BUSINESS
Şeful RBS: Rezolvarea crizei din Europa va mai dura ani buni; recapitalizarea băncilor ar putea fi o pierdere de timp
Published
10 years agoon
By
REDACTIA
Directorul general al Royal Bank of Scotland, Stephen Hester, crede că găsirea unei soluţii pentru criza din Europa ar mai putea dura ani buni, iar economiile din sudul zonei euro trebuie să se reformeze şi să-şi recâştige competitivitatea.
“În discuţie este capacitatea unor state din Europa, în special din Sud, să devină mai competitive. Între timp, vorbim despre diverse petice pentru a câştiga timp, până când efectele reformelor se vor face simţite”, a declarat Hester la Hong Kong, într-un interviu acordat Bloomberg Television preluat de Mediafax.
Liderii statelor G20, cele mai mari economii ale lumii, au cerut Europei, la summit-ul de luni şi marţi din Mexic, să se mobilizeze pentru a depăşi criza şi a preveni noi efecte negative în economia mondială.
Acţiunile grupului bancar britanic RBS, controlat de stat, s-au prăbuşit cu 37% în ultimul an, turbulenţele provocate de criza euro dovedindu-se mai puternice decât măsurile implementate de Hester pentru reducerea datoriilor, scăderea cheltuielilor inclusiv prin concedieri şi relaxarea profilului de risc al instituţiei prin vânzări de active.
Hester a preluat conducerea RBS în noiembrie 2008, după ce banca a fost salvată de la colaps prin intervenţia guvernului britanic, devenit astfel acţionar majoritar. El consideră că statul nu ar trebui să vândă acum acţiunile pe care le deţine la bancă, deoarece momentul este inoportun şi preţul la bursă este foarte scăzut.
“Vor să vândă. Trebuie să aştepte până când va trece criza, până când economiile vor începe din nou să crească”, a afirmat el.
Hester consideră că recapitalizarea băncilor din sudul zonei euro s-ar putea dovedi o falsă soluţie.
“Dacă ţara nu este pe drumul cel bun, recapitalizarea băncilor este, indiferent de sumă, o pierdere de timp”, mai spune şeful RBS.
Sursa: Mediafax.ro
Foto: thestrachonteur.blogspot.com
You may like
-
Eurodeputații susțin că actualizarea normelor privind Cerul Unic European ar trebui să ajute sectorul aviației să devină mai eficient și mai ecologic
-
Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită intensificarea procesului de digitalizare: Reprezintă motorul ”revoluției industriale”, care va aduce locuri de muncă
-
Florin Cîțu: România are cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană pentru a doua oară consecutiv
-
Nicușor Dan, „extrem de deschis la orice fel de soluție din mediul privat” prin care Bucureștiul poate deveni un pol european în zona IT
-
Dragoș Pîslaru, co-negociator al PE pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență: Sprijinirea ecosistemelor industriale este esențială pentru redresarea post-pandemie
-
Plăți de mică valoare: Țările UE sprijină soluțiile de plăți instant, permițându-le consumatorilor să plătească mai ușor în magazine și să efectueze tranzacții de comerț electronic într-un mod sigur
BUSINESS
Sondaj AmCham: Apartenența României la UE și NATO, cel mai mare avantaj pentru climatul investițional în contextul geopolitic regional
Published
2 months agoon
July 4, 2022By
Diana Zaim
AmCham România a prezentat rezultatele celei de-a patra ediții a sondajului privind calitatea climatului investițional, care relevă un nivel de încredere apropiat de cel pre-pandemic și optimism cu privire la perspectivele pe termen scurt (12 luni) și mediu (3 ani), manifestat prin intenții consistente de investiții, se arată în comunicatul oficial, remis CaleaEuropeana.ro.
Pentru climatul investițional în ansamblu, calificativul bun și foarte bun a fost acordat anul acesta de 38% dintre companiile participante la sondaj, față de 49% anul trecut. În 2022 nivelul de încredere este ușor superior celui din 2019 (38% vs. 36%), ceea ce demonstrează că în ciuda noilor crize și provocări pe care le traversăm chiar acum, ancorele pe care le are România (UE, NATO, fonduri europene, PNRR, perspectiva accederii la OECD) dar și anumite condiții de piață conferă încredere.
În ceea ce privește rezultatele de business înregistrate in anul 2021, acestea au fost în creștere față de 2020 la toate capitolele analizate: venituri (65%), număr de angajați (45%) și investiții realizate (42%), însă creșterile au fost mai mici decât estimările anticipate în ediția anterioară a sondajului, cauzele fiind multiplele crize care au afectat economia în 2021 și care rămân o provocare și pentru 2022. Cu toate acestea, companiile își mențin o perspectivă optimistă, anticipând performanțe similare pe toate cele trei palierele și pentru anul în curs. După șocul generat de debutul pandemiei și măsurile fără precedent impuse la nivel global, optimismul manifestat de companii în condițiile actuale, caracterizate de multiple crize suprapuse, se traduce printr-o reziliență crescută, flexibilitate și disponibilitate de a se adapta la orice situație neprevăzută care ar putea apărea.
“Vestea bună este că estimările pentru rezultatele de business ale anului în curs și intențiile de investiții pe termen scurt și mediu confirmă angajamentul companiilor pentru piața din România și potențialul acesteia de dezvoltare. Vestea proastă o reprezintă avantajele competitive care ne-au consacrat: calitatea infrastructurii digitale, cadrul fiscal, calitatea capitalului uman, încep să se erodeze și încă nu avem cu ce să le înlocuim. În mod special, este îngrijorătoare tensiunea din piața muncii care a ajuns la cote maxime – pentru 92% dintre respondenți este dificil să mai găsească specialiști în sectorul în care activează. Lipsa forței de muncă are potențialul de a deveni cea mai puternică frână pentru dezvoltarea economiei în ansamblu, afectând atât planurile de extindere a operațiunilor prezente în România, capacitatea de a implementa proiecte majore de investiții, dar și atragerea de noi investiții. Soluțiile pentru remedierea acestei crize nu sunt nici simple, nici rapide, dar asta face cu atât mai urgente intervenții și politici publice articulate care să asigure necesarul de capital uman relevant în economie”, a declarat Ionuț Simion, Președintele AmCham Romania.
În ceea ce privește finanțarea afacerilor, în continuare cele mai multe companii, 88% față de 82% anul trecut, se bazează în principal pe fonduri proprii, a doua cea mai accesată sursă fiind împrumuturile bancare. Se remarcă un trend pozitiv în ceea ce privește accesarea finanțărilor din piețele de capital (de la 8% în 2021 la 10% în 2022) și private equity (de la 5% în 2021 la 8% în 2022).
“Deși sondajul transmite o perspectivă optimistă per ansamblu, semnalăm și îngrijorările care se desprind din sondaj: 89% dintre companiile participante se așteaptă la creșteri ale costurilor de finanțare în 2022 (față de 47% în 2021). Accelerarea inflației este principalul factor macroeconomic de risc, în creștere de la 59% la 87% dar și cel mai îngrijorător efect economic al războiului din Ucraina. Companiile sunt îngrijorate în mod evident și de creșterea prețurilor la energie, și aceasta cu efecte în cascadă asupra altor tipuri de costuri, de creșterea costurilor fixe, adâncirea deficitului bugetar, scumpirea mărfurilor. Dintre măsurile pe care AmCham le recomandă pentru atenuarea impactului acestor creșteri, și care se desprind chiar din răspunsurile la sondaj, amintesc realizarea de reforme și investiții strategice , atragerea finanțărilor europene disponibile, dezvoltarea pieței de capital așa încât să fie mai accesibilă și accesată de companiile care au nevoie de finanțare” a punctat Cristian Sporiș, Vice-Președinte AmCham România.
Spre deosebire de edițiile anterioare, niciuna dintre condițiile de piață nu cumulează peste 50% din aprecierile de bun și foarte bun, ceea ce denotă o erodare a acestora. Astfel, calitatea infrastructurii digitale se situează al patrulea an consecutiv pe prima poziție, în scădere însă de la 53% în 2021 la 49% în 2022, fiind urmată de calitatea capitalului uman, pe care 46% dintre respondenți îl găsesc bun și foarte bun. A treia condiție de piață cu cele mai multe aprecieri de bun & foarte bun este calitatea infrastructurii de securitate cibernetică (32%). Remarcăm o depreciere îngrijorătoare în ceea ce privește cadrul fiscal, încadrat la bun & foarte bun de numai 18 % dintre respondenți, față de peste 40% cât a înregistrat constant în cele trei ediții precedente ale sondajului.
La polul opus, topul celor mai puțin apreciate condiții de piață este dominat de procente impresionante. Pe prima poziție în topul negativ se situează nivelul birocrației /eforturile pentru debirocratizare (88%), urmată de calitatea infrastructurii de transport (85%), calitatea infrastructurii de sănătate (68%), predictibilitatea cadrului de investiții (64%).
“Pe fondul evenimentelor din plan geopolitic, dar și ca o consecință a vulnerabilităților relevate de pandemia COVID, interesul investitorilor pentru România a crescut, și este o oportunitate să ne poziționăm ca destinație sigură și atractivă pentru investiții. În mod special, atragerea de învestiții în capacități de producție ar oferi României șansa de a se conecta la lanțurile globale de valoare și de a consolida sectoare economice cu relevanță strategică, reducând astfel presiunea asupra balanței comerciale și crescând valoarea adăugată generată în România. Dincolo de relevanța geopolitică în plan de securitate, avem șansa să ne poziționăm geostrategic și în plan economic. O ofertă investițională competitivă are nevoie în primul rând de viziune strategică de dezvoltare, care să traseze acele câteva domenii unde vrem să fim campioni, de un cadru funcțional care să impulsioneze cercetarea-dezvoltarea-inovarea (CDI), fără de care vom rămâne în plutonul urmăritor, și deja de supra uzitatele la nivel verbal stabilitate, predictibilitate și transparență. În plus, ne trebuie de o agenție robustă și profesionistă care să conducă agenda de promovare a României ca destinație de investiții și de remedierea fără întârziere a crizei de forță de muncă” a declarat Ionuț Sas, Vice-Președinte AmCham România.
Cu privire la avantajele competitive care rămân relevante pentru Romania în perioada post-pandemie și contextul geopolitic regional, apartenența la Uniunea Europeană a rămas pe primul loc (87%), urmată de statutul de membru NATO (63%). Toate celelalte avantaje competitive incluse în sondaj s-au depreciat față de nivelul din 2021 astfel: calitatea infrastructurii digitale (29% față de 41%), nivelul competitiv de taxare a companiilor (31% față de 38%), calitatea capitalului uman (42% față de 48%).
„Vis a vis de nivelul de taxare, în contextul dezbaterilor din spațiul public pe marginea modificărilor fiscale am subliniat că fără o abordare strategică, coerentă, riscul este ca beneficiile imediate ale creșterii veniturilor bugetare să fie depășite de costurile pe care aceasta le va induce pe termen lung la nivelul economiei. Diversele scenarii care s-au avansat în ultima perioadă au crescut considerabil nivelul de incertitudine și de neîncredere în rândul contribuabililor. Întrucât cotele de impunere sunt până la urmă apanajul decidenților, din partea AmCham am avansat un set de zece principii determinante pentru un sistem fiscal care să urmărească nu doar creșterea veniturilor la buget, dar și dezvoltarea economică sustenabilă” a declarat Alex Milcev, membru al Consiliului Director al AmCham România.
AmCham România va continua să promoveze un dialog constructiv și de substanță pe marginea priorităților pentru agenda economică, contribuind cu recomandări de politici publice și măsuri orientate spre consolidarea competitivității economice a României.
BUSINESS
Premierul Nicolae Ciucă, mesaj pentru comunitatea de business: România este o țară sigură, angrenată într-un proces de dezvoltare economică
Published
5 months agoon
March 29, 2022By
Diana Zaim
Premierul Nicolae Ciucă, prezent la Conferința ”Romania Business & Investment Roundtable”, a transmis un semnal de încredere comunității de business și i-a asigurat pe investitori că „România este o țară sigură, ferm atașată valorilor democratice și angrenată într-un proces de consolidare și dezvoltare economică.”
„Stabilitatea economică și susținerea mediului de afaceri, coeziunea socială, consolidarea relațiilor cu statele și organizațiile internaționale care gândesc în termenii democrației și economiei de piață fac parte din viziunea Guvernului României. Modelul nostru economic, bazat pe reziliență, coeziune și solidaritate, precum și determinarea de a rămâne în prima linie a procesului de transformare pe care îl implică noul proiect european, mențin România drept destinație favorabilă de afaceri. Înainte de a încheia și a mulțumi încă o dată organizatorilor, doresc să fac mențiunea că în tot ceea ce reprezintă obiectivul Guvernului nostru avem ca prioritate crearea unui mediu de afaceri, așa cum spuneam, sigur și, de asemenea, identificarea de soluții pentru ceea ce înseamnă punerea în valoare a cetățeanului – pentru că, în conformitate cu Programul de Guvernare, în centrul acestuia se află cetățeanul; de asemenea, este partea prin care dorim foarte mult să sprijinim menținerea locurilor de muncă și, în general, tot ceea ce înseamnă o creștere economică sustenabilă”, a transmis prim-ministrul în discursul său.
De asemenea, Nicolae Ciucă a subliniat că România în calitate de stat membru al NATO și al Uniunii Europene, „se bucură de toate garanțiile de securitate și de întreaga solidaritate aliată. Cea mai puternică Alianță politică și militară este acum în România și acționează unit pentru întărirea Flancului Estic.”
„Redresarea și reziliența la nivel economic, coeziunea și solidaritatea în plan social, coordonarea și fermitatea acțiunilor guvernamentale vor reprezenta pilonii proiectului nostru comun și izvorul unui mesaj de încredere pe care doresc să-l transmit astăzi, la București, investitorilor care doresc să vină și să-și extindă afacerile în România. Guvernul României acționează în baza unui plan de măsuri bine articulat, elaborat la scurt timp după izbucnirea agresiunii militare și adaptat permanent la evoluțiile europene și internaționale”, a mai adăugat acesta.
BUSINESS
Klaus Iohannis: Bugetul pentru 2022, esențial pentru o concepţie financiară sănătoasă gândită în jurul absorbţiei fondurilor europene și a sumelor din PNRR
Published
9 months agoon
November 18, 2021
Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, miercuri, un mesaj în cadrul evenimentului “Topul Naţional al Firmelor 2021 – Economia merge înainte” în care subliniază că perioada încercărilor pentru economie nu s-a încheiat, iar noul Guvern va avea şi sarcina reluării dialogului deschis, constructiv şi orientat către creşterea sustenabilă a economiei. El a pledat astfel pentru ca bugetul pentru 2022 să fie un instrument esenţial pentru implementarea unei concepţii financiare sănătoase gândite în jurul obiectivului de absorbţie a fondurilor europene și a sumelor alocate prin PNRR.
“Ştim cu toţii că perioada încercărilor pentru economie nu s-a terminat. Noul Guvern va avea, printre altele, şi sarcina reluării dialogului deschis, constructiv şi orientat către creşterea sustenabilă a economiei noastre. În această perioadă de redresare economică, avem nevoie de consolidarea capitalului românesc şi de atragerea de noi investiţii, axate pe valoare adăugată ridicată. Mediul de afaceri are nevoie de performanţe cantitative, dar mai ales calitative, astfel încât întreprinderile mici şi mijlocii, precum şi firmele mari să evolueze cu ambiţie şi viziune pentru economia viitorului”, a spus şeful statului în mesajul transmis de consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu în cadrul evenimentului organizat de Camera de Comerţ şi Industrie a României.
Preşedintele Iohannis a susținut că economia “merge înainte şi România trebuie să meargă înainte, pe calea dezvoltării sustenabile, prin investiţii, prin inovare şi digitalizare, prin utilizarea fondurilor europene, dar şi printr-o relaţie onestă între stat şi mediul de afaceri”.
Potrivit şefului statului, companiile incluse în Topul Naţional sunt exemple de urmat în ceea ce priveşte performanţa, dar şi rezilienţa.
El a arătat că, în 2020, scăderea economiei româneşti a fost mai redusă, iar anul acesta revenirea este mai intensă, comparativ cu majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană.
Acesta a adăugat că că creşterea investiţiilor nete în economie cu peste 10% în prima jumătate a anului reflectă, în ansamblu, obiectivul trecerii de la modelul bazat pe consum la creşterea bazată pe investiţii, însă, în această privinţă şi la acest moment, investiţiile publice din bani naţionali şi absorbţia fondurilor europene încă sunt tributare în execuţie, în raport cu estimările programate în buget.
“În ceea ce priveşte dinamica PIB, creşterea din 2021 va fi una consistentă, peste estimările realizate de-a lungul anului, însă proiecţiile globale arată că acest efect de recuperare post-lockdown se va atenua treptat. Încetinirea creşterii economice, estimată pentru anii următori, impune soluţii de natură structurală pentru economia noastră. Dezechilibrele cu care economia se confruntă în prezent indică, fără nicio îndoială, nevoia de schimbare a paradigmelor de dinaintea pandemiei. De exemplu, în planul dezechilibrelor externe, este îngrijorătoare adâncirea continuă a deficitului comercial şi a deficitului de cont curent, chiar în raport cu vârfurile înregistrate anul trecut. Totodată, pe fondul creşterii preţurilor la materii prime şi energie, ne confruntăm cu scumpiri în lanţ, iar rata inflaţiei, ajunsă la 7,9% în luna octombrie, ridică serioase probleme de scădere a puterii de cumpărare. De altfel, inflaţia pare să fi redevenit, dintr-o dată, principalul risc la adresa stabilităţii financiare la nivel global”, a susținut el.
Şeful statului a precizat că, în acest context, că România are nevoie de o analiză mai aprofundată a acestor evoluţii şi de măsuri concrete, pragmatice şi sustenabile, pentru consolidarea creşterii economice şi pentru susţinerea nivelului de trai al cetăţenilor.
“Economia merge înainte, însă trebuie să ne asigurăm că nu prin rostogolirea dezechilibrelor, ci prin reforme şi politici axate pe obiective de dezvoltare sănătoasă. Trebuie asumate o direcţie corectă, un parcurs clar şi mecanisme eficiente de implementare, prin care să revenim la obiectivele de sustenabilitate. Dincolo de urgenţele prezentului, avem mize esenţiale pe termen mediu şi lung”, a spus Iohannis.
Preşedintele Iohannis a subliniat că provocările cu privire la consolidarea fiscal-bugetară trebuie gestionate prudent, astfel încât deficitul bugetar şi datoria publică să nu atragă constrângeri în plus asupra evoluţiilor economice viitoare.
“Tocmai de aceea, bugetul pentru 2022 devine un instrument esenţial pentru implementarea, în perioada post-criză, a unei concepţii financiare sănătoase pentru România. Aceasta trebuie gândită în jurul obiectivului de absorbţie a fondurilor europene şi ca programare bugetară multianuală în raport cu ceea ce ne-am propus în materie de finanţare europeană. În perioada următoare, 13% din suma nerambursabilă alocată României prin PNRR va intra în ţară ca prefinanţare. Este semnul că trebuie să pregătim cu maximă seriozitate implementarea proiectelor asumate”, a declarat Iohannis.
El susţine că România are de recuperat, totodată, pregătirea cadrului financiar multianual.
“România ar putea atrage peste 30 de miliarde de euro prin intermediul programelor operaţionale, dar la finalul anului 2021 încă se discută despre priorităţi şi despre programare. Discuţiile sunt necesare, negocierile sunt bune, însă, realist vorbind, economia şi societatea românească au nevoie de rezultate concrete şi la momentul oportun. O infrastructură de transport care să genereze dezvoltare pe orizontală, securitate şi independenţă energetică, competenţele viitorului şi inovarea tehnologică în procesele de producţie sunt obiective clare, deja asumate. În anii următori, avem de înfruntat provocarea-cheie a capacităţii de implementare, atât a proiectelor de investiţii, cât şi a reformelor necesare”, conchide el.

MAE declară ca persona non grata pe teritoriul României un reprezentant al Ambasadei Federației Ruse

Schemă de ajutor de stat de 200 milioane de euro pentru operatorii din industria de procesare a cerealelor și fabricarea uleiurilor, lansată în dezbatere publică

BNR: Rata anuală a inflației este așteptată să cunoască fluctuații minore în trimestrul III, iar apoi să intre pe o traiectorie descrescătoare

Bogdan Aurescu a transmis, la reuniunea anuală a ambasadorilor R. Moldova, sprijinul deplin al României pentru reformele necesare în vederea aderării la UE

Ministerul Sănătății și-a propus să consolideze colaborarea româno-italiană în domeniul medical

Incendii de vegetație | IGSU: Cei 77 de pompieri români și-au încheiat misiunea în Franța

Directorul Transgaz: Dacă R. Moldova rămâne fără gaze, România o va ajuta. Într-o oră, gazele ajung la Chișinău

Eurostat: În 2021, statele membre au importat 173.400 de tone de miere naturală din afara UE, în valoare de 405,9 mil. euro

Statele Unite vor livra gratis Republicii Cehe opt elicoptere militare Bell

România, cel mai important susținător al aderării R. Moldova la UE. Bogdan Aurescu s-a adresat reuniunii ambasadorilor Republicii Moldova

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Daily Mail: “29 de milioane de români şi bulgari s-ar putea muta în Regatul Unit”

Klaus Iohannis, de Ziua Marinei: Din 2023, vom face un efort pentru a crește bugetul Apărării de la 2% din PIB la 2,5%

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale


Team2Share


Trending
-
INTERNAȚIONAL1 week ago
Președintele Joe Biden a semnat instrumentele de ratificare prin care SUA aprobă aderarea Finlandei și Suediei la NATO
-
Daniel Buda6 days ago
Comisia Europeană, după interpelarea eurodeputatului Daniel Buda: Lucrăm la abordări pe termen mediu și lung pentru a reduce dependența de îngrășămintele agricole din Rusia
-
INTERNAȚIONAL1 day ago
Zelenski l-a primit pe noul ambasador al României la Kiev, mulțumind lui Klaus Iohannis, guvernului și cetățenilor: România ne-a sprijinit pe deplin cu acțiuni concrete, nu cu vorbe. Nu vom uita acest lucru
-
ROMÂNIA1 week ago
România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori
-
INTERNAȚIONAL1 week ago
Miniștrii de externe ai G7 și UE solicită Rusiei să restituie imediat autorităților ucrainene controlul deplin aspura centralei nucleare de la Zaporojie