Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, joi, un mesaj în cadrul Bucharest Forum 2021, cel mai amplu eveniment pe tematică geopolitică şi geoeconomică găzduit anual de România, context în care a subliniat necesitatea dialogului la nivel înalt în contextul pandemiei, nevoia de digitalizare a statelor şi a adus în discuţie criza generată de creşterea preţurilor la energie, arătând că “România are potențialul de a deveni un jucător regional important” în privința capacității energetice sustenabile.

Mesajul preşedintelui a fost prezentat de către consilierul prezidenţial pe probleme economice, Cosmin Marinescu.

“După aproape doi ani de la declanşarea acestei pandemii cu efecte profunde la nivel global, dialogul deschis este astăzi mai necesar ca oricând. Criza sanitară reprezintă nu doar o lecţie dură, ci şi prilejul de a genera o schimbare a modelelor de dezvoltare a statelor şi de apariţie a unei noi paradigme în economie, cu accent pe securitatea sanitară, energetică sau alimentară”, a transmis preşedintele.

Cât despre criza provocatâ de creşterea preţurilor la energie, Klaus Iohannis a subliniat nevoia de a reduce dependenţa de furnizorii din afara Uniunii Europene, creşterea independenţei energetice şi diversificarea surselor de aprovizionare cu energie.

„În acest scop, am solicitat luna trecută Comsiei Europene includerea energiei nucleare şi a gazului natural în Actul delegat din cadrul pachetului legislativ al Taxonomiei, care să fie prezentat cât mai curând posibil. România beneficiază de un mix energetic echilibrat, însă avem nevoie de noi capacităţi energetice sustenabile, care să confirme potenţialul de a deveni un jucător regional important în acest domeniu. Proiectele de exploatare a gazelor naturale offshore din Marea Neagră sunt o oportunitate pe care trebuie să o valorificăm responsabil. Am convingerea că proiectul Neptun Deep, care va fi gestionat de OMV-Petrom şi Romgaz, va demara cât mai curând şi va reprezenta un model pentru iniţiativele viitoare. În domeniul energetic nuclear, avem o cooperare foarte bună cu partenerul nostru strategic, Statele Unite ale Americii, cu care am încheiat recent un acord prin care România se pregăteşte să integreze Reactoarele Modulare Mici în sistemul energetic naţional”, a elaborat președintele.

Totodată, şeful statului a reiterat şi importanţa digitalizării, precizând că pandemia a accelerat puternic tendinţele către robotizare, utilizarea inteligenţei artificiale şi a tehnologiilor blockchain, cât şi nevoia de adecvare a securităţii cibernetice. 

“România şi-a propus, pentru perioada următoare, mai mult decât o simplă recuperare a decalajelor pe zona de societate digitală. Astfel, măsurile de sprijinire a tranziţiei digitale reprezintă o cincime din totalul de 29 de miliarde de euro al Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. (…) Ţara noastră este pe locul 4 în Uniunea Europeană la numărul de absolvenţi în Tehnologia Informaţiilor şi Comunicaţiilor, şi este momentul să fructificăm acest atu valoros. Prin implicarea directă a mediului de afaceri din sectorul IT&C românesc, sunt convins că putem deveni un hub de inovare digitală. În acest sens, ne bucurăm că România a devenit ţara gazdă a Centrului European Industrial, Tehnologic şi de Cercetare în materie de Securitate Cibernetică, cu rol esenţial în asigurarea securităţii digitale, precum şi a reţelelor informatice în domenii vitale, precum sănătatea, transporturile, energia ori pieţele financiar-bancare”, se mai arată în mesajul lui Klaus Iohannis. 

Potrivit președintele, pandemia “ne-a arătat că securitatea şi rezilienţa rămân nucleul de forţă al fiecărui stat”. El a mai subliniat că România susţine necesitatea dialogului internaţional extins “pentru conturarea regulilor privind tehnologiile emergente, în linie cu principiile şi valorile democratice cu care noi ne identificăm: protejarea drepturilor omului, a libertăţilor fundamentale şi respectarea statului de drept”.

“Felicit încă o dată Institutul Aspen România pentru crearea platformei de dialog Bucharest Forum. Numai prin dialogul consistent dintre organismele interne şi internaţionale, mediul de afaceri şi societatea civilă vom putea identifica instrumentele optime în raport cu provocările economice şi sociale actuale. Modul în care acţionăm astăzi configurează capacitatea noastră de răspuns de mâine”, a conchis preşedintele Klaus Iohannis.

Bucharest Forum 2021, cel mai amplu eveniment pe tematică geopolitică şi geoeconomică găzduit anual de România, reuneşte între 9-10 decembrie peste 100 de oficiali de rang înalt, reprezentanţi ai mediului de afaceri şi ai mediului academic, experţi şi jurnalişti de prestigiu din Europa, Asia şi America.

Invitatul special al ediţiei din acest an este Jens Stoltenberg, secretar general al NATO.

Asociaţia Nucleară Canadiană (CNA) şi Forumul Atomic Român (ROMATOM) au semnat un Memorandum de Înţelegere pentru a promova utilizarea energiei nucleare la nivel internaţional prin operarea eficientă a centralelor nucleare existente şi dezvoltarea de noi tehnologii nucleare, inclusiv pentru a intensifica relaţiile comerciale dintre cele două asociaţii în domeniul nuclear civil.

Potrivit unui comunicat al ROMATOM, Memorandumul întăreşte relaţiile de cooperare existente dintre cele două ţări în domeniul nuclear şi pune accentul pe dezvoltarea de noi reactoare CANDU în România, retehnologizarea celor existente, promovarea tehnologiei reactoarelor nucleare de mici dimensiuni şi a reactorilor avansaţi, inclusiv intensificarea activităţilor de cercetare, dezvoltare şi inovaţie în cele două ţări precum şi în ţări terţe.  

Memorandumul a fost semnat la Ambasada Canadei din Paris, în marja Expoziţiei Nucleare Internaţionale (WNE), în prezenţa Ministrului Energiei din România, Virgil-Daniel Popescu, a Preşedintelui şi Directorului Executiv al Atomic Energy of Canada Limited (AECL), Fred Dermarkar şi a Însărcinatului cu Afaceri din partea Ambasadei Canadei, Amy Baker. 

Prin Memorandum, cele două asociaţii au convenit să:  

– Intensifice cooperarea dintre România şi Canada în domeniul comercial şi al investiţiilor în programe nucleare civile, pe baza parteneriatelor solide existente între industriile nucleare din România şi Canada;   

– Exploreze politici de interes comun în domeniul nuclear, inclusiv privind rolul energiei nucleare în atenuarea schimbărilor climatice şi integrarea energiei nucleare cu cea regenerabilă;

– Consolidarea eforturilor de promovare a energiei curate şi a unei taxonomii globale care să includă energia nucleară;

– Încurajarea cooperării în alte domenii conexe nuclearului precum producţia de izotopi medicali şi de hidrogen curat; 

– Cooperarea în domeniul resurselor umane şi al pregătirii personalului în cele două ţări;

Semnarea acestui document urmează unui moment similar care a avut loc în luna august, la București. Atunci, ministrul Energiei Virgil Popescu şi ambasadorul Canadei în România Annick Goulet, în numele ministrului canadian al Resurselor Minerale, Seamus O’Regan Jr., au semnat un Memorandum de înțelegere în domeniul nuclear pentru dezvoltarea proiectelor nuclearo-energetice de la Cernavodă și a celor din sectorul energiei nucleare civile.

România, alături de Franța și alte state din zona estică a UE, este un puternic susținător al utilizării energiei nucleare și al includerii acesteia în actul delegat al Comisiei Europene privind taxonomia, decizie care ar clasifica energia nucleară în rândul investițiilor prietenoase cu mediul.

Cooperarea româno-canadiană în materie este legată de faptul că anul trecut, la Washington, SUA și România au parafat un acord istoric pentru construirea a două noi reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă. Acest acord în valoare de 8 miliarde de dolari va fi coordonat de compania americană AECom și va implica un consorțiu format din companii din România, Canada și Franța.

Într-un semnal clar al angajamentului României în direcția producerii energiei nucleare, președintele Klaus Iohannis și emisarul special pentru climă al președintelui SUA, John Kerry, au anunțat la summitul liderilor mondiali de la COP26 planurile de a construi în România, în parteneriat cu compania americană NuScale Power, o centrală cu reactor modular de mici dimensiuni (SMR), “prima de acest fel”, aducând cea mai recentă tehnologie nucleară civilă într-o parte importantă a Europei. România va deveni astfel prima țară din lume în care va fi implementată tehnologia americană a reactoarelor nucleare modulare de mici dimensiuni. Prin această intenție, România va include Reactoare Modulare Mici (SMR) în sistemul național de producere a energiei până în anul 2028, ceea ce va consolida parteneriatul cu SUA în domeniul nuclear civil. Acordul a fost salutat de John Kerry, care a calificat acest pas drept unul “vizionar” și “de pionierat” din partea României, care a arătat că și Franța susține acest tip de energie.

Ministrul interimar al Energiei, Virgil Popescu, a participat ieri la conferința online ”The Strategic Energy Projects of Romania. Perspectives and Development Opportunities”, organizată de New Strategy Center, alături de Josh Volz, Secretar adjunct interimar pentru Africa, Europa, Eurasia și Orientul Mijlociu, Departamentul pentru Energie al SUA și reprezentanți ai mediului privat.

Cu acest prilej, ministrul român a subliniat că odată cu implementarea proiectelor strategice în energie, va crește și gradul de securitate al României.

„În cadrul parteneriatului strategic cu SUA avem în plan investiții strategice în domeniul nuclear, așa cum a anunțat si presedintele Romaniei Klaus Iohannis la COP26. Ne dorim să fim un hub tehnologic pentru SMR, ne dorim să dezvoltăm reactoarele pe tehnologie CANDU alături de aliații și partenerii noștri americani, canadieni si francezi”, a transmis ministrul Energiei.

De asemenea, acesta a menționat că România s-a angajat să renunțe la producția de energie electrică pe bază de carbune, pentru a a-și îndeplini țintele de decarbonare: „Vom înlocui cărbunele din marile complexe energetice cu gaz, de aceea suntem concentrați și pe gaz. De asemenea, ne dorim ca, în 2026, să folosim gazul din Marea Neagră pentru a înlocui cărbunele.”

Citiți și: Nuclearelectrica și NuScale Power au semnat, la Glasgow, acordul prin care SUA vor construi în România primul reactor nuclear modular de mici dimensiuni

În primul trimestru al anului viitor vom lansa un apel de proiecte din Fondul de Modernizare, iar productia de enegie cu regenerabilele este o prioritate. Vom avea investitii in regenerabile, nuclear, gaz și să nu uităm de hidrogen, care este combustibilul viitorului. Vom investi prin PNRR pentru a dezvolta producția și distribuția de gaz în amestec cu hidrogen”, a mai informat acesta.

Tema securității energetice s-a aflat din nou pe agenda New Strategy Center, într-un context în care subiectul se află acum pe agenda multor state europene.

New Strategy Center a organizat marți, 9 noiembrie, dezbaterea online ”The Strategic Energy Projects of Romania. Perspectives and Development Opportunities”. Moderată de dna. Alexandra Gătej, membru al Consiliului Științific al New Strategy Center, dezbaterea a beneficiat de contribuția dl. Virgil Popescu, Ministrul Energiei, dl. Josh Volz, Secretar adjunct interimar pentru Africa, Europa, Eurasia și Orientul Mijlociu, Departamentul pentru Energie al SUA, dna. Christina Verchere, CEO OMV Petrom, dl. Cosmin Ghiță, CEO Nuclearelectrica și dl. Daniel Farmache, CEO Electrogrup.