Germania se alătură Statelor Unite, devenind al doilea aliat NATO și primul stat membru al UE care reacționează la tentativele de influențare a alegerilor prezidențiale din România, subliniind că președintele rus Vladimir Putin “vrea să ne dezbine și să submineze unitatea în cadrul UE și NATO”.

“Raportul autorităților române arată că dezinformarea rusă influențează alegerile prezidențiale din România: Putin vrea să ne dezbine și să submineze unitatea în cadrul UE și NATO. Dar Europa rămâne puternică. Împreună, ne vom proteja democrațiile de amenințările hibride“, a transmis Ministerul de Externe german condus de Annalena Baerbock într-un mesaj pe rețeaua sociala X.

Reports by Romanian authorities that Russian disinformation is influencing the presidential elections in #Romania show: Putin wants to divide us & to undermine the unity within the EU & NATO. But Europe stands strong. Together, we will protect our democracies from hybrid threats.

— GermanForeignOffice (@GermanyDiplo) December 5, 2024

Poziția Germaniei vine după ce președintele Klaus Iohannis a autorizat desecretizarea documentelor din ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării și după ce România i-a informat pe aliații din NATO că va lua “toate măsurile necesare pentru a proteja democrația, securitatea națională și suveranitatea”.

Documentele desecretizate de președintele Klaus Iohannis din cadrul ședinței CSAT din 28 noiembrie arată că în urma activităților specifice pe linie de contraspionaj, au fost obținute date certe care relevă intențiile unor persoane de pe teritoriul României de a afecta suveranitatea statului român, “stabilindu-și obiectivul comun de a sprijini demersurile politice ale candidatului Călin Georgescu de a accede pe funcția de președinte al României”.

Statele Unite au transmis miercuri prima reacție de la nivelul Departamentului de Stat cu privire la alegerile din România, declarându-se “îngrijorate” de raportul CSAT “privind implicarea Rusiei în activități cibernetice maligne menite să influențeze integritatea procesului electoral din România” și precizând că aceste informații trebuie “investigate pe deplin pentru a asigura integritatea procesului electoral din România”. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Mathew Miller, a avertizat, într-o declarație de presă, că “orice îndepărtare a politicii externe a României de alianțele sale occidentale prin interferența unui actor străin ar avea un impact negativ grav asupra cooperării România-SUA în materie de securitate“.

Ulterior, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a ridicat în plenul reuniunii miniștrilor de externe din OSCE problema ingerințelor Rusiei și a eforturilor Moscovei de a influența recentele alegeri prezidențiale din România.

“Autoritățile române devoalează un efort rusesc – de amploare și bine finanțat – de a influența recentele alegeri prezidențiale“, a declarat Blinken, conform intervenției sale difuzate de Departamentul de Stat.

Potrivit unor surse CaleaEuropeană.ro, delegația României a părăsit sala reuniunii atunci când ministrul de externe al Federației Ruse, Serghei Lavrov, și-a susținut discursul la Consiliul Ministerial al OSCE, care reunește cele 57 de țări participante la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa.

Premierul Republicii Moldova, Dorin Recean, a solicitat instituirea stării de urgență energetică, după ce au avut loc mai multe demisii pentru situația creată în sectorul energetic al Republicii Moldova. Potrivit premierului, Energocom nu a achiziționat gaze, ascunzându-se în spatele birocrației, și nu a asigurat, astfel, necesarul pentru perioada de iarnă la cele mai avantajoase prețuri, informează comunicatul oficial al Guvernului. 

Din funcții vor fi demiși ministrul Energiei, Victor Parlicov, care a admis greșeli în gestionarea situației, și directorul general Energocom, Victor Bînzari.

De asemenea, a fost solicitată demisia lui Sergiu Tofilat din funcția de membru al Consiliului de Observatori al „Moldovagaz”, care a blocat achiziționarea de gaze de către instituțiile responsabile. În acest sens, prim-ministrul a solicitat Agenției Proprietății Publice să convoace Adunarea Generală pentru a numi un nou membru, în colaborare cu societatea civilă.

„Aceste persoane fie au blocat, fie nu au acționat la momentul potrivit pentru a achiziționa gaz la cel mai convenabil preț. În loc să caute vinovați și să paseze responsabilitatea de la unul la altul, sarcina lor era să asigure țara cu gaz la momentul oportun”, a spus prim-ministrul.

În același timp, șeful Executivului a subliniat că va prelua portofoliul energetic, până la numirea noului ministru, accentuând că în cadrul unei ședințe cu instituțiile responsabile de asigurarea țării cu gaz și energie electrică au fost trasate mai multe sarcini legate de planurile de contingență pentru perioada următoare.

Rusia reprezintă o ameninţare militară tot mai mare pentru Germania şi aliaţii săi, a avertizat joi, în parlament, ministrul german al apărării, Boris Pistorius, relatează dpa, potrivit Agerpres.

„Rusia a trecut complet la o economie de război şi furnizează anual armatei 1.000 până la 1.500 de tancuri. Sunt cam de două ori mai multe decât au în stoc cele mai mari cinci ţări europene la un loc. Pentru noi, un lucru este sigur: Rusia este cea mai mare ameninţare pentru securitatea noastră şi aşa va rămâne în viitorul apropiat”, a spus Pistorius.

Mai mult, Boris Pistorius s-a pronunţat în favoarea mai multor acte legislative în domeniul apărării propuse de guvernul german.

Un proiect de lege ar oferi salarii mai bune militarilor şi personalului civil german staţionat în Lituania ca parte a noului angajament al Germaniei privind staţionarea permanentă a unei brigăzi în ţara baltică pentru apărarea flancului estic al NATO.

Un proiect de lege ar oferi salarii mai bune militarilor şi personalului civil german staţionat în Lituania ca parte a noului angajament al Germaniei privind staţionarea permanentă a unei brigăzi în ţara baltică pentru apărarea flancului estic al NATO.

O altă propunere legislativă ar face ilegal ca foştii soldaţi germani să lucreze pentru puteri străine precum Rusia sau China fără aprobarea prealabilă a Ministerului german al Apărării.

Nu a fost cazul până acum. Este nevoie urgentă de o lege în acest sens. Va împiedica ca foşti membri specializaţi ai forţelor armate germane să fie recrutaţi cu oferte profitabile pentru propriile lor scopuri”, a spus Pistorius.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, s-au întâlnit, luni, la Kiev pentru discuții privind întărirea capacităților militare și diplomatice ale Ucrainei. Scholz a reafirmat sprijinul ferm al Germaniei, anunțând un nou pachet de ajutor militar în valoare de 650 milioane de euro, cu livrare stabilită în decembrie.

Adresându-se direct președintelui rus Vladimir Putin, Scholz a declarat ferm: „Spun foarte clar aici, la Kiev, lui Putin: avem rezistență. Și vom sprijini Ucraina atâta timp cât va fi necesar”. Cancelarul a confirmat că sprijinul militar va continua și în 2025, cu livrarea de noi sisteme de apărare aeriană, obuziere, drone de luptă și de recunoaștere, precum și șase elicoptere Sea King înarmate.