Connect with us

ENERGIE

Senatul a ratificat acordul România-SUA privind proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă și sectorul energiei nucleare civile din România

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Plenul Senatului a adoptat marţi, în calitate de for decizional, proiectul de lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind cooperarea în legătură cu proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă şi în sectorul energiei nucleare civile din România, informează Agerpres.

Adoptarea proiectului de lege a fost salutată de ministrul energiei, Virgil Popescu.

“Acest acord este unul istoric, de importanță deosebită, care întărește latura energetică și economică a parteneriatului strategic dintre cele două state. Totodată, acest acord este o realizare a României în parteneriatul strategic cu SUA. În paralel, am semnat un memorandum cu US Exim Bank pentru o linie de finanțare de 7 miliarde de dolari, pentru domeniul energiei. Vom moderniza domeniul Energiei, așa cum am promis”, a scris Popescu, pe Facebook.

El a mai subliniat că proiectul urmează să fie trimis la promulgare. 

Proiectul are ca scop relansarea noilor linii directoare de dezvoltare de capacităţi nuclearo-energetice în România care necesită o restructurare rapidă, prin valorificarea potenţialului de redefinire a direcţiilor strategice, într-o cheie diferită de cea concepută în urmă cu peste un deceniu şi bazată, în primul rând, pe investitori ce provin din ţări aliate României, în conformitate cu prevederile Memorandumului Guvernului României nr.3/20.01.2020 cu tema “Noi politici şi linii directoare de dezvoltare a sectorului nuclearo-energetic din România”.

Acordul va rămâne în vigoare pentru o perioadă de 30 de ani și va fi extins automat cu perioade succesive de 5 ani, dacă una dintre părți solicită acest lucru.

Ratificarea acestui acord este posibilă după ce guvernele României și Statelor Unite au semnat această înțelegere, la 9 decembrie, la București.

România şi SUA au parafat la 9 octombrie 2020, la Washington, un acord interguvernamental extins care permite cooperarea în ceea ce priveşte domenii de importanţă pentru România, cum ar fi proiectul Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nuclearo-electrice de la Cernavodă, retehnologizarea Unităţii 1, precum şi cooperare pe diverse paliere în domeniul nuclear civil din România. Separat de acordul parafat, România a identificat interesul SUA şi pentru o componentă de finanţare de 7 miliarde de dolari pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic printr-un Memorandum de Înţelegere cu Exim US.

Acordul istoric va pune bazele pentru ca România să utilizeze expertiza și tehnologia SUA cu o echipă multinațională care construiește unitățile de reactor 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă și unitatea de reactoare a reactorului 1. 

Acest acord subliniază importanța parteneriatului strategic între Statele Unite și România și angajamentul nostru reciproc pentru securitatea energetică în regiune, mai arată comunicatul citat. Proiectul în valoare de 8 miliarde de dolari va fi coordonat de compania americană AECom și va implica un consorțiu euro-atlantic format din companii din România, Canada și Franța. Tehnologia utilizată în dezvoltarea reactoarelor 3 şi 4 va fi CANDU 6, similar celei utilizate în prezent la unităţile 1 şi 2.

De asemenea, în noiembrie anul trecut, Comisia Europeană a aprobat acordul România-SUA, care permite construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă cu parteneri strategici din Statele Unite și UE.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ENERGIE

Președinția cehă a Consiliului UE pledează pentru reducerea dependenței energetice de Rusia cât mai curând posibil

Published

on

© European Union, 2021/Source: EC - Audiovisual Service

Noua diminuare drastică a livrărilor de gaze anunţată în ajun de gigantul energetic rus Gazprom este o „dovadă în plus” că Europa trebuie „să-şi reducă dependenţa cât mai repede posibil de aprovizionările cu gaze ruseşti”, a apreciat marţi ministrul ceh al energiei, a cărui ţară exercită în prezent preşedinţia rotativă a Consiliului UE, relatează AFP, potrivit Agerpres.

„Unitatea şi solidaritatea sunt cele mai bune arme pe care noi le avem împotriva lui Vladimir Putin şi sunt sigur că asta este ceea ce vom arăta astăzi”, a afirmat Jozef Sikela, înaintea unei reuniuni la Bruxelles cu omologii săi din cele 27 de state membre pentru a se pune de acord asupra unui plan de reducere a consumului de gaze în UE.

Gazprom a anunţat luni că îşi va reduce drastic, de miercuri, la 33 milioane de metri cubi zilnic, livrările de gaze ruseşti către Europa prin gazoductul Nord Stream, argumentând aceasta prin necesitatea unor lucrări de mentenanţă la o turbină, ceea ce înseamnă că va livra la 20% din capacitatea gazoductului.

Comisarul european pentru energie, Kadri Simson, a precizat că anunţul Gazprom, potrivit căruia compania îşi va reduce şi mai mult livrările către Europa în această săptămână, „este motivat politic”. Ea a contestat argumentaţia companiei ruse, conform căreia trebuie să reducă aprovizionarea cu gaze întrucât este necesar să oprească o turbină pentru mentenanţă.

„Ştim că nu există niciun motiv tehnic pentru asta. Este un pas motivat politic şi trebuie să fim pregătiţi pentru astfel de situaţii. Anume din acest motiv, o reducere preventivă a cererii noastre de gaze este o strategie judicioasă”, a afirmat Simson la sosirea la reuniunea miniştrilor energiei din ţările UE la Bruxelles.

Citiți și: Ministrul german al economiei îl acuză pe Vladimir Putin că „face un joc duplicitar” în legătură cu reducerea livrărilor de gaz rusesc

Comisia Europeană a propus săptămâna trecută ca toate statele membre să reducă folosirea gazelor cu 15% în perioada august 2022 – martie 2023, comparativ cu media din ultimii cinci ani. Obiectivul este voluntar, dar UE îl poate face obligatoriu în cazul în care Bruxelles-ul declară un risc substanţial de deficit de gaze.

Potrivit Comisiei Europene, toţi consumatorii, administraţiile publice, gospodăriile, proprietarii de clădiri publice, furnizorii de energie şi industria pot şi ar trebui să ia măsuri pentru economisirea gazelor. Comisia va accelera, de asemenea, lucrările privind diversificarea aprovizionării, inclusiv achiziţionarea comună de gaze pentru a consolida posibilitatea UE de a-şi asigura livrări alternative de gaze.

Continue Reading

ENERGIE

Uniunea Europeană caută să înlocuiască gazele naturale din Rusia cu livrări suplimentare din Nigeria

Published

on

© European Union, 2012/ Source: EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană este interesată să obţină livrări suplimentare de gaze naturale din Nigeria, într-un moment în care statele membre se pregătesc pentru o posibilă oprire a livrărilor de gaze ruseşti, a declarat sâmbătă Matthew Baldwin, director general adjunct al Directoratului General pentru Energie din cadrul Comisiei Europene, informează Reuters. 

Matthew Baldwin a mers în Lagos, oraș-port pe coastele Nigeriei, unde s-a întâlnit cu oficiali ai celui mai mare producător de petrol din Africa. Oficialul european a fost informat că Nigeria îşi îmbunătăţeşte securitatea în Delta Nigerului şi, de asemenea, intenţionează să redeschidă conducta Trans Niger, undeva după luna august, ceea ce ar putea însemna o creştere a exporturilor de gaze spre Europa.

Citiți și: UE își îndreaptă privirea spre Africa pentru a înlocui importurile de gaze rusești: Nigeria, Senegal şi Angola au un potențial nefolosit

Potrivit lui Matthew Baldwin, Uniunea Europeană importă din Nigeria aproximativ 14% din necesarul său total de gaze lichefiate şi există potenţialul pentru dublarea cifrei, scrie Digi24

Însă producţia de petrol şi gaze a Nigeriei este afectată de furturi şi vandalizarea conductelor, astfel că în prezent terminalul de export pe care compania Nigeria LNG Ltd. îl are pe insula Bonny operează la 60% din capacitate.

„Dacă vom putea ajunge undeva peste 80%, atunci ar putea fi cantităţi suplimentare de gaze lichefiate care ar putea fi disponibile pentru cargouri spot care să vină în Europa. Oficialii nigerieni ne-au spus să avem o nouă rundă de discuţii la finele lunii august, pentru că sunt încrezători că vor putea face progrese cu privire la acest subiect”, a spus Matthew Baldwin.

Compania Nigeria NLG este deţinută de grupul petrolier NNPC Ltd, unde acţionari sunt statul nigerian, precum şi giganţii occidentali Shell, TotalEnergies şi Eni.

Comisia Europeană a propus miercuri ca toate statele membre să reducă folosirea gazelor cu 15% în perioada august 2022 – martie 2023, comparativ cu media din ultimii cinci ani. Obiectivul este voluntar, dar UE îl poate face obligatoriu în cazul în care Bruxelles-ul declară un risc substanţial de deficit de gaze.

Potrivit Comisiei Europene, toţi consumatorii, administraţiile publice, gospodăriile, proprietarii de clădiri publice, furnizorii de energie şi industria pot şi ar trebui să ia măsuri pentru economisirea gazelor. Comisia va accelera, de asemenea, lucrările privind diversificarea aprovizionării, inclusiv achiziţionarea comună de gaze pentru a consolida posibilitatea UE de a-şi asigura livrări alternative de gaze.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Reuters: Planul UE de a reduce consumul de gaze naturale cu 15% se confruntă cu opoziția unor state membre

Published

on

© Ursula von der Leyen - Twitter

Propunerea Uniunii Europene care vizează reducerea consumului de gaze cu 15% până în primăvara anului viitor, pentru a se pregăti în eventualitatea unor întreruperi suplimentare ale livrărilor de gaze din Rusia, se confruntă cu rezistenţa guvernelor, ceea ce pune sub semnul întrebării dacă acestea vor aproba planul, informează Reuters.

Comisia Europeană a propus miercuri ca toate statele membre să reducă folosirea gazelor cu 15% în perioada august 2022 – martie 2023, comparativ cu media din ultimii cinci ani. Obiectivul este voluntar, dar UE îl poate face obligatoriu în cazul în care Bruxelles-ul declară un risc substanţial de deficit de gaze.

La o reuniune a diplomaţilor din statele membre UE, desfășurată miercuri, cel puţin 12 din 27 de state membre şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la această propunere, au declarat pentru Reuters surse care au dorit să-și păstreze anonimatul.

Principalul punct nevralgic este dacă UE ar trebui să aibă puterea de a face obiectivul obligatoriu. Danemarca, Franţa, Irlanda, Italia, Malta, Olanda, Polonia şi Portugalia sunt printre ţările care spun că Bruxelles-ul nu ar trebui să facă asta înainte ca statele membre să-și exprime poziţia și, eventual, un drept de veto.

„Statele membre își doresc să aibă capacitatea de a activa mecanismele de criză. Nu sunt foarte dornice să cedeze acest lucru Comisiei”, a declarat un oficial UE.

Conform propunerii, Comisia Europeană ar urma să consulte Grupul de coordonare al gazelor format din reprezentanţii ţărilor înainte de a face obiectivul obligatoriu.

Diplomații naționali o vor discuta vineri, urmând ca miniștrii energiei să o aprobe în cadrul unei reuniuni de urgență care va avea loc marți. Pentru a deveni lege, propunerea trebuie să fie aprobată de o majoritate consolidată din cel puțin 15 țări ale UE.

Potrivit Comisiei Europene, toţi consumatorii, administraţiile publice, gospodăriile, proprietarii de clădiri publice, furnizorii de energie şi industria pot şi ar trebui să ia măsuri pentru economisirea gazelor. Comisia va accelera, de asemenea, lucrările privind diversificarea aprovizionării, inclusiv achiziţionarea comună de gaze pentru a consolida posibilitatea UE de a-şi asigura livrări alternative de gaze.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL3 days ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA4 days ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA4 days ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA4 days ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA5 days ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.6 days ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Republica Moldova dorește ”să cumpere gaze din România”. Președinta Maia Sandu: Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă

NATO2 weeks ago

Polonia a semnat contracte de achiziții de arme din Coreea de Sud: Învăţăm lecţia din ceea ce se întâmplă în Ucraina invadată de Rusia

Team2Share

Trending