Connect with us

U.E.

Șeful politicii externe a UE, Josep Borrell: Condiționalitatea climatică trebuie să fie inclusă în toate acțiunile internaționale ale UE, începând cu acordurile comerciale

Published

on

© European Union, 2020

Condiționalitatea climatică trebuie să fie inclusă în toate acțiunile internaționale ale UE, începând cu acordurile comerciale, este mesajul transmis de Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borrell, în urma discuției avute cu miniștrii de externe din statele membre privind modul de consolidare a diplomației în domeniul climei, potrivit unui comunicat

Ieri, miniștrii de externe din statele membre au reînnoit angajamentul UE de a acorda acțiunilor climatice un loc central în cadrul politicii externe. Astfel, în conformitate cu angajamentul Consiliului față de Acordul de la Paris, cu obiectivul creării, până în 2050, a unei UE neutre din punct de vedere climatic și cu rezultatele Consiliului European din decembrie 2019, miniștrii de externe au făcut apel la Înaltul Reprezentant, la Comisie și la statele membre să colaboreze în mod urgent în vederea unei abordări strategice a diplomației în domeniul climei până în iunie 2020, care să identifice căi concrete și operaționale de urmat.

Înaltul Reprezentant al UE a punctat faptul că fără eforturi împărtășite la nivel global, în special de către marii poluatori, acțiunea climatică europeană poate face diferența doar la nivel regional. 

„Consiliul European a adoptat „Pactul Ecologic European” prezentat de Comisie, și i-a însărcinat, de asemenea, pe Înaltul Reprezentant și Comisia Europeană, unde eu însumi sunt Vicepreședinte responsabil pentru relațiile externe, cu dezvoltarea diplomației în domeniul climei, astfel încât ambiția noastră să fie împărtășită de țările care sunt mari emițătoare [de gaze cu efect de seră] și care vor deveni și mai mari în viitor. Fără aceasta, eforturile noastre de a face față provocării schimbărilor climatice pot avea succes aici, dar nu va fi suficient la scară globală”, a subliniat Josep Borrell. 

În context, Înaltul Reprezentant a atenționat că „Uniunea Europeană reprezintă astăzi doar 9% din emisiile globale și chiar chiar dacă mâine am reuși să eliminăm toate emisiile, ar mai rămâne încă 91%” la nivel global care ar trebui combătute. 

Astfel, șeful diplomației europene consideră că UE trebuie să-și consolideze modul în care promovează viziunea sa asupra protecției mediului și luptei împotriva schimbărilor climatice în relație cu țările terțe.

„Deci condiționalitatea climatică trebuie să fie inclusă în toate acțiunile internaționale ale Uniunii Europene. Începând cu acordurile comerciale. Nu are sens să ignori constrângerile climatice în acordurile comerciale pe care le încheiem. Dimpotrivă, eforturile noastre pot fi insuficiente”, a declarat Înaltul Reprezentant. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

U.E.

Ministrul francez al finanțelor, Bruno Le Maire: Statul se va asigura că Renault nu va lua decizii care să afecteze locurile de muncă din Franța

Published

on

© Bruno Le Maire/ Twitter

Ministrul francez al finanțelor, Bruno Le Maire, a avertizat marți producătorul de automobile Renault împotriva  închiderii unor uzine din Franța și a reducerii locurilor de muncă din această țară, după ce producătorul auto a anunțat reduceri de costuri săptămâna trecută, informează Agerpres.

Renault a raportat săptămâna trecută prima sa pierdere anuală într-un deceniu care a declanșat un angajament de reducere a costurilor cu 2 miliarde de euro (2,2 miliarde de dolari) în următorii trei ani, în cadrul unui plan care ar putea afecta și fabricile din Franța,  potrivit directorului general interimar al companiei Clotilde Delbos, care a anunțat că nu există „tabuuri” cu privire la posibila închidere a fabricilor în Franța.

Zguduit de scandalul în care este implicat fostul CEO al partenerului strategic Nissan, Carlos Ghosn, și slăbit de schimbările în curs în industria auto, grupul francez a înregistrat o pierdere netă de 141 milioane de euro în 2019, o premieră din 2009 încoace. Nici pentru 2020, Renault nu este mai optimistă și preconizează noi scăderi. Prognozele au fost parțial confirmate de cifrele pentru ianuarie: grupul (care include Alpine, Dacia, Lada) a înregistrat livrări în scădere cu 16,3%.

În plus, Delbos a recunoscut că Renault şi aliatul său japonez Nissan dispun de capacităţi de producţie excedentare şi a promis că în luna mai a acestui an va fi făcut un anunţ în acest sens. Renault şi Nissan încearcă să îşi îmbunătăţească performanţele prin punerea în comun a tehnologiilor şi uzinelor lor.

Cu toate acestea, Le Maire a avertizat că „statul își va juca rolul de acționar al Renault pentru a se asigura că alegerile care vor fi făcute nu vor afecta negativ locurile de muncă și fabricile din Franța”, le-a spus Le Maire jurnaliștilor aflați la Bruxelles.

Guvernul francez este principalul acționar al Renault, cu o participație de 15%  și două poziții în consiliul director.

Ministrul a mai spus, de asemenea, că guvernul va discuta cu producătorul auto și va rămâne „foarte vigilent” cu privire la strategia sa de reducere a costurilor.

Le Maire a discutat duminică despre planul industrial al Renault într-un apel telefonic cu președintele companiei Jean-Dominique Senard și a punctat că dialogul va continua. Deși a recunoscut nevoia Renault de a se adapta pentru a face față noilor provocări de pe piață, ministrul de finanțe a subliniat că că schimbările ar trebui să țină seama de interesele pe termen lung ale companiei în Franța.

 

Continue Reading

U.E.

Noul președinte croat Zoran Milanovic promite să lupte împotriva corupției: Sistemul judiciar şi mass-media trebuie să lucreze la dezvoltarea mecanismelor împotriva corupţiei din interiorul propriilor rânduri

Published

on

© Zoran Milanovic/ Facebook

Noul președinte croat, Zoran Milanovic, a depus marți jurământul și a promis să lupte împotriva corupției, anunță DPA, citat de Agerpres.

În primul său discurs în calitate de șef al statutul care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, Milanovic a cerut tuturor partidelor croate să lucreze împreună împotriva corupției ce afectează toate sferele vieții, inclusiv împotriva eforturilor de a ascunde problema schimbărilor climatice.

Cred că există o singură cale adecvată – sprijinul complet şi activ pentru comunitatea ştiinţifică şi pentru sistemul judiciar independent şi mass-media”, a declarat Zoran Milanovic după preluarea oficială a funcţiei.

”Dar oamenii de ştiinţă, sistemul judiciar şi mass-media trebuie să lucreze continuu la dezvoltarea mecanismelor împotriva necinstei şi corupţiei din interiorul propriilor rânduri”, a completat acesta.

Zoran Milanovic, în vârstă de 53 de ani, fost premier social-democrat al Croației până în ianuarie 2016 care a lucrat în Ministerul de Externe croat înainte de a intra în politică, a înfrânt-o pe Kolinda Grabar-Kitarovic, candidata Uniunii Democrate Croate (HDZ), reușind să obțină 53.25%.

Funcţia de preşedinte este în mare parte ceremonială în Croaţia, dar şeful statului are un cuvânt de spus în apărare şi diplomaţie.

Continue Reading

Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) a fost numit vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European

Published

on

© Dan Motreanu/ Facebook

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) a fost numit vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) din Parlamentul European, informează europarlamentarul pe pagina sa de Facebook.

”Am fost numit vicepreședinte al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară din Parlamentul European, poate cea mai importantă comisie a acestui mandat, având în vedere competențele exclusive pe majoritatea propunerilor legislative din cadrul Pactului Ecologic European care va stabili un nivel ridicat de protecție a mediului, tranziția către o economie curată și o bună calitate a vieții pentru cetățeni”, a scris Motreanu.

 

În perioada 2017-2019, Comisia ENVI a fost condusă de fostul europarlamentar și actual comisar european Adina Vălean, aceasta fiind primul român președinte de comisie europarlamentară. 

Anterior numirii lui Motreanu, una din funcțiile de vicepreședinte al Comisiei ENVI a fost deținută de eurodeputatul Cristian Bușoi, însă acesta a fost ales președinte al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE).

Dan Motreanu se află la primul mandat de deputat în Parlamentul European, unde activează ca membru plin în Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor și ca membru supleant în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală și în Comisia pentru cultură și educație. De asemenea, eurodeputatul face parte și din trei delegații parlamentare: Delegația la Comisia parlamentară mixtă UE-Chile, Delegația la Adunarea Parlamentară Euro-Latinoamericană și Delegația pentru relațiile cu Japonia.

Anterior mandatului de europarlamentar, Dan Motreanu a fost deputat între anii 2004-2016.

Între anii 2006-2007 a fost ministru al Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, în perioada crucială care a precedat aderarea României la UE.

În prezent, este vicepreședinte PNL pentru politici în Educație, Cercetare, Tineret, Sport, Cultură, Culte și Minorități.

La alegerile prezidențiale din 2019 a fost șeful de campanie al PNL pentru susținerea candidaturii președintelui Klaus Iohannis pentru un nou mandat.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending