și schimbările climatice.

Vizita sa se va încheia în Marea Britanie, unde secretarul american al apărării se va întâlni cu omologul britanic pentru a reafirma importanța cooperării SUA – Regatul Unit în materie de apărare după ce Londra și-a prezentat recent documentul de revizuire strategică în materie de securitate, apărare şi politică externă, cea mai amplă astfel de reformă din ultimii 30 ani, care prevede ridicarea plafonul arsenalului nuclear al ţării, o premieră de la încheierea Războiului Rece, ridicarea Rusiei la rangul de ameninţare majoră pentru Regatul Unit, și definirea regiunii indo-pacifice ca zonă de interes în competiția sistemică cu China. Aceleași abordări sunt împărtășite și de administrația Biden.

De la instalarea sa în funcție, Lloyd Austin a mai efectuat vizite în Japonia, Coreea de Sud, India și Afganistan.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

NATO trimite avioane și nave, inclusiv la Marea Neagră, pentru a apăra Europa de Est: Înainte de anexarea Crimeei de către Rusia, nu existau forțe NATO în partea estică a Alianței

Published

on

© Forțele Aeriene Române

Aliații din țările NATO și-au plasat forțele în așteptare și trimit nave și avioane de vânătoare suplimentare ca parte a dislocărilor militare nord-atlantice din Europa de Est, consolidând disuasiunea și apărarea aliată în timp ce Rusia își continuă consolidarea militară în Ucraina și în jurul acesteia, a informat luni Alianța Nord-Atlantică într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În materialul citat, NATO face o sinteză a anunțurilor pe care statele aliate le-au făcut publice cu măsuri de descurajare și desfășurări de forțe.

“NATO va continua să ia toate măsurile necesare pentru a proteja şi apăra toţi aliaţii, inclusiv consolidând partea de est a Alianţei. Vom răspunde întotdeauna la orice deteriorare a mediului nostru de securitate, mai ales prin consolidarea apărării noastre colective”, a declarat secretarul general Jens Stoltenberg.

Astfel, Danemarca trimite o fregată în Marea Baltică şi se pregăteşte să desfăşoare patru avioane de luptă F-16 în Lituania pentru a sprijini misiunea de lungă durată a poliţiei aeriene a NATO în regiune.

Statele Unite au indicat de asemenea că intenţionează să-şi sporească prezenţa militară în partea de est a Alianţei, în timp ce Pentagonul a anunțat un exercițiu naval al NATO în Marea Mediterană, cu participarea portavionului american USS Harry Truman. Președintele american Joe Biden a anunțat că Statele Unite vor crește prezența lor militară în Polonia, România și celelalte țări de pe flancul estic al NATO dacă Rusia va invada Ucraina, gest salutat de președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu. “Avem o obligație sacră în Articolul 5 de a apăra aceste țări”, a spus Biden.

O mare parte dintre aceste anunțuri vizează regiunea Mării Negre și României.

Un alt anunț de acest tip a venit și din partea Franței, care prin intermediul președintelui Emmanuel Macron și-a afirmat disponibilitatea de a participa cu o prezență militară avansată a NATO în România. La rândul său, acest anunț a fost salutat de președintele Klaus Iohannispremierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu. O astfel de decizie ar însemna că Franța ar putea fi națiunea-lider a unui batalion NATO în România, un tip de grup de luptă pe care Alianța le-a instalat doar în Polonia și țările baltice. Însă, pentru o astfel de desfășurare militară sub umbrelă aliată este necesară o decizie oficială la nivelul Alianței Nord-Atlantice. Terenul pentru o astfel de decizie ar putea fi netezit la reuniunea miniștrilor apărării aliați din luna februarie și adoptată oficial la summitul NATO de la Madrid din luna iunie.

De asemenea, pe fondul concentrării de trupe rusești în regiune, Spania trimite nave de război și ia în calcul trimiterea de avioane de luptă în Marea Neagră, iar Franța va desfășura nave și avioane în apropiere de România.

De asemenea, Ţările de Jos trimit două avioane de luptă F-35 în Bulgaria din aprilie pentru a sprijini poliţia aeriană NATO din regiune şi pun în aşteptare o navă şi unităţi terestre pentru Forţa de reacţie a NATO, condusă anul acesta de Franța.

România și celelalte țări care au aderat la NATO după 1997 sunt vizate de pretențiile de securitate al Federației Ruse, pe care Moscova le dorește negociate cu Washingtonul.

Ca o ilustrare a complexităţii situaţiei de securitate din Europa, diplomaţia rusă a ales chiar ziua de vineri a întrevederii dintre ministrul de externe Serghei Lavrov şi secretarul de stat american Antony Blinken pentru a insista asupra retragerii trupelor străine ale NATO din ţările care au aderat la această alianţă după 1997, menţionând explicit România şi Bulgaria, dar lista cuprinde în total 14 ţări din fostul bloc comunist, o cerință respinsă însă cu fermitate de România și Bulgaria.

România a reacționat prompt, prin Ministerul Afacerilor Externe care a respins ca fiind inoportune și lipsite de orice fundament declarațiile Ministerului de Externe al Federației Ruse privind prezența militară aliată pe flancul estic al NATO. Și secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a exclus vineri orice posibilitate de negociere a prezenţei militare a NATO pe teritoriul ţărilor membre din Europa de Est. Poziția lui Geoană a fost urmată de o declarație remisă presei de purtătorul cuvânt al Alianței, Oana Lungescu, prin care NATO a respins categoric cererea Rusiei privind retragerea militară aliată din România și Bulgaria și denunță ideea sferelor de influență.

În comunicatul în care prezintă măsurile aliate, NATO subliniază că este “o alianță defensivă” și că “drept răspuns la anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia în 2014, NATO și-a sporit prezența în partea de est a alianței, inclusiv cu patru grupuri de luptă multinaționale în Estonia, Letonia, Lituania și Polonia”.

“Aceste unități, conduse de Regatul Unit, Canada, Germania și, respectiv, Statele Unite, sunt multinaționale și pregătite de luptă. Prezența lor arată clar că un atac asupra unui aliat va fi considerat un atac asupra întregii Alianțe. Înainte de 2014, nu existau forțe NATO în partea estică a Alianței”, conchide NATO.

Continue Reading

NATO

Ministrul de externe al Republicii Moldova a discutat la Bruxelles cu secretarul general al NATO despre importanța evitării acţiunilor militare în contextul actualei crize de securitate

Published

on

© Nicu Popescu/ Facebook

Ministrul de externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, a avut luni o întrevedere cu secretarul general și cel adjunct ai NATO, Jens Stoltenberg, respectiv Mircea Geoană, în cadrul vizitei sale de două zile la Bruxelles.

”În cadrul discuției cu șeful Alianței Nord-Atlantice am accentuat importanţa dezescaladării situaţiei de securitate regională, promovării dialogului, identificării soluţiilor politice şi evitarea acţiunilor de ordin militar în contextul actualei crize de securitate de pe continentul european”, a precizat oficialul moldovean într-un mesaj publicat pe Facebook, făcând trimitere la tensiunile dintre Occident și Rusia privind Ucraina.

În egală măsură, Nicu Popescu i-a mulțumit secretarului general al NATO pentru ”reconfirmarea sistematică a angajamentului Alianței pentru parteneriatul cu Republica Moldova în conformitate cu necesitățile și solicitările autorităților noastre și pentru exprimarea sprijinului organizației pentru suveranitatea, integritatea teritorială a Republicii Moldova și respectul pentru statutul nostru de neutralitate.”

În cadrul întrevederii cu Mircea Geoană, ministrul de externe al Republicii Moldova și-a exprimat ”convingerea fermă a conducerii țării noastre privind necesitatea consolidării securității europene în baza promovării unor abordări cuprinzătoare și incluzive bazate pe principiile fundamentale convenite în comun de statele vizate, cu respectarea drepturilor suverane și intereselor legitime de securitate ale țărilor în parametrii unei gestionări pașnice a tensiunilor.”

”Totodată, am remarcat cu apreciere răspunsul prompt și solidaritatea statelor NATO în combaterea pandemiei de COVID-19. Suntem recunoscători pentru această contribuție generoasă. Am conchis în discuția cu domnul secretar general adjunct Mircea Geoană că Republica Moldova va rămâne un partener credibil la consolidarea securității în Europa prin participarea la operațiunea de menținere a păcii KFOR din Kosovo”, a mai spus Popescu.

Chișinăul a aprobat săptămâna trecută planul de cooperare dintre Republica Moldova și NATO pentru anii 2022-2023, prin care își asumă ”neutralitatea constituțională”, dar fără însă a izola țara.

Vizita ministrului de externe al Republicii Moldova la Bruxelles vine și în contextul în care Parlamentul a instituit joi starea de urgenţă în sectorul energetic, măsură ce va fi în vigoare timp de 60 de zile, din cauza riscului ca Gazprom să suspende livrarea de gaze.

Într-o convorbire telefonică cu prim-ministrul Natalia Gavrilița, premierul Nicolae Ciucă a arătat disponibilitatea țării noastre de a asigura cantitățile necesare de păcură astfel încât Republica Moldova să depășească mai ușor această perioadă.

Acest sprijin se adaugă pachetului de asistență în valoare de 60 de milioane de euro, oferit deja de Comisia Europeană Republicii Moldova pentru a face față creșterii prețurilor la gaze.

Continue Reading

SUA

Ucraina a primit de la SUA un al doilea transport de armament pentru a răspunde agresiunii Rusiei

Published

on

© USEmbassyKyiv/Twitter

Ucraina a primit un al doilea transport de armament din partea Statelor Unite, pe fondul amenințării iminente a unei potențiale invazii rusești, informează Reuters, preluat de Agerpres.

„A doua pasăre la Kiev! Mai mult de 80 de tone de arme pentru a consolida capacitățile de apărare ale Ucrainei de la prietenii noștri din SUA! Și acesta nu este sfârșitul”, a declarat ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, într-un tweet duminică.

Primul transport de asistență de securitate din partea SUA a ajuns vineri în Ucraina. Acest transport a cuprins „aproape 200.000 de kilograme de ajutor letal, inclusiv muniție pentru apărătorii Ucrainei din prima linie a frontului”, a transmis vineri seară pe Twitter Ambasada SUA la Kiev.

 

Aceste transporturi au loc în contextul în care SUA au încercat să convingă Moscova să detensioneze situația de la granița ucraineană, unde Rusia a adunat peste 100.000 de soldați.

Citiți și Antony Blinken l-a asigurat pe Dmitro Kuleba că nu vor exista „decizii despre Ucraina fără Ucraina” în discuțiile cu Rusia. Primul transport militar din ajutorul de securitate oferit de SUA a ajuns deja la Kiev

Anterior, duminică, secretarul de stat Antony Blinken și-a accentuat avertismentul împotriva unei invazii rusești în Ucraina, afirmând că „un singur soldat rus suplimentar” care intră în Ucraina „într-un mod agresiv” va duce la un răspuns sever din partea SUA și a aliaților săi.

„Dacă un singur soldat rus suplimentar intră în Ucraina într-un mod agresiv, așa cum am spus, acest lucru ar declanșa un răspuns rapid, sever și unitar din partea noastră și a Europei”, a declarat Antony Blinken.

Duminică, Blinken a justificat, de asemenea, refuzul Administrației de a impune sancțiuni împotriva Rusiei în mod preventiv, în ciuda faptului că președintele ucrainean Volodymyr Zelensky a îndemnat SUA și aliații săi să penalizeze Moscova imediat pentru acumularea masivă de trupe de-a lungul granițelor Ucrainei.

„Când vine vorba de sancțiuni, scopul acestora este de a descuraja agresiunea rusă”, a declarat el. „Deci, dacă sunt declanșate acum, se pierde efectul de descurajare. Toate lucrurile pe care le facem, inclusiv consolidarea într-un mod unit cu Europa, consecințele masive pentru Rusia, sunt concepute pentru a intra în calculul președintelui (Vladimir) Putin și pentru a-l descuraja să întreprindă acțiuni agresive, chiar dacă în același timp căutăm să acționăm în mod diplomatic.”

 

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

UE anunță un nou pachet de sprijin financiar de 1,2 mld. euro pentru Ucraina în contextul conflictului cu Rusia

NATO1 hour ago

NATO trimite avioane și nave, inclusiv la Marea Neagră, pentru a apăra Europa de Est: Înainte de anexarea Crimeei de către Rusia, nu existau forțe NATO în partea estică a Alianței

NATO2 hours ago

Ministrul de externe al Republicii Moldova a discutat la Bruxelles cu secretarul general al NATO despre importanța evitării acţiunilor militare în contextul actualei crize de securitate

PARLAMENTUL EUROPEAN3 hours ago

Liderul Grupului PPE din PE, Manfred Weber, mesaj de 24 ianuarie: La mulți ani, România! La mulți ani tuturor românilor!

Eugen Tomac3 hours ago

Ziua Unirii Principatelor Române. Eugen Tomac: A fost primul pas spre făurirea României întregi. Astăzi, la 163 de ani distanță, românii continuă să lupte pentru unitatea țării

CONSILIUL UE3 hours ago

Bogdan Aurescu pledează ca “UE să fie vizibilă și vocală” și să pregătească sancțiuni la adresa Rusiei: Conceptul de sfere de influență este învechit pentru securitatea europeană

ROMÂNIA4 hours ago

24 Ianuarie | Președintele Senatului, Florin Cîțu: Liberalismul rămâne singura soluție pentru a continua ceea ce au început înaintașii noștri

U.E.4 hours ago

Șeful diplomației UE, după ce SUA au rechemat familiile diplomaților de la Kiev: Nu vom face acelaşi lucru pentru că nu cunoaştem niciun motiv specific. Nu ar trebui să dramatizăm situaţia

POLITICĂ4 hours ago

Klaus Iohannis, la 163 de ani de la Unirea Principatelor Române: 24 Ianuarie 1859 demonstrează cât de importantă este existența unui proiect care să coaguleze energiile poporului nostru

POLITICĂ4 hours ago

Cristian Diaconescu, mesaj de Ziua Unirii Principatelor Române: Determinarea cu care politicienii vremii au acționat pentru realizarea Micii Uniri trebuie să reprezinte un exemplu

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda4 days ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE5 days ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.5 days ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE5 days ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.5 days ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

Advertisement

Team2Share

Trending