Connect with us

ROMÂNIA

Semestrul European: Consiliul UE recomandă României creșterea rezilienței sistemului sanitar, sprijinirea investițiilor mature și evitarea măsurilor care ar periclita finanțele publice

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

Potrivit recomandărilor adoptate astăzi de Consiliul UE, ca ultimă etapă în cadrul procesului de evaluare a semestrului european 2020, România trebuie să se concentreze în continuare pe măsuri fiscal-bugetare care să conducă la diminuarea deficitului public excesiv până în 2022, să adopte măsuri de sprijin pentru economie, populație și sistemul public de sănătate afectate de criza COVID-19, precum și să adopte măsurile necesare relansării socio-economice post-criză.

Mai exact, Consiliul recomandă României să se concentreze pe efectuarea de investiții publice mature în marile sisteme de infrastructură, să faciliteze investițiile private cu valoarea adăugată pentru redresarea economică și cu impact pozitiv în direcția tranziției ecologice și digitale; să asigure sprijin sub formă de lichidități pentru susținerea IMM-urilor și a lucrătorilor independenți; să extindă măsurile sociale și de protecție a categoriilor vulnerabile, precum și să faciliteze accesul la serviciile de sănătate publică tuturor; să protejeze locurile de muncă și, nu în ultimul rând, să îmbunătățească eficacitatea și calitatea administrației publice, precum și previzibilitatea procesului decizional, inclusiv prin implicarea adecvată a partenerilor sociali.

Consiliul UE a adoptat luni, 20 iulie, recomandările și avizele sale privind politicile economice, de angajare și fiscale ale statelor membre, precum și recomandarea pentru zona euro, pentru anul 2020.

Recomandările specifice acestui an țin cont de contextul pandemiei COVID-19 și de activarea clauzei derogatorii generale în cadrul Pactului de stabilitate și creștere din 20 martie 2020. De asemenea, ele sunt mai ușoare, mai concentrate și mai puțin prescriptive decât în anii precedenți și reflectă următoarele priorități economice:

  • investiți în acces, eficacitate și reziliență a sistemului de asistență medicală;
  • păstrarea locurilor de muncă și abordarea impactului social al crizei;
  • concentrarea pe cercetare și dezvoltare;
  • asigurarea prevederilor privind lichiditatea și stabilitatea sectorului financiar;
  • protejarea pieței unice și circulației bunurilor și serviciilor.

În ceea ce privește România în contextul semestrului european 2020, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a României, pe care a publicat-o în raportul de țară din 2020. De asemenea, Comisia a evaluat Programul de convergență pentru 2020, Programul național de reformă pentru 2020, precum și măsurile luate ca urmare a recomandărilor specifice fiecărei țări adresate României în anii precedenți. Având în vedere necesitatea consolidării guvernanței economice globale a Uniunii prin oferirea unei contribuții la nivelul Uniunii la deciziile naționale viitoare, Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestor programe pentru o politică fiscal-bugetară și socioeconomică sustenabilă în România, ci și de conformitatea lor cu normele și orientările Uniunii.

Citiți și Semestrul European-recomandări pentru România: Corectarea deficitul public excesiv până în 2022, promovarea investițiilor publice și private favorabile creșterii și diminuarea impactului crizei Covid-19 asupra sistemului sanitar și locurilor de muncă

În lumina bilanțului aprofundat realizat de Comisie și a acestei evaluări, Consiliul a examinat Programul național de reformă pentru 2020 (prezentat la 8 mai) și Programul de convergență pentru 2020 (prezentat la 14 mai) și recomandă ca în anul în curs și în 2021, România să întreprindă acțiuni astfel încât:

1. Să aplice politici fiscal-bugetare în concordanță cu recomandarea Consiliului din 3 aprilie 2020 cu referire la încetarea situației de deficit public excesiv din România până cel târziu în 2022 , luând în același timp toate măsurile necesare pentru a aborda eficient pandemia, a susține economia și a sprijini relansarea ulterioară.

De altfel, în recomandarea Consiliului din 3 aprilie Guvernul este îndemnat să aplice o strategie de consolidare bugetară cu traiectorie mai lungă, implicând în continuare ajustări anuale substanțiale, care ar avea un impact mai progresiv asupra creșterii economice și care ar ține cont de  faptul că exercițiul bugetar 2020 a început deja. În plus, Consiliul recomandă ca aceasta să fie sprijinită de reforme structurale ample.

Amintim că potrivit previziunilor economice din vara anului 2020, România va înregistra anul acesta o scădere bruscă a PIB-ului real cu 6%, după câțiva ani de creștere puternică, precum și unul dintre cele mai mari deficite publice din UE, de 9,2% din PIB, – în fața sa situându-se Polonia (9,5%), Franța (9,9%), Spania (10,1%) și Italia (11,1%) – de la un nivel de 4,3% din PIB în 2019 şi unul de 2,8% din PIB în 2018, cauzat în mare parte de efectele economice ale pandemiei de coronavirus.

În acest sens, Consiliul recomandă României să evite implementarea de măsuri permanente care ar pune în pericol sustenabilitatea finanțelor publice, precum și să consolideze reziliența sistemului de sănătate, în special în ceea ce privește personalul medical și produsele medicale, și să îmbunătățească accesul la serviciile de sănătate.

Evaluarea Comisiei mai arată că pandemia de COVID-19 a lovit un sistem caracterizat prin deficiențe structurale, cum ar fi nivelul scăzut al fondurilor alocate și accesul inegal la asistență medicală. Mai mult, deficitul considerabil de forță de muncă în sectorul sănătății, inclusiv deficitul de medici de familie, precum și infrastructura medicală vetustă, lipsa produselor medicale, formarea insuficientă a personalului medical și gradul limitat de continuitate și integrare între diferitele niveluri de îngrijire slăbesc reziliența sistemului de sănătate. În acest context, îmbunătățirea rezilienței sistemului de sănătate și a capacității sale de a răspunde la șocuri reprezintă o provocare majoră.

Printre măsurile de răspuns imediat adoptate, România a achiziționat produse medicale esențiale și a inclus costurile medicale pentru tratarea COVID-19 în pachetul minimal de servicii pentru persoanele neasigurate. 

2. Să ofere soluții adecvate de substituție a veniturilor și să extindă măsurile de protecție socială și accesul la serviciile esențiale pentru toți. Să atenueze impactul crizei provocate de COVID-19 asupra ocupării forței de muncă prin dezvoltarea unor formule flexibile de lucru și a unor măsuri de activare. Să consolideze competențele și învățarea digitală și să asigure accesul egal la educație.

În evaluarea sa, Comisia avertizează că serviciile sociale și serviciile esențiale rămân în mare măsură insuficiente, inclusiv în domenii precum apa și salubritatea, energia și locuințele. Mai mult decât atât, distribuția teritorială a acestor servicii este neuniformă și se caracterizează prin disparități semnificative între zonele urbane și cele rurale, precum și între regiuni. Această situație ar putea limita capacitatea de contracarare a impactului pandemiei. În plus, Comisia atrage atenția că potențialul economiei sociale de a îmbunătăți condițiile sociale nu este încă valorificat.

În ceea ce privește parcursul evoluțiile de pe piața forței de muncă, Comisia precizează că acestea au rămas pozitive în 2019, dar persistă disparități între regiuni, între zonele rurale și cele urbane și între grupurile socioeconomice. Se înregistrează niveluri ridicate de inactivitate, mai ales în rândul femeilor, al tinerilor, al persoanelor slab calificate, al persoanelor cu handicap și al persoanelor în vârstă.

În contextul epidemiei de COVID-19, este foarte probabil ca provocările existente să se accentueze, pe fondul creșterii rapide a șomajului și a inactivității.

Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2020, se preconizează că rata șomajului va crește la 6,5 % în 2020 și va coborî apoi la 5,4 % în 2021. Munca nedeclarată continuă să fie o problemă, iar impactul negativ al acesteia ar putea fi exacerbat în contextul actual, subliniind necesitatea sprijinirii tranziției către munca declarată.

Prin urmare, este esențial să se furnizeze în timp util servicii personalizate, care să răspundă nevoilor grupurilor vulnerabile și ale lucrătorilor afectați de criză. Astfel, pe lângă schema de indemnizații de șomaj tehnic lansată recent de Guvern, dezvoltarea accesului la sistemele de șomaj temporar, promovarea măsurilor de sprijin pentru venit și disponibilitatea formulelor de organizare flexibilă a muncii și de telemuncă pentru lucrătorii afectați, cu implicarea partenerilor sociali, sunt cruciale pentru consolidarea rezilienței pieței forței de muncă pe termen scurt și pe termen lung.

3. Să asigure sprijin sub formă de lichidități pentru economie, de care să beneficieze întreprinderile și gospodăriile, în special IMM-urile și lucrătorii independenți. Să avanseze finanțarea proiectelor de investiții publice mature și să promoveze investițiile private pentru a favoriza redresarea economică. Să direcționeze cu prioritate investițiile către tranziția verde și tranziția digitală, în special către transportul durabil, infrastructura de servicii digitale, producția și utilizarea energiei în mod curat și eficient, precum și către infrastructura de mediu, inclusiv în regiunile miniere.

Din cauza pandemiei de COVID-19, întreprinderile de toate dimensiunile – în special IMM-urile – sunt puternic afectate de perturbarea schimburilor comerciale și de măsurile de limitare a mișcării persoanelor și se confruntă cu un deficit de lichidități și cu riscul de faliment. Pentru a contracara aceste efecte negative, Guvernul a adoptat un set de măsuri care combină asistența personalizată pentru întreprinderi și protecția veniturilor pentru toți lucrătorii afectați.

Totuși, Comisia Europeană atenționează că, pentru a ieși din criză, vor fi necesare resurse suplimentare pentru sprijinirea întreprinderilor și a gospodăriilor. În acest sens, instituția consideră că România a trebui să se acorde o atenție deosebită sectorului serviciilor, care este cel mai grav afectat, și se preconizează că unele subsectoare vor suferi o contracție pentru o perioadă mai lungă decât cea estimată pentru sectorul de producție.

Printre măsurile de răspuns luate de guvern se numără crearea unui scheme publice de garantare („IMM Invest”), cu un pachet financiar de 15 miliarde RON, care va permite IMM-urilor să contracteze împrumuturi cu dobândă zero, garantate de stat, pentru a-și finanța investițiile și a dispune de capitalul circulant necesar. Comisia subliniază că aceste garanții vor aduce beneficii și băncilor, care trebuie să își mențină un nivel bun de capitalizare și lichiditate pentru a asigura fluxul de credite necesar către gospodării și întreprinderi. Însă, avertizează că, având în vedere rolul până acum destul de limitat al băncilor în acordarea de credite pentru întreprinderi – în special pentru IMM-urile inovatoare –, s-ar putea ca, în lipsa altor măsuri, garanțiile pentru împrumuturi să nu fie suficiente.

De asemenea, pentru a încuraja redresarea economică, Comisia specifică că va fi important să se acorde prioritate finanțării proiectelor de investiții publice mature și să se promoveze investițiile private, inclusiv prin reforme relevante în contextul în care criza a evidențiat și mai clar necesitatea acută ca România să relanseze lucrările de infrastructură publică în domenii precum transportul durabil, energia curată și infrastructura de mediu și de servicii digitale. Fondul pentru o Tranziție Echitabilă ar putea furniza României finanțarea necesară pentru a avansa reformele necesare în domeniul economiei circulare. 

4. Să îmbunătățească eficacitatea și calitatea administrației publice, precum și previzibilitatea procesului decizional, inclusiv prin implicarea adecvată a partenerilor sociali.

În evaluarea sa, Comisia Europeană constată că reforma administrației publice în România stagnează.

În primul rând, spune instituția de la Bruxelles, nu s-a instituit un cadru eficient pentru planificarea strategică și bugetară, ceea ce se reflectă negativ asupra viziunii strategice de dezvoltare pe termen lung a țării, asupra stabilirii priorităților de acțiune și asupra coordonării politicilor la nivel central și local.

În al doilea rând, fragmentarea accentuată a competențelor și a resurselor continuă să afecteze furnizarea serviciilor publice, în special la nivel local și în comunitățile sărace, iar birocrația și capacitatea insuficientă de a furniza servicii de calitate, inclusiv servicii digitale, au un impact negativ asupra cetățenilor și a întreprinderilor, mai ales în timpul crizei. Procedurile administrative greoaie aplicabile în cazul înființării de întreprinderi, precum și cerințele normative impuse furnizorilor de servicii, inclusiv profesiilor reglementate, împiedică și mai mult dezvoltarea pieței. 

Astfel, spune Comisia, aplicarea guvernanței corporative în întreprinderile de stat continuă să reprezinte o provocare.

De asemenea, Comisia avertizează că previzibilitatea procesului decizional rămâne o problemă majoră, înainte de criză fiind îndeplinite numai aproximativ o treime din obiectivele din planul anual al guvernului.

În acest sens, precizează că numărul de ordonanțe de urgență adoptate a rămas foarte ridicat, ceea ce creează incertitudine și e posibil să împiedice investițiile, iar problema asigurării eficienței procedurilor de achiziții publice, precum și a caracterului ireversibil al anumitor măsuri, în special cele legate de simplificarea controalelor ex-ante, încă persistă. 

Nu în ultimul rând, Comisia atrage atenția că nu există niciun cadru instituțional pentru controlul calității la nivel guvernamental și se analizează încă opțiunile în ceea ce privește instituirea unui comitet de evaluare a impactului reglementărilor și, de asemenea, există deficiențe la utilizarea în mod necorespunzător a cadrului instituțional stabilit pentru consultare care să contribuie la procesul de luare a deciziilor și care nu implică suficient de mult partenerii sociali în elaborarea și punerea în aplicare a reformelor.

Adoptarea recomandărilor specifice de țară de către Consiliu reprezintă ultima etapă a procesului de evaluarea a semestrului european 2020. Consiliul European a aprobat recomandările specifice fiecărei țări la 17 iulie.


Semestrul european reprezintă un ciclu de coordonare a politicilor economice și bugetare în cadrul UE. Face parte din cadrul de guvernanță economică al Uniunii Europene.

Semestrul european se concentrează asupra perioadei de 6 luni de la începutul fiecărui an, de unde și numele său – „semestru”.

În timpul semestrului european, statele membre își aliniază politicile bugetare și economice la obiectivele și normele convenite la nivelul UE. 

Semestrul european acoperă 3 blocuri de coordonare a politicilor economice: 1) reformele structurale, concentrate pe promovarea creșterii economice și a ocupării forței de muncă în conformitate cu Strategia Europa 2020; 2) politicile bugetare, pentru asigurarea sustenabilității finanțelor publice  în conformitate cu Pactul de Stabilitate și de Creștere; 3) prevenirea dezechilibrelor macroeconomice excesive.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

REPUBLICA MOLDOVA

Republica Moldova trimite luni la Lețcani, Iași, o echipă formată din 22 de medici și asistenți medicali pentru a ajuta România în lupta cu pandemia

Published

on

© Nicu Popescu/ Facebook

22 de medici și asistenți din Republica Moldova pleacă luni spre România pentru a ajuta personalul medical de la spitalul modular de la Leţcani, a anunțat ministrul moldovean al Sănătății, Ala Nemerenco.

Aceasta a amintit de ajutorul pe care țara noastră l-a oferit Republicii Moldova în lupta împotriva pandemiei de COVID-19.

”Acum România e într-o situație critică. Cu indicatori mai gravi de 2 ori ca la noi. Pe un val care bate ucigător. Și e o onoare și o cinste pentru noi să putem răspunde la fel. Fiindcă sângele apă nu se face. Luni trimitem la Lețcani, Iași o echipă din 22 medici și asistenți, care vor interveni în misiunea de ajutor umanitar în cadrul spitalului modular pentru care este critic necesar personal medical”, a transmis aceasta într-un mesaj publicat pe Facebook.

Țara noastră a ajutat Republica Moldova cu medici și echipamente medicale anul trecut, când aceasta din urmă se confrunta cu o situație critică din cauza pandemiei.

O echipă medicală formată din 42 de medici și asistenți medicali a plecat la finalul lunii aprilie într-o “misiune umanitară fraternă” în Republica Moldova. România și-a continuat sprijinul, astfel că, la începutul lunii mai, un convoi de 20 de camioane cu echipamente sanitare a trecut Prutul.

Să nu uităm că președintele Klaus Iohannis a anunțat la finalul lunii decembrie că țara noastră va ajuta Republica Moldova să-și imunizeze cetățenii împotriva COVID-19 prin donarea a 200.000 de doze de vaccin și trimiterea unei echipe de experți români, care să împărtășească din experiența României și să ajute la pregătirea Strategiei de vaccinare. Prima tranșă de 21.600 de doze a fost livrată la 27 februarie, dublată de o nouă tranșă formată din 50.400 de doze de vaccin, livrată la finalul lunii martie

Continue Reading

CONSILIUL UE

Bogdan Aurescu participă la reuniunea miniștrilor de externe de la Luxemburg. Relațiile UE cu statele din regiunea Golfului și perspectivele Parteneriatului Estic, temele principale pe agendă

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe/ Ministry of Foreign Affairs, Romania/ Facebook

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu va participa luni la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre UE (Consiliul Afaceri Externe – CAE), care se va desfășura la Luxemburg.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, principalele subiecte de pe agenda acestei reuniuni CAE vor fi relațiile Uniunii Europene cu statele din regiunea Golfului, precum și perspectivele Parteneriatului Estic (PaE), inclusiv din perspectiva rezultatelor Summitului PaE care va avea loc în luna decembrie.

De asemenea, în cadrul unui dejun de lucru, vor fi discutate evoluțiile recente din Etiopia și Nicaragua. În egală măsură, vor fi abordate subiecte de interes precum situația din Afganistan, Tunisia, Balcanii de Vest, diplomația climatică, dosarul cipriot, situația din Belarus și Mali.

În marja reuniunii, miniștrii de externe europeni vor participa la un mic dejun de lucru cu ministrul de externe libian, Nayla El-Mangoush.

În cadrul discuției privind regiunea Golfului, ministrul Bogdan Aurescu se va pronunța pentru o acțiune conjugată a UE pentru sporirea interacțiunii cu partenerii din Golf și cu ceilalți actori regionali și internaționali, în vederea menținerii stabilității și securității, inclusiv în ceea ce privește securitatea traficului maritim în regiune.

În cadrul CAE, miniștrii europeni de externe vor avea și un prim schimb de opinii cu privire la viitorul Summit al PaE, care va avea loc la 15 decembrie 2021.

Cu această ocazie, ministrul Bogdan Aurescu va sublinia importanța strategică a reuniunii, în cadrul căreia vor avea loc discuții aprofundate cu privire la viziunea de dezvoltare post-2020 a PaE și provocările la care trebuie să răspundă statele partenere din Vecinătatea Estică, în contextul pandemiei și al situației de securitate din regiune. 

De asemenea, șeful diplomației române va arăta importanța susținerii perspectivei europene a partenerilor, cu luarea în considerare a voinței exprimate de cele trei state asociate (Republica Moldova, Georgia, Ucraina) pentru o cooperare avansată cu UE, fără a afecta caracterul incluziv al Parteneriatului Estic.

În contextul existenței unor conflicte prelungite pe teritoriul a cinci din șase state partenere, va sublinia sprijinul țării noastre pentru dezvoltarea dialogului și cooperării în domeniul securitar cu acești parteneri.

În cadrul dejunului de lucru pe tema situației din Etiopia, ministrul Bogdan Aurescu va exprima îngrijorarea României față de deteriorarea situației umanitare și decizia autorităților etiopiene de a expulza șapte membri ai personalului ONU din această țară.

Totodată, va exprima sprijinul pentru declarația Înaltului Reprezentant al UE pentru Politică Externă, Josep Borrell, în numele UE, prin care se solicită autorităților etiopiene revenirea asupra deciziei, precum și pentru impunerea de sancțiuni UE în conexiune cu situația din regiunea Tigray, care să nu afecteze populația civilă.

Discuția privind situația din Nicaragua va avea loc pe fondul deteriorării rapide a situației politice interne, înaintea alegerilor din 7 noiembrie, precum și al efectelor pandemiei de COVID-19. În acest context, miniștrii europeni vor analiza modul în care UE se va raporta la aceste evoluții și propunerile de acțiune din partea UE, în coordonare cu actori like-minded, pentru a contribui la prevenirea deteriorării suplimentare a situației din această țară.

În cadrul micului dejun de lucru cu ministrul de externe libian, ministrul Bogdan Aurescu va exprima sprijin pentru procesul politic derulat sub egida ONU, asumat de Libia, precum și pentru punerea în aplicare a Concluziilor celor două Conferințe de la Berlin privind Libia (din ianuarie 2020 și iunie 2021).

Ministrul român de externe va încuraja autoritățile libiene să organizeze alegerile generale, ca pas esențial pentru stabilizarea țării și va sublinia importanța ca întreaga comunitate internațională să sprijine respectarea embargoului asupra armelor și inițiativele libiene privind retragerea mercenarilor și forțelor străine de pe teritoriul Libiei.

Continue Reading

POLITICĂ

Președintele PMP: Agențiile Standard & Poor’s și Moody’s nu laudă Guvernul, iar ratingul stabil nu se datorează unor politici deștepte

Published

on

© Partidul Mișcarea Populară/ Facebook

Agenţiile de rating Standard &Poor’s și Moody’s nu laudă Guvernul, ci baza de evaluare sunt rezultatele economice din trimestrul II și III, când România a funcționat pe consum, apreciază președintele Partidului Mișcarea Populară, Cristian Diaconescu.

”Agenţia americană de rating Moody’s a modificat perspectiva ratingului de ţară al României privind datoria suverană pe termen lung şi scurt, de la “negativă” la “stabilă”. Dar România rămâne pe ULTIMA TREAPTĂ de rating recomandat investiţiilor. Agenţia de rating Standard &Poor’s a anunţat că menţine ratingul suveran al României, la acelaşi nivel, cu perspectiva stabilă. Aceste evaluări sunt fundamentate pe baza unei singure premise: DACĂ VOR VENI BANII EUROPENI. Banii din PNRR nu îi avem. Sunt promişi. A doua etapă de aprobare, în Consiliul Uniunii Europene, se va finaliza pe 28 octombrie după care TOATĂ responsabilitatea revine autorităţilor de la Bucureşti. Care <<autorităţi>>? Guvern legitim? Nu sunt şanse. Funcţionarii în ministere stau şi aşteaptă; şefii comunităţilor locale spun că <<nu e treaba lor să se ocupe de dezastrul sanitar>>, iar propaganda criminală zburdă”, și-a exprimat revolta Diaconescu într-un mesaj publicat pe Facebook în care critică ”politicienii din Guvern şi Parlament care se presupune că administrează un stat civilizat cum povestesc ei ce bine se trăieşte în ţara noastră <<dacă ar fi luate nişte măsuri>>.”

Președintele PMP a explicat că ”Guvernul interimar, care o fi acesta, are atribuţii numai de administrare iar primele măsuri care trebuie luate sunt legate de adoptarea sau modificarea cadrului legislativ aplicabil accesării banilor europeni.”

”Unele dintre acestea au termen final până la sfârşitul anului 2021. Exemplu: cadrul administrativ concret prin care fondurile din PNRR vor ajunge la UAT-uri, cum se vor accesa, ce tip de cereri/proiecte trebuie să depună UAT-urile, termene de depunere, implementare etc. Toate aceste propuneri legislative se lucrează în ministere şi se aprobă de guverne compuse din profesionişti. Proiectele, care se finanţează european, sunt interconectate iar eşecul privind un obiectiv promis atrage imposibilitatea demarării altora. NU ai reformă, amâni investiţia şi rişti să se piardă banii. Agenţiile de mai sus nu laudă Guvernul, ratingul stabil nu este datorat unor politici deştepte, strategii de investiţii sau perspective de administrare a României care să genereze aşteptări miraculoase. Baza de evaluare sunt rezultatele economice din trimestrele II şi III, când România a funcţionat pe consum. Deci, despre ce vorbim astăzi?”, s-a întrebat retoric Cristian Diaconescu.

”În sensul mesajului pozitiv, aspiraţional, am aflat astăzi de la prim-ministrul ţării că <<SECTORUL SANITAR a fost o prioritate!>>. Ce <<a fost>> şi nu mai este, sectorul sanitar sau prioritatea? Pentru că ştim şi simţim un singur lucru: ROMÂNIA se află pe PRIMUL LOC în lume în ceea ce priveşte numărul de morţi din cauza Covid raportat la numărul de locuitori. TRIST record. Probabil că prim-ministrul ţării are o scară de valori inversată”, a continuat Cristian Diaconescu.

Adresându-se premierului interimar Florin Cîțu, președintele PMP l-a întrebat când va vedea și analiza ”realitatea României în gravitatea ei din aceste zile? Cât timp vă mai trebuie pentru a nu lăsa acest popor să se scufunde la un nivel de unde probabil îi vor mai trebui alte decenii ca să îşi revină?”

Agenția internațională de evaluare financiară Standard & Poor’s a reconfirmat ratingul României pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută şi în moneda naţională la BBB minus/A-3, perspectiva fiind una stabilă, arată un comunicat publicat de agenție, citat de Agerpres.

În pofida optimismului, aceasta semnalează că revenirea economiei se confruntă încă cu obstacole, avertizând că ar putea retrograda România dacă eforturile sale de echilibrare a bugetului vor deraia din cauza blocajului politic.

Și agenția de rating Moody’s a reconfirmat ratingul suveran aferent datoriei guvernamentale a României la Baa3/P-3 pentru datoria pe termen lung și scurt în monedă locală și valută și a îmbunătățit perspectiva din negativă în stabilă, informează Ministerul Finanțelor într-un comunicat.

Cei doi factori-cheie care stau la baza deciziei Moody’s sunt perspectivele solide de creștere economică bazate pe sectorul privat dinamic și pe utilizarea fondurilor NGEU și așteptările ca procedura de deficit excesiv să acționeze ca o ancoră-cheie a strategiei de consolidare fiscală consistentă și susținută în următorii trei ani.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
NEWS1 hour ago

Recep Tayyip Erdogan anunță că Turcia discută cu SUA pentru a achiziționa avioane de luptă F-16, după ce țara sa a fost exclusă din programul F-35

MAREA BRITANIE2 hours ago

Regatul Unit dorește să-și revizuiască legislația privind drepturile omului pentru a împiedica CEDO ”să-i dea ordine”

REPUBLICA MOLDOVA3 hours ago

Republica Moldova trimite luni la Lețcani, Iași, o echipă formată din 22 de medici și asistenți medicali pentru a ajuta România în lupta cu pandemia

CONSILIUL UE5 hours ago

Bogdan Aurescu participă la reuniunea miniștrilor de externe de la Luxemburg. Relațiile UE cu statele din regiunea Golfului și perspectivele Parteneriatului Estic, temele principale pe agendă

PARLAMENTUL EUROPEAN6 hours ago

Parlamentul European se reunește în sesiune plenară (18-21 octombrie). Situația statului de drept în Polonia și accelerarea eforturilor de combatere a schimbărilor climatice, printre principalele teme

U.E.7 hours ago

”Operațiunea Santinela”: Europol, OLAF, Parchetul European, Eurojust și 19 state membre, printre care și România, își unesc forțele pentru a preveni fraudarea fondurilor NextGenerationEU

U.E.9 hours ago

În ultima vizită oficială în Turcia, Angela Merkel a salutat ”foarte buna colaborare” cu acest ”important partener”, fără a omite criticile privind drepturile omului și libertățile individuale

Dan Motreanu1 day ago

Ziua mondială a alimentației. Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei pentru siguranță alimentară din PE: FAO cheamă toate guvernele să adopte politici noi care să încurajeze producția durabilă de alimente

POLITICĂ1 day ago

Președintele PMP: Agențiile Standard & Poor’s și Moody’s nu laudă Guvernul, iar ratingul stabil nu se datorează unor politici deștepte

U.E.1 day ago

Armin Laschet își asumă ”responsabilitatea” pentru ”rezultatul amar” obținut de conservatori în alegerile federale: Trebuie să ne pregătim să intrăm în opoziție

ROMÂNIA1 day ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

ROMÂNIA2 days ago

Viitorul Spital Regional Brașov va avea 31 secții, 26 de săli de operație, 972 paturi și va fi inaugurat în 2028, arată concluziile studiului BERD

ROMÂNIA2 days ago

Octavian Oprea anunță că ADR lucrează la Sistemul național de interoperabilitate: Instituțiile publice nu vor mai solicita cetățeanului o informație pe care o altă instituție o deține

ROMÂNIA2 days ago

Florinel Chiș, director executiv ARMO: Cifra de afaceri din comerțul electronic din România se va situa în jurul a 6,9 mld. de euro în 2021

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII2 days ago

Guvernul a aprobat memorandumul privind contractarea unui împrumut de 300 de milioane de euro de la BEI pentru construirea Spitalului Regional Cluj

Cristian Bușoi3 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită Comisiei Europene ca statele UE să poată folosi pentru plafonarea și subvenționarea prețurilor la energie fondurile neutilizate din exercițiul 2014-2020

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 days ago

Comisarul european pentru energie, interpelat de Marian-Jean Marinescu în Comisia ITRE din PE: Care va fi necesarul de energie în 2030 dacă prevederile pachetului ”Fit for 55%” rămân neschimbate

ROMÂNIA3 days ago

Asociația Română a Magazinelor Online organizează vineri a doua ediție a Zilei Naționale a Comerțului Electronic (LIVE, 15 octombrie, ora 10:15)

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru: Tinerii și copiii pot beneficia de investiții pentru viitorul lor în valoare de 40 miliarde de euro prin intermediul celor 25 de PNRR-uri

Dragoș Pîslaru5 days ago

Dragoș Pîslaru, apel către Autoritatea Europeană a Muncii: Muncitorii nu trebuie să mai fie supuși practicilor de sclavie modernă!

Team2Share

Trending