Connect with us

ROMÂNIA

Semestrul European: Consiliul UE recomandă României creșterea rezilienței sistemului sanitar, sprijinirea investițiilor mature și evitarea măsurilor care ar periclita finanțele publice

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

Potrivit recomandărilor adoptate astăzi de Consiliul UE, ca ultimă etapă în cadrul procesului de evaluare a semestrului european 2020, România trebuie să se concentreze în continuare pe măsuri fiscal-bugetare care să conducă la diminuarea deficitului public excesiv până în 2022, să adopte măsuri de sprijin pentru economie, populație și sistemul public de sănătate afectate de criza COVID-19, precum și să adopte măsurile necesare relansării socio-economice post-criză.

Mai exact, Consiliul recomandă României să se concentreze pe efectuarea de investiții publice mature în marile sisteme de infrastructură, să faciliteze investițiile private cu valoarea adăugată pentru redresarea economică și cu impact pozitiv în direcția tranziției ecologice și digitale; să asigure sprijin sub formă de lichidități pentru susținerea IMM-urilor și a lucrătorilor independenți; să extindă măsurile sociale și de protecție a categoriilor vulnerabile, precum și să faciliteze accesul la serviciile de sănătate publică tuturor; să protejeze locurile de muncă și, nu în ultimul rând, să îmbunătățească eficacitatea și calitatea administrației publice, precum și previzibilitatea procesului decizional, inclusiv prin implicarea adecvată a partenerilor sociali.

Consiliul UE a adoptat luni, 20 iulie, recomandările și avizele sale privind politicile economice, de angajare și fiscale ale statelor membre, precum și recomandarea pentru zona euro, pentru anul 2020.

Recomandările specifice acestui an țin cont de contextul pandemiei COVID-19 și de activarea clauzei derogatorii generale în cadrul Pactului de stabilitate și creștere din 20 martie 2020. De asemenea, ele sunt mai ușoare, mai concentrate și mai puțin prescriptive decât în anii precedenți și reflectă următoarele priorități economice:

  • investiți în acces, eficacitate și reziliență a sistemului de asistență medicală;
  • păstrarea locurilor de muncă și abordarea impactului social al crizei;
  • concentrarea pe cercetare și dezvoltare;
  • asigurarea prevederilor privind lichiditatea și stabilitatea sectorului financiar;
  • protejarea pieței unice și circulației bunurilor și serviciilor.

În ceea ce privește România în contextul semestrului european 2020, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a României, pe care a publicat-o în raportul de țară din 2020. De asemenea, Comisia a evaluat Programul de convergență pentru 2020, Programul național de reformă pentru 2020, precum și măsurile luate ca urmare a recomandărilor specifice fiecărei țări adresate României în anii precedenți. Având în vedere necesitatea consolidării guvernanței economice globale a Uniunii prin oferirea unei contribuții la nivelul Uniunii la deciziile naționale viitoare, Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestor programe pentru o politică fiscal-bugetară și socioeconomică sustenabilă în România, ci și de conformitatea lor cu normele și orientările Uniunii.

Citiți și Semestrul European-recomandări pentru România: Corectarea deficitul public excesiv până în 2022, promovarea investițiilor publice și private favorabile creșterii și diminuarea impactului crizei Covid-19 asupra sistemului sanitar și locurilor de muncă

În lumina bilanțului aprofundat realizat de Comisie și a acestei evaluări, Consiliul a examinat Programul național de reformă pentru 2020 (prezentat la 8 mai) și Programul de convergență pentru 2020 (prezentat la 14 mai) și recomandă ca în anul în curs și în 2021, România să întreprindă acțiuni astfel încât:

1. Să aplice politici fiscal-bugetare în concordanță cu recomandarea Consiliului din 3 aprilie 2020 cu referire la încetarea situației de deficit public excesiv din România până cel târziu în 2022 , luând în același timp toate măsurile necesare pentru a aborda eficient pandemia, a susține economia și a sprijini relansarea ulterioară.

De altfel, în recomandarea Consiliului din 3 aprilie Guvernul este îndemnat să aplice o strategie de consolidare bugetară cu traiectorie mai lungă, implicând în continuare ajustări anuale substanțiale, care ar avea un impact mai progresiv asupra creșterii economice și care ar ține cont de  faptul că exercițiul bugetar 2020 a început deja. În plus, Consiliul recomandă ca aceasta să fie sprijinită de reforme structurale ample.

Amintim că potrivit previziunilor economice din vara anului 2020, România va înregistra anul acesta o scădere bruscă a PIB-ului real cu 6%, după câțiva ani de creștere puternică, precum și unul dintre cele mai mari deficite publice din UE, de 9,2% din PIB, – în fața sa situându-se Polonia (9,5%), Franța (9,9%), Spania (10,1%) și Italia (11,1%) – de la un nivel de 4,3% din PIB în 2019 şi unul de 2,8% din PIB în 2018, cauzat în mare parte de efectele economice ale pandemiei de coronavirus.

În acest sens, Consiliul recomandă României să evite implementarea de măsuri permanente care ar pune în pericol sustenabilitatea finanțelor publice, precum și să consolideze reziliența sistemului de sănătate, în special în ceea ce privește personalul medical și produsele medicale, și să îmbunătățească accesul la serviciile de sănătate.

Evaluarea Comisiei mai arată că pandemia de COVID-19 a lovit un sistem caracterizat prin deficiențe structurale, cum ar fi nivelul scăzut al fondurilor alocate și accesul inegal la asistență medicală. Mai mult, deficitul considerabil de forță de muncă în sectorul sănătății, inclusiv deficitul de medici de familie, precum și infrastructura medicală vetustă, lipsa produselor medicale, formarea insuficientă a personalului medical și gradul limitat de continuitate și integrare între diferitele niveluri de îngrijire slăbesc reziliența sistemului de sănătate. În acest context, îmbunătățirea rezilienței sistemului de sănătate și a capacității sale de a răspunde la șocuri reprezintă o provocare majoră.

Printre măsurile de răspuns imediat adoptate, România a achiziționat produse medicale esențiale și a inclus costurile medicale pentru tratarea COVID-19 în pachetul minimal de servicii pentru persoanele neasigurate. 

2. Să ofere soluții adecvate de substituție a veniturilor și să extindă măsurile de protecție socială și accesul la serviciile esențiale pentru toți. Să atenueze impactul crizei provocate de COVID-19 asupra ocupării forței de muncă prin dezvoltarea unor formule flexibile de lucru și a unor măsuri de activare. Să consolideze competențele și învățarea digitală și să asigure accesul egal la educație.

În evaluarea sa, Comisia avertizează că serviciile sociale și serviciile esențiale rămân în mare măsură insuficiente, inclusiv în domenii precum apa și salubritatea, energia și locuințele. Mai mult decât atât, distribuția teritorială a acestor servicii este neuniformă și se caracterizează prin disparități semnificative între zonele urbane și cele rurale, precum și între regiuni. Această situație ar putea limita capacitatea de contracarare a impactului pandemiei. În plus, Comisia atrage atenția că potențialul economiei sociale de a îmbunătăți condițiile sociale nu este încă valorificat.

În ceea ce privește parcursul evoluțiile de pe piața forței de muncă, Comisia precizează că acestea au rămas pozitive în 2019, dar persistă disparități între regiuni, între zonele rurale și cele urbane și între grupurile socioeconomice. Se înregistrează niveluri ridicate de inactivitate, mai ales în rândul femeilor, al tinerilor, al persoanelor slab calificate, al persoanelor cu handicap și al persoanelor în vârstă.

În contextul epidemiei de COVID-19, este foarte probabil ca provocările existente să se accentueze, pe fondul creșterii rapide a șomajului și a inactivității.

Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2020, se preconizează că rata șomajului va crește la 6,5 % în 2020 și va coborî apoi la 5,4 % în 2021. Munca nedeclarată continuă să fie o problemă, iar impactul negativ al acesteia ar putea fi exacerbat în contextul actual, subliniind necesitatea sprijinirii tranziției către munca declarată.

Prin urmare, este esențial să se furnizeze în timp util servicii personalizate, care să răspundă nevoilor grupurilor vulnerabile și ale lucrătorilor afectați de criză. Astfel, pe lângă schema de indemnizații de șomaj tehnic lansată recent de Guvern, dezvoltarea accesului la sistemele de șomaj temporar, promovarea măsurilor de sprijin pentru venit și disponibilitatea formulelor de organizare flexibilă a muncii și de telemuncă pentru lucrătorii afectați, cu implicarea partenerilor sociali, sunt cruciale pentru consolidarea rezilienței pieței forței de muncă pe termen scurt și pe termen lung.

3. Să asigure sprijin sub formă de lichidități pentru economie, de care să beneficieze întreprinderile și gospodăriile, în special IMM-urile și lucrătorii independenți. Să avanseze finanțarea proiectelor de investiții publice mature și să promoveze investițiile private pentru a favoriza redresarea economică. Să direcționeze cu prioritate investițiile către tranziția verde și tranziția digitală, în special către transportul durabil, infrastructura de servicii digitale, producția și utilizarea energiei în mod curat și eficient, precum și către infrastructura de mediu, inclusiv în regiunile miniere.

Din cauza pandemiei de COVID-19, întreprinderile de toate dimensiunile – în special IMM-urile – sunt puternic afectate de perturbarea schimburilor comerciale și de măsurile de limitare a mișcării persoanelor și se confruntă cu un deficit de lichidități și cu riscul de faliment. Pentru a contracara aceste efecte negative, Guvernul a adoptat un set de măsuri care combină asistența personalizată pentru întreprinderi și protecția veniturilor pentru toți lucrătorii afectați.

Totuși, Comisia Europeană atenționează că, pentru a ieși din criză, vor fi necesare resurse suplimentare pentru sprijinirea întreprinderilor și a gospodăriilor. În acest sens, instituția consideră că România a trebui să se acorde o atenție deosebită sectorului serviciilor, care este cel mai grav afectat, și se preconizează că unele subsectoare vor suferi o contracție pentru o perioadă mai lungă decât cea estimată pentru sectorul de producție.

Printre măsurile de răspuns luate de guvern se numără crearea unui scheme publice de garantare („IMM Invest”), cu un pachet financiar de 15 miliarde RON, care va permite IMM-urilor să contracteze împrumuturi cu dobândă zero, garantate de stat, pentru a-și finanța investițiile și a dispune de capitalul circulant necesar. Comisia subliniază că aceste garanții vor aduce beneficii și băncilor, care trebuie să își mențină un nivel bun de capitalizare și lichiditate pentru a asigura fluxul de credite necesar către gospodării și întreprinderi. Însă, avertizează că, având în vedere rolul până acum destul de limitat al băncilor în acordarea de credite pentru întreprinderi – în special pentru IMM-urile inovatoare –, s-ar putea ca, în lipsa altor măsuri, garanțiile pentru împrumuturi să nu fie suficiente.

De asemenea, pentru a încuraja redresarea economică, Comisia specifică că va fi important să se acorde prioritate finanțării proiectelor de investiții publice mature și să se promoveze investițiile private, inclusiv prin reforme relevante în contextul în care criza a evidențiat și mai clar necesitatea acută ca România să relanseze lucrările de infrastructură publică în domenii precum transportul durabil, energia curată și infrastructura de mediu și de servicii digitale. Fondul pentru o Tranziție Echitabilă ar putea furniza României finanțarea necesară pentru a avansa reformele necesare în domeniul economiei circulare. 

4. Să îmbunătățească eficacitatea și calitatea administrației publice, precum și previzibilitatea procesului decizional, inclusiv prin implicarea adecvată a partenerilor sociali.

În evaluarea sa, Comisia Europeană constată că reforma administrației publice în România stagnează.

În primul rând, spune instituția de la Bruxelles, nu s-a instituit un cadru eficient pentru planificarea strategică și bugetară, ceea ce se reflectă negativ asupra viziunii strategice de dezvoltare pe termen lung a țării, asupra stabilirii priorităților de acțiune și asupra coordonării politicilor la nivel central și local.

În al doilea rând, fragmentarea accentuată a competențelor și a resurselor continuă să afecteze furnizarea serviciilor publice, în special la nivel local și în comunitățile sărace, iar birocrația și capacitatea insuficientă de a furniza servicii de calitate, inclusiv servicii digitale, au un impact negativ asupra cetățenilor și a întreprinderilor, mai ales în timpul crizei. Procedurile administrative greoaie aplicabile în cazul înființării de întreprinderi, precum și cerințele normative impuse furnizorilor de servicii, inclusiv profesiilor reglementate, împiedică și mai mult dezvoltarea pieței. 

Astfel, spune Comisia, aplicarea guvernanței corporative în întreprinderile de stat continuă să reprezinte o provocare.

De asemenea, Comisia avertizează că previzibilitatea procesului decizional rămâne o problemă majoră, înainte de criză fiind îndeplinite numai aproximativ o treime din obiectivele din planul anual al guvernului.

În acest sens, precizează că numărul de ordonanțe de urgență adoptate a rămas foarte ridicat, ceea ce creează incertitudine și e posibil să împiedice investițiile, iar problema asigurării eficienței procedurilor de achiziții publice, precum și a caracterului ireversibil al anumitor măsuri, în special cele legate de simplificarea controalelor ex-ante, încă persistă. 

Nu în ultimul rând, Comisia atrage atenția că nu există niciun cadru instituțional pentru controlul calității la nivel guvernamental și se analizează încă opțiunile în ceea ce privește instituirea unui comitet de evaluare a impactului reglementărilor și, de asemenea, există deficiențe la utilizarea în mod necorespunzător a cadrului instituțional stabilit pentru consultare care să contribuie la procesul de luare a deciziilor și care nu implică suficient de mult partenerii sociali în elaborarea și punerea în aplicare a reformelor.

Adoptarea recomandărilor specifice de țară de către Consiliu reprezintă ultima etapă a procesului de evaluarea a semestrului european 2020. Consiliul European a aprobat recomandările specifice fiecărei țări la 17 iulie.


Semestrul european reprezintă un ciclu de coordonare a politicilor economice și bugetare în cadrul UE. Face parte din cadrul de guvernanță economică al Uniunii Europene.

Semestrul european se concentrează asupra perioadei de 6 luni de la începutul fiecărui an, de unde și numele său – „semestru”.

În timpul semestrului european, statele membre își aliniază politicile bugetare și economice la obiectivele și normele convenite la nivelul UE. 

Semestrul european acoperă 3 blocuri de coordonare a politicilor economice: 1) reformele structurale, concentrate pe promovarea creșterii economice și a ocupării forței de muncă în conformitate cu Strategia Europa 2020; 2) politicile bugetare, pentru asigurarea sustenabilității finanțelor publice  în conformitate cu Pactul de Stabilitate și de Creștere; 3) prevenirea dezechilibrelor macroeconomice excesive.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

Ziua Națională a României. Klaus Iohannis a decorat personalități din domeniul medical pentru lupta lor împotriva COVID-19

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a decorat marţi, cu prilejul Zilei Naţionale a României, mai multe cadre cadre sanitare, universităţi şi Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) pentru efortul depus în contextul măsurilor de combatere a pandemiei de COVID-19.

“Curaj, responsabilitate, altruism sunt valori definitorii ale celor către care ne îndreptăm recunoştinţa astăzi, ca reper deosebit de speranţă şi solidaritate. În mod normal, sala aceasta ar fi fost neîncăpătoare dacă am fi avut posibilitatea să mulţumim tuturor celor care au contribuit la limitarea efectelor pandemiei şi la salvarea de vieţi. Vă rog să acceptaţi recunoaşterea oferită astăzi şi în numele colegelor şi colegilor de breaslă. Dumneavoastră, cei din linia întâi, luptaţi neobosit pentru viaţă, de multe ori cu riscul propriei siguranţe. Prin acţiunile dumneavoastră, scrieţi o istorie discretă, dar de netăgăduit, a onoarei şi demnităţii, construind o nouă realitate bazată pe încredere în unitate şi solidaritate. Prin dăruirea de sine şi prin dovada permanentă de simţ al datoriei, onoraţi vocaţia de medic, indiferent cât de periculos este mediul de lucru şi cât de dificil este să fiţi în prima linie. Dragostea dumneavoastră pentru viaţă şi semeni ne inspiră şi ne responsabilizează”, a declarat preşedintele Iohannis la ceremonia care a avut loc la Palatul Cotroceni, informează Agerpres.

El a afirmat că, în ciuda limitărilor apărute în actul educaţional, impuse de contextul epidemiologic, marile universităţi de medicină şi farmacie au continuat să depună eforturi pentru formarea profesioniştilor.

“Mulţi medici au depus eforturi supraomeneşti pentru a împăca, în această perioadă, calitatea de dascăl cu turele lungi de muncă în spitale”, a spus Iohannis.

Şeful statului a arătat că modul în care medicii s-au pus în slujba luptei contra pandemiei este impresionant.

“Tot impresionant este şi modul în care cei care urmează să intre în această nobilă meserie au înţeles să urmeze valorile profesiei şi să devină voluntari în spital, pentru a suplimenta numărul de salvatori. Mobilizarea mediului universitar pentru a-şi ajuta colegii din spitale stă sub semnul solidarităţii şi este un model demn de urmat pentru noi toţi. Mă înclin cu recunoştinţă şi profund respect, în numele statului român, în faţa dumneavoastră!”, a afirmat Iohannis.

Directorul general al INSP, Simona Pârvu, a îndemnat românii să respecte măsurile de protecţie sanitară.

“Cunoaştem foarte bine situaţia în care se află întreaga societate şi nu doar din statistici. Virusul SARS-CoV 2 nu ţine cont de vârstă, profesie sau demnitate publică. Avem colegi, prieteni, rude care au trecut prin boală, de aceea transmitem un îndemn tuturor românilor să fie solidari cu eforturile personalului medical şi să respecte măsurile de protecţie împotriva răspândirii bolilor”, a spus ea.

În semn de “apreciere pentru implicarea şi profesionalismul de care au dat dovadă, pentru efortul important depus în contextul măsurilor de combatere a pandemiei COVID-19”, şeful statului a conferit: Ordinul “Meritul Sanitar” în grad de Cavaler INSP, dr. Anghel Maria Nina (Moineşti), dr. Băloi Adelina (Timişoara), dr. Bărbat Marius-Teodor (Cluj-Napoca), dr. Botea Dragoş Florin (Oradea), as. med. pr. Casoni Maria-Elena (Târgu-Mureş), dr. Dacz Monika Erika (Oradea), dr. Florea Marc (Oradea), dr. Georgescu Corina Maria (Timişoara), dr. Gherman Ada Sonia (Cluj-Napoca), dr. Grigoraş Ioana (Iaşi), dr. Henţia Ciprian Adrian (Timişoara), dr. Lupse Mihaela Sorina (Cluj-Napoca), dr. Pascal Ema-Raluca (Reşiţa), as. med. pr. Pop Alexandra-Angela (Oradea), dr. Sandu Monica Andreea (Bucureşti) şi dr. Suciu Alin Aurel Raul (Oradea); medalia “Meritul Sanitar” clasa a III-a as. med. Bordianu Gabriela-Ioana (Bacău).

De asemenea, în semn de “recunoştinţă pentru calitatea procesului educaţional şi a excelenţei academice, pentru efortul important depus în contextul măsurilor de combatere a pandemiei COVID-19”, preşedintele Klaus Iohannis a conferit Ordinul “Meritul Sanitar” în grad de Cavaler: Universităţii de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” din Bucureşti, Universităţii de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca, Universităţii de Medicină şi Farmacie “Grigore T. Popa” din Iaşi, Universităţii de Medicină şi Farmacie “Victor Babeş” din Timişoara, Universităţii de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie “George Emil Palade” din Târgu Mureş şi Universităţii de Medicina şi Farmacie din Craiova.

Continue Reading

ROMÂNIA

VIDEO Gest diplomatic inedit: Ambasadoarea Finlandei la UE a interpretat alături de soțul ei romanța “Ciobănaș cu 300 de oi”

Published

on

© Reprezentanța Permanentă a României la UE/ Facebook

Reprezentantul permanent al Finlandei pe lângă Uniunea Europeană, Marja Rislakki, a interpretat marți cântecul românesc “Ciobănaș cu 300 de oi”, într-un gest diplomatic inedit menit să marcheze Ziua Națională a României și cei 102 ani de la Marea Unire.

Evenimentul a fost prezentat de Reprezentanța Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană într-un videoclip publicat pe Facebook, în care ambasadoarea finlandeză interpretează și dansează romanța “Ciobănaș cu 300 de oi”.

Momentul face parte din seria de evenimente online organizate de Reprezentanța Permanentă a României pe lângă UE, pentru a marca Ziua Națională a României – în condițiile restrictive ale pandemiei.

România și Finlanda au o relație consolidată de cooperare în materie de afaceri europene, Finlanda preluând la 1 iulie 2019 președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene de la România.

Una dintre cele mai cunoscute romanţe, “Ciobănaş cu trei sute de oi”, a fost compusă de Mihai Lydic, pe un text al lui Pascal G. Alexandru. Melodia a fost înregistrată prima dată în 1963, în interpretarea Ioanei Radu şi a surorii acesteia, Mia Braia, subliniază site-ul nordestnews.ro.

Romanţa înregistrată de Ioana Radu şi Mia Braia a fost preluată şi interpretată, de-a lungul anilor, de mulţi artişti: Maria Ciobanu, Constantin Florescu, Nicolae Furdui Iancu, Alexandru Arşinel, Fuego, precum şi în varianta la nai, de maestrul Gheorghe Zamfir.

În 1993, la Festivalul „Cerbul de Aur” de la Braşov, romanţa „Ciobănaş cu trei sute de oi” a fost interpretată, în limba română, de celebrul cântăreţ italian Toto Cutugno.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UNTRR salută publicarea de către Comisia Europeană a primului set de clarificări referitoare la noile prevederi ale Pachetului Mobilitate 1

Published

on

Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România salută publicarea de către Comisia Europeană a primului set de clarificări referitoare la noile prevederi ale Pachetului Mobilitate 1, prin care Executivul comunitar ţine cont de drepturile omului şi lasă la alegerea şoferilor profesionişti unde să îşi efectueze odihna legală, relatează Agerpres.

Totodată, Comisia Europeană reconfirmă precizările transmise UNTRR şi Uniunea Internaţională a Transporturilor Rutiere (IRU) încă din 2019, conform cărora autorităţile naţionale de control nu pot solicita şoferilor să prezinte documente care să dovedească faptul că repausul lor săptămânal normal care precedă inspecţia rutieră nu a fost efectuat în vehicul, precizează UNTRR.

În luna noiembrie, Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România – UNTRR și-a exprimat îngrijorarea cu privire la abordarea firmei de consultanță Ricardo care realizează studiul Comisiei Europene de evaluare a impactului obligației de întoarcere acasă a camioanelor la 8 săptămâni prin includerea unor date distorsionante legate de transportatorii vestici și transporturile internaționale bilaterale care ar putea fi folosite pentru a conduce de fapt la concluzii prestabilite în conformitate cu abordarea Europei de Vest, în dezavantajul transportatorilor rutieri români.

 

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

NATO43 mins ago

România propune aliaților din NATO inițierea procesului de redactare a unui nou Concept Strategic și se oferă să găzduiască viitorul Centru NATO în domeniul rezilienței

ROMÂNIA57 mins ago

Ziua Națională a României. Klaus Iohannis a decorat personalități din domeniul medical pentru lupta lor împotriva COVID-19

EDITORIALE1 hour ago

Op-ed | România 2030: Mic îndreptar pentru România europeană, transatlantică și rezilientă în deceniul următor

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comercializarea vaccinului împotriva COVID-19 ar putea obține aprobarea Agenției Europene de Medicamente la sfârșitul lunii decembrie

Dacian Cioloș5 hours ago

Dacian Cioloș, mesaj de unitate de Ziua Națională a României: Când îți iubești țara, nu stai deoparte atunci când alții îi fac rău. Trebuie să fim cu adevărat împreună

U.E.5 hours ago

Ziua Națională a României: Franța își exprimă dorința ca Bucureştiul şi Parisul “să lucreze la agenda europeană comună” în timpul președinției franceze a Consiliului UE în 2022

Cristian Bușoi5 hours ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi: Pogramul EU4Health, tot mai aproape de un acord final

ROMÂNIA6 hours ago

VIDEO Gest diplomatic inedit: Ambasadoarea Finlandei la UE a interpretat alături de soțul ei romanța “Ciobănaș cu 300 de oi”

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

UNTRR salută publicarea de către Comisia Europeană a primului set de clarificări referitoare la noile prevederi ale Pachetului Mobilitate 1

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Ursula von der Leyen, mesaj pentru România după alocarea a 3 miliarde de euro pentru sprijinirea lucrătorilor: Europa vă este alături

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Ludovic Orban: Finalizarea gazoductului BRUA, o investiţie extrem de importantă pentru România şi pentru Europa, permiţând diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz natural ale UE

ROMÂNIA3 days ago

Faza I a gazoductului BRUA, finalizată. Președintele Klaus Iohannis: O etapă esențială a întăririi securității energetice atât a țării noastre, cât și a Uniunii Europene

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Ludovic Orban: În următoarea perioadă, România va beneficia de finanțări extrem de importante de la nivel european

EVENIMENTE6 days ago

Coaliția “Votez pentru Sănătate” organizează dezbaterea “De ce avem nevoie de un parteneriat strategic pentru sănătate?” (LIVE, 26 noiembrie, ora 11:00)

Dacian Cioloș6 days ago

Dacian Cioloș: Europa este ținută ostatică de două țări, iar Bruxelles-ul trebuie să arate că știe să ia decizii ferme pentru a apăra libertatea și democrația

U.E.1 week ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Marian-Jean Marinescu1 week ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Bugetul politicii de transport nu a fost mărit de Parlamentul European, ceea ce este în detrimentul țărilor din Est

ROMÂNIA1 week ago

Președintele Klaus Iohannis: Voi sprijini solicitările pentru fonduri europene pentru a începe reconstrucția Institutului Clinic Fundeni

Marian-Jean Marinescu1 week ago

Marian-Jean Marinescu: Parlamentul European cere o foaie de parcurs privind trecerea de la motoare cu combustie la cele bazate pe resurse nepoluante pentru a proteja producătorii și consumatorii

Gheorghe Falcă1 week ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Administrațiile locale trebuie să acorde prioritate studiilor pentru reabilitarea termică a clădirilor pentru a primi rapid finanțare europeană

Advertisement
Advertisement

Trending