Connect with us

ROMÂNIA

Semestrul European: Consiliul UE recomandă României creșterea rezilienței sistemului sanitar, sprijinirea investițiilor mature și evitarea măsurilor care ar periclita finanțele publice

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

Potrivit recomandărilor adoptate astăzi de Consiliul UE, ca ultimă etapă în cadrul procesului de evaluare a semestrului european 2020, România trebuie să se concentreze în continuare pe măsuri fiscal-bugetare care să conducă la diminuarea deficitului public excesiv până în 2022, să adopte măsuri de sprijin pentru economie, populație și sistemul public de sănătate afectate de criza COVID-19, precum și să adopte măsurile necesare relansării socio-economice post-criză.

Mai exact, Consiliul recomandă României să se concentreze pe efectuarea de investiții publice mature în marile sisteme de infrastructură, să faciliteze investițiile private cu valoarea adăugată pentru redresarea economică și cu impact pozitiv în direcția tranziției ecologice și digitale; să asigure sprijin sub formă de lichidități pentru susținerea IMM-urilor și a lucrătorilor independenți; să extindă măsurile sociale și de protecție a categoriilor vulnerabile, precum și să faciliteze accesul la serviciile de sănătate publică tuturor; să protejeze locurile de muncă și, nu în ultimul rând, să îmbunătățească eficacitatea și calitatea administrației publice, precum și previzibilitatea procesului decizional, inclusiv prin implicarea adecvată a partenerilor sociali.

Consiliul UE a adoptat luni, 20 iulie, recomandările și avizele sale privind politicile economice, de angajare și fiscale ale statelor membre, precum și recomandarea pentru zona euro, pentru anul 2020.

Recomandările specifice acestui an țin cont de contextul pandemiei COVID-19 și de activarea clauzei derogatorii generale în cadrul Pactului de stabilitate și creștere din 20 martie 2020. De asemenea, ele sunt mai ușoare, mai concentrate și mai puțin prescriptive decât în anii precedenți și reflectă următoarele priorități economice:

  • investiți în acces, eficacitate și reziliență a sistemului de asistență medicală;
  • păstrarea locurilor de muncă și abordarea impactului social al crizei;
  • concentrarea pe cercetare și dezvoltare;
  • asigurarea prevederilor privind lichiditatea și stabilitatea sectorului financiar;
  • protejarea pieței unice și circulației bunurilor și serviciilor.

În ceea ce privește România în contextul semestrului european 2020, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a României, pe care a publicat-o în raportul de țară din 2020. De asemenea, Comisia a evaluat Programul de convergență pentru 2020, Programul național de reformă pentru 2020, precum și măsurile luate ca urmare a recomandărilor specifice fiecărei țări adresate României în anii precedenți. Având în vedere necesitatea consolidării guvernanței economice globale a Uniunii prin oferirea unei contribuții la nivelul Uniunii la deciziile naționale viitoare, Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestor programe pentru o politică fiscal-bugetară și socioeconomică sustenabilă în România, ci și de conformitatea lor cu normele și orientările Uniunii.

Citiți și Semestrul European-recomandări pentru România: Corectarea deficitul public excesiv până în 2022, promovarea investițiilor publice și private favorabile creșterii și diminuarea impactului crizei Covid-19 asupra sistemului sanitar și locurilor de muncă

În lumina bilanțului aprofundat realizat de Comisie și a acestei evaluări, Consiliul a examinat Programul național de reformă pentru 2020 (prezentat la 8 mai) și Programul de convergență pentru 2020 (prezentat la 14 mai) și recomandă ca în anul în curs și în 2021, România să întreprindă acțiuni astfel încât:

1. Să aplice politici fiscal-bugetare în concordanță cu recomandarea Consiliului din 3 aprilie 2020 cu referire la încetarea situației de deficit public excesiv din România până cel târziu în 2022 , luând în același timp toate măsurile necesare pentru a aborda eficient pandemia, a susține economia și a sprijini relansarea ulterioară.

De altfel, în recomandarea Consiliului din 3 aprilie Guvernul este îndemnat să aplice o strategie de consolidare bugetară cu traiectorie mai lungă, implicând în continuare ajustări anuale substanțiale, care ar avea un impact mai progresiv asupra creșterii economice și care ar ține cont de  faptul că exercițiul bugetar 2020 a început deja. În plus, Consiliul recomandă ca aceasta să fie sprijinită de reforme structurale ample.

Amintim că potrivit previziunilor economice din vara anului 2020, România va înregistra anul acesta o scădere bruscă a PIB-ului real cu 6%, după câțiva ani de creștere puternică, precum și unul dintre cele mai mari deficite publice din UE, de 9,2% din PIB, – în fața sa situându-se Polonia (9,5%), Franța (9,9%), Spania (10,1%) și Italia (11,1%) – de la un nivel de 4,3% din PIB în 2019 şi unul de 2,8% din PIB în 2018, cauzat în mare parte de efectele economice ale pandemiei de coronavirus.

În acest sens, Consiliul recomandă României să evite implementarea de măsuri permanente care ar pune în pericol sustenabilitatea finanțelor publice, precum și să consolideze reziliența sistemului de sănătate, în special în ceea ce privește personalul medical și produsele medicale, și să îmbunătățească accesul la serviciile de sănătate.

Evaluarea Comisiei mai arată că pandemia de COVID-19 a lovit un sistem caracterizat prin deficiențe structurale, cum ar fi nivelul scăzut al fondurilor alocate și accesul inegal la asistență medicală. Mai mult, deficitul considerabil de forță de muncă în sectorul sănătății, inclusiv deficitul de medici de familie, precum și infrastructura medicală vetustă, lipsa produselor medicale, formarea insuficientă a personalului medical și gradul limitat de continuitate și integrare între diferitele niveluri de îngrijire slăbesc reziliența sistemului de sănătate. În acest context, îmbunătățirea rezilienței sistemului de sănătate și a capacității sale de a răspunde la șocuri reprezintă o provocare majoră.

Printre măsurile de răspuns imediat adoptate, România a achiziționat produse medicale esențiale și a inclus costurile medicale pentru tratarea COVID-19 în pachetul minimal de servicii pentru persoanele neasigurate. 

2. Să ofere soluții adecvate de substituție a veniturilor și să extindă măsurile de protecție socială și accesul la serviciile esențiale pentru toți. Să atenueze impactul crizei provocate de COVID-19 asupra ocupării forței de muncă prin dezvoltarea unor formule flexibile de lucru și a unor măsuri de activare. Să consolideze competențele și învățarea digitală și să asigure accesul egal la educație.

În evaluarea sa, Comisia avertizează că serviciile sociale și serviciile esențiale rămân în mare măsură insuficiente, inclusiv în domenii precum apa și salubritatea, energia și locuințele. Mai mult decât atât, distribuția teritorială a acestor servicii este neuniformă și se caracterizează prin disparități semnificative între zonele urbane și cele rurale, precum și între regiuni. Această situație ar putea limita capacitatea de contracarare a impactului pandemiei. În plus, Comisia atrage atenția că potențialul economiei sociale de a îmbunătăți condițiile sociale nu este încă valorificat.

În ceea ce privește parcursul evoluțiile de pe piața forței de muncă, Comisia precizează că acestea au rămas pozitive în 2019, dar persistă disparități între regiuni, între zonele rurale și cele urbane și între grupurile socioeconomice. Se înregistrează niveluri ridicate de inactivitate, mai ales în rândul femeilor, al tinerilor, al persoanelor slab calificate, al persoanelor cu handicap și al persoanelor în vârstă.

În contextul epidemiei de COVID-19, este foarte probabil ca provocările existente să se accentueze, pe fondul creșterii rapide a șomajului și a inactivității.

Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2020, se preconizează că rata șomajului va crește la 6,5 % în 2020 și va coborî apoi la 5,4 % în 2021. Munca nedeclarată continuă să fie o problemă, iar impactul negativ al acesteia ar putea fi exacerbat în contextul actual, subliniind necesitatea sprijinirii tranziției către munca declarată.

Prin urmare, este esențial să se furnizeze în timp util servicii personalizate, care să răspundă nevoilor grupurilor vulnerabile și ale lucrătorilor afectați de criză. Astfel, pe lângă schema de indemnizații de șomaj tehnic lansată recent de Guvern, dezvoltarea accesului la sistemele de șomaj temporar, promovarea măsurilor de sprijin pentru venit și disponibilitatea formulelor de organizare flexibilă a muncii și de telemuncă pentru lucrătorii afectați, cu implicarea partenerilor sociali, sunt cruciale pentru consolidarea rezilienței pieței forței de muncă pe termen scurt și pe termen lung.

3. Să asigure sprijin sub formă de lichidități pentru economie, de care să beneficieze întreprinderile și gospodăriile, în special IMM-urile și lucrătorii independenți. Să avanseze finanțarea proiectelor de investiții publice mature și să promoveze investițiile private pentru a favoriza redresarea economică. Să direcționeze cu prioritate investițiile către tranziția verde și tranziția digitală, în special către transportul durabil, infrastructura de servicii digitale, producția și utilizarea energiei în mod curat și eficient, precum și către infrastructura de mediu, inclusiv în regiunile miniere.

Din cauza pandemiei de COVID-19, întreprinderile de toate dimensiunile – în special IMM-urile – sunt puternic afectate de perturbarea schimburilor comerciale și de măsurile de limitare a mișcării persoanelor și se confruntă cu un deficit de lichidități și cu riscul de faliment. Pentru a contracara aceste efecte negative, Guvernul a adoptat un set de măsuri care combină asistența personalizată pentru întreprinderi și protecția veniturilor pentru toți lucrătorii afectați.

Totuși, Comisia Europeană atenționează că, pentru a ieși din criză, vor fi necesare resurse suplimentare pentru sprijinirea întreprinderilor și a gospodăriilor. În acest sens, instituția consideră că România a trebui să se acorde o atenție deosebită sectorului serviciilor, care este cel mai grav afectat, și se preconizează că unele subsectoare vor suferi o contracție pentru o perioadă mai lungă decât cea estimată pentru sectorul de producție.

Printre măsurile de răspuns luate de guvern se numără crearea unui scheme publice de garantare („IMM Invest”), cu un pachet financiar de 15 miliarde RON, care va permite IMM-urilor să contracteze împrumuturi cu dobândă zero, garantate de stat, pentru a-și finanța investițiile și a dispune de capitalul circulant necesar. Comisia subliniază că aceste garanții vor aduce beneficii și băncilor, care trebuie să își mențină un nivel bun de capitalizare și lichiditate pentru a asigura fluxul de credite necesar către gospodării și întreprinderi. Însă, avertizează că, având în vedere rolul până acum destul de limitat al băncilor în acordarea de credite pentru întreprinderi – în special pentru IMM-urile inovatoare –, s-ar putea ca, în lipsa altor măsuri, garanțiile pentru împrumuturi să nu fie suficiente.

De asemenea, pentru a încuraja redresarea economică, Comisia specifică că va fi important să se acorde prioritate finanțării proiectelor de investiții publice mature și să se promoveze investițiile private, inclusiv prin reforme relevante în contextul în care criza a evidențiat și mai clar necesitatea acută ca România să relanseze lucrările de infrastructură publică în domenii precum transportul durabil, energia curată și infrastructura de mediu și de servicii digitale. Fondul pentru o Tranziție Echitabilă ar putea furniza României finanțarea necesară pentru a avansa reformele necesare în domeniul economiei circulare. 

4. Să îmbunătățească eficacitatea și calitatea administrației publice, precum și previzibilitatea procesului decizional, inclusiv prin implicarea adecvată a partenerilor sociali.

În evaluarea sa, Comisia Europeană constată că reforma administrației publice în România stagnează.

În primul rând, spune instituția de la Bruxelles, nu s-a instituit un cadru eficient pentru planificarea strategică și bugetară, ceea ce se reflectă negativ asupra viziunii strategice de dezvoltare pe termen lung a țării, asupra stabilirii priorităților de acțiune și asupra coordonării politicilor la nivel central și local.

În al doilea rând, fragmentarea accentuată a competențelor și a resurselor continuă să afecteze furnizarea serviciilor publice, în special la nivel local și în comunitățile sărace, iar birocrația și capacitatea insuficientă de a furniza servicii de calitate, inclusiv servicii digitale, au un impact negativ asupra cetățenilor și a întreprinderilor, mai ales în timpul crizei. Procedurile administrative greoaie aplicabile în cazul înființării de întreprinderi, precum și cerințele normative impuse furnizorilor de servicii, inclusiv profesiilor reglementate, împiedică și mai mult dezvoltarea pieței. 

Astfel, spune Comisia, aplicarea guvernanței corporative în întreprinderile de stat continuă să reprezinte o provocare.

De asemenea, Comisia avertizează că previzibilitatea procesului decizional rămâne o problemă majoră, înainte de criză fiind îndeplinite numai aproximativ o treime din obiectivele din planul anual al guvernului.

În acest sens, precizează că numărul de ordonanțe de urgență adoptate a rămas foarte ridicat, ceea ce creează incertitudine și e posibil să împiedice investițiile, iar problema asigurării eficienței procedurilor de achiziții publice, precum și a caracterului ireversibil al anumitor măsuri, în special cele legate de simplificarea controalelor ex-ante, încă persistă. 

Nu în ultimul rând, Comisia atrage atenția că nu există niciun cadru instituțional pentru controlul calității la nivel guvernamental și se analizează încă opțiunile în ceea ce privește instituirea unui comitet de evaluare a impactului reglementărilor și, de asemenea, există deficiențe la utilizarea în mod necorespunzător a cadrului instituțional stabilit pentru consultare care să contribuie la procesul de luare a deciziilor și care nu implică suficient de mult partenerii sociali în elaborarea și punerea în aplicare a reformelor.

Adoptarea recomandărilor specifice de țară de către Consiliu reprezintă ultima etapă a procesului de evaluarea a semestrului european 2020. Consiliul European a aprobat recomandările specifice fiecărei țări la 17 iulie.


Semestrul european reprezintă un ciclu de coordonare a politicilor economice și bugetare în cadrul UE. Face parte din cadrul de guvernanță economică al Uniunii Europene.

Semestrul european se concentrează asupra perioadei de 6 luni de la începutul fiecărui an, de unde și numele său – „semestru”.

În timpul semestrului european, statele membre își aliniază politicile bugetare și economice la obiectivele și normele convenite la nivelul UE. 

Semestrul european acoperă 3 blocuri de coordonare a politicilor economice: 1) reformele structurale, concentrate pe promovarea creșterii economice și a ocupării forței de muncă în conformitate cu Strategia Europa 2020; 2) politicile bugetare, pentru asigurarea sustenabilității finanțelor publice  în conformitate cu Pactul de Stabilitate și de Creștere; 3) prevenirea dezechilibrelor macroeconomice excesive.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

Klaus Iohannis, prezent la Festivalul ”Săptămâna Haferland”: România, locul în care diversitatea etnică este respectată

Published

on

© Administratia Prezidentiala

Președintele Klaus Iohannis a participat astăzi, 1 august, la Festivalul „Săptămâna Haferland”, iar cu acest prilej a reiterat importanța existenței sașilor din Transilvania.

„Sașii din Transilvania au dovedit, de-a lungul secolelor de existență pe aceste meleaguri, că doar buna organizare, solidaritatea și lupta asiduă pentru respectarea valorilor, credințelor și libertății pot depăși vicisitudinile istoriei. Modul în care aceste aspecte s-au integrat în cultura națională a făcut din Transilvania un spațiu multicultural în care minoritățile naționale își pot afirma neîngrădit identitatea și au un rol esențial în societatea românească”, a precizat Klaus Iohannis în discursul său.


 

„Legătura strânsă dintre sași și români, construită în timp, un exemplu de conviețuire pașnică bazată pe respectarea culturii și tradițiilor specifice ambelor părți, a contribuit la dezvoltarea și consolidarea relației bilaterale dintre România și Germania. Dincolo de cooperarea economică și parteneriatul politic, mecanismele dezvoltate la nivel local au întărit conexiunile dintre cele două state”, a mai adăugat acesta.

De asemenea, Klaus Iohannis a subliniat că România, ca stat profund atașat idealurilor de diversitate și unitate europeană, este locul în care diversitatea etnică, religioasă și culturală este respectată și reprezintă un model de toleranță, deschidere și solidaritate.

Continue Reading

ROMÂNIA

România a depășit pragul de 5.000.000 de persoane vaccinate cu cel puțin o doză

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

România a depășit, ieri, 31 iulie, pragul de 5.000.000 de persoane vaccinate cu cel puțin o doză, potrivit anunțului făcut de Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV).

Cei mai mulți români au ales să se imunizeze cu vaccinul Pfizer. Astfel, au fost administrate de autorități peste 7 mililoane de doze de vaccin numai de acest tip.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, salută efortul depus de fiecare stat membru în parte în campania europeană de vaccinare și a anunțat pe 27 iulie, că Uniunea Europeană are 70% dintre adulți vaccinați cu cel puțin o doză de vaccin anti-COVID-19, un obiectiv pe care Comisia Europeană și l-a propus să îl atingă încă din primele săptămâni de la debutul campaniei de vaccinare.

„UE și-a respectat promisiunea. 70% dintre adulții din UE au primit cel puțin o doză de vaccin anti-COVID19. Iar 57% au deja vaccinarea completă”, a scris Ursula von der Leyen pe contul de Twitter.

Continue Reading

ROMÂNIA

TAROM începe restructurarea personalului. Măsură afectează un număr de 241 de posturi

Published

on

© TAROM/ Facebook

Compania Națională de Transporturi Aeriene Române TAROM va desfășura, începând cu 30 iulie, etapa fazei de implementare a măsurii de restructurare a personalului, acțiune care a fost demarată în luna februarie a acestui an și care reprezintă o componentă esențială a planului de redresare a TAROM, potrivit comunicatului oficial, remis CaleaEuropeană.ro.

În cadrul măsurii de restructurare a personalului a fost elaborată și aprobată o nouă organigramă care corespunde volumului de activitate curent și estimat pentru anii următori, fiind concepută pentru a reduce costurile și a asigura o distribuire eficientă a activităților la nivelul companiei. Această măsură afectează un număr de 241 de posturi din structura curentă.

Astfel, este necesară inițierea măsurii privind concedierea colectivă, cu respectarea procedurilor legale, în perioada imediat următoare fiind planificate consultări cu partenerii sociali. Angajații vizați de concedierea colectivă vor fi departajați pe baza unor criterii transparente, echitabile, comunicate tuturor celor implicați, evaluările acestora fiind organizate cu furnizori externi.

În egală măsură, TAROM va derula toate demersurile prevăzute de reglementările în vigoare pentru a minimiza impactul programului de concediere colectivă, urmând a fi demarat un nou program de plecări voluntare. De asemenea, pentru ocuparea posturilor vacante disponibile vor avea loc concursuri interne, care vor fi anunțate tuturor celor interesați, conform procedurilor aplicabile.

Reamintim că măsura de restructurare a personalului face parte dintr-un plan complex de măsuri definite cu scopul de a redresa compania. Acest plan a fost notificat, pe 28 mai 2021, către Comisia Europeană în vederea obținerii unui ajutor de stat pentru restructurare.

Competiția comercială acerbă în domeniul aviatic ne impune menținerea unui standard ridicat al siguranței și serviciilor pe care le oferim pasagerilor. În acest sens, TAROM le mulțumește tuturor angajaților săi, apreciind profesionalismul și dăruirea de care aceștia au dat dovadă, mai ales în ultima perioadă, o perioada care s-a dovedit a fi extrem de dificila pentru întreaga industrie aviatică globală.

Comisia Europeană a deschis în data de 5 iulie o investigație aprofundată pentru a evalua dacă măsurile de sprijin acordate de autoritățile române companiei aeriene TAROM sunt conforme cu normele UE privind ajutoarele de stat acordate întreprinderilor aflate în dificultate.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL1 week ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI1 week ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA2 weeks ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană publică al doilea raport privind situația statului de drept în toate țările membre UE: Progresele au fost neuniforme și există motive serioase de îngrijorare determintate de mai multe țări

Team2Share

Trending