Connect with us

U.E.

Senatul italian se reunește pentru a stabili data la care se va vota moțiunea împotriva guvernului lui Giuseppe Conte

Published

on

© governo.it

Senatul italian  se va reuni marți, în formulă completă, pentru a stabili data la care se poate vota asupra moțiunii de cenzură împotriva guvernului lui Giuseppe Conte, după ce liderii politici nu au reușit să convină în unanimitate cu privire la un program, relatează POLITICO și The Guardian

Partidul de extremă dreaptă Liga, al vicepremierului și ministrului de interne, Matteo Salvini, a lansat o moțiune împotriva premierului Giuseppe Conte săptămâna trecută, după ce și-a retras sprijinul pentru coaliția guvernamentală cu Mișcarea Cinci Stele (M5S),  și a cerut organizarea de alegeri anticipate. Salvini,  a amenințat, de asemenea, să-și retragă cei șapte miniștri pentru a răsturna o administrație despre care spune că nu mai este viabilă.

Salvini amenință de câteva săptămâni cu convocarea de alegeri anticipate, în contextul în care Liga Nordului are 39% în sondaje, în vreme ce Mișcarea 5 Stele a scăzut la pragul de 15%. Liderul Liga este dornic să-și valorifice popularitatea și vrea ca votul să aibă loc săptămâna aceasta. Forza Italia, partidul fostului premier Silvio Berlusconi, și partidul de extremă dreapta Fratelli d’Italia s-au alăturat Ligii pentru a avea acest vot pe 14 august, pe fundalul evenimentului de comemoare a prăbușirii podului Morandi din Genova, din 2018, în care au murit 43 de persoane.

Citiți și Criză politică în Italia. Matteo Salvini își retrage sprijinul pentru coaliția de guvernare și cere alegeri anticipate

M5S, Partidul Democrat al fostului premier Matteo Renzi (PD) și alte formațiuni au optat pentru data de 20 august.

Dacă Conte va pierde votul de încredere, guvernul ar trebui dizolvat și alegerile organizate în 45 până la 70 de zile. Însă aceste lucruri vor fi hotărâte de președintele Sergio Mattarella care are, de asemnea, alternativa instalării unui guvern tehnocrat pentru a adopta bugetul pentru anul 2020.

Potrivit surselor din presă, Salvini trebuia să se întâlnească cu Berlusconi și Giorgia Meloni, liderul partidului de extremă dreapta Fratelli d’Italia, fie luni seara sau marți dimineața, la Roma, pentru a ajunge la o înțelegere privind posibilitatea de a se coaliza în contextul organizării de alegeri anticipate. Un nou scrutin îl favorizează cu atât mai mult pe Salvini, care poate prelua puterea alături de un partid mai mic, și îl poate impulsiona, totodată să-și retragă miniștrii din cabinetul lui Conte – o acțiune care ar provoca o prăbușire automată a guvernului, fără a mai fi nevoie de votul de încredere în Parlament.

Parlamentarii italieni, chemați din vacanță, se vor reuni astăzi, de la ora locală 18:00, pentru a stabili data la care se va ține votul pentru moțiunea de cenzură împotriva guvernului codus de Giuseppe Conte. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

CONSILIUL EUROPEAN

Brexit/ Surse europene: Țările UE-27 sprijină prelungirea termenului de retragere a Marii Britanii prin procedură scrisă, fără a mai fi convocat un summit extraordinar

Published

on

© Council of the European Union

Țările UE-27, reunite miercuri la Bruxelles la nivelul ambasadorilor statelor membre, sprijină procedura scrisă propusă de președintele Consiliului European în privința unei noi amânări a termenului de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană, au declarat surse europene pentru CaleaEuropeană.ro.

”La reuniunea COREPER în format articolul 50 de astăzi a avut loc un tour de table din care a rezultat sprijinul UE-27 pentru procedura scrisă propusă de președintele Tusk”, au precizat sursele citate.

Sursele menționate au subliniat, de asemenea, că la nivelul UE-27 ”există sprijin general pentru acordarea unei noi extinderi” privind retragerea Marii Britanii din UE, însă ambasadorii nu au intrat în detalii specifice pe acest subiect.

Miercuri, președintele Consiliului European Donald Tusk a avut o convorbire telefonică cu premierul britanic Boris Johnson în care i-a oferit acestuia ”motive pentru care recomand țărilor UE-27 să accepte solicitarea Regatului Unit pentru o extindere”.

Potrivit Downing Street, şeful executivului britanic ”a subliniat că el continuă să creadă că nu trebuie să fie nicio prelungire şi că este deopotrivă în interesul UE şi al Regatului Unit ca noi să ieşim (din UE) pe 31 octombrie”.

Preşedintele Consiliului European Donald Tusk a recomandat marţi liderilor statelor membre să accepte, prin procedură scrisă, o nouă amânare a datei retragerii Marii Britanii din UE, după ce Parlamentul britanic a respins calendarul accelerat al lui Boris Johnson de a aproba legislația pentru punerea în aplicare a acordului Brexit și l-a determinat pe premierul britanic să suspende acest proces. Propunerea acestei prelungiri prin procedură scrisă presupune că nu este necesară convocarea unui summit extraordinar.

Parlamentul de Londra a aprobat marți legea privind implementarea acordului de retragere a Marii Britanii din UE, o victorie a premierului Boris Johnson pe care predecesoara sa Theresa May nu a putut să o obțină, însă parlamentarii britanici au respins, într-un al doilea vot, calendarul de trei zile propus de șeful executivului prin care acesta urmărea să accelereze procesul de ieșire din Uniunea Europeană și să-l îndeplinească până la data de 31 octombrie 2019, pentru a evita o nouă amânare.

Adoptarea legislației de aplicare a acordului privind Brexit, care a avut loc în a doua lectură cu 329 de voturi pentru și 299 împotrivă, a deschis e calea spre o examinare a textului în detaliu. 

Ulterior, membrii Camerei Comunelor au respins cu 322 de voturi la 308 calendarul propus de guvern pentru adoptarea legii care ar implementa acordul pentru Brexit al lui Johnson.

Acest calendar prevedea o aprobare a legislaţiei de aplicare a acordului până joi seara, termen considerat prea scurt de deputaţi pentru a dezbate un text de 110 pagini.

După voturile de marți, vorbind în Camera Comunelor, Boris Johnson a confirmat că suspendă procesul legislativ pentru legea privind implementarea acordului Brexit, în pofida faptului că parlamentarii au adoptat-o la primul vot, după ce membrii Camerei Comunelor au respins în aceeaşi zi calendarul accelerat, de trei zile, pentru aprobarea acordului, pe care premierul îl propusese parlamentului spre examinare.

În cazul în care liderii europeni vor prelungi termenul de retragere a Marii Britanii din UE, acesta va expira la 31 ianuarie 2020, după ce premierul britanic a fost obligat de legea britanică să solicite o prelungire până la data menționată dacă nu reușește aprobarea acordului în Parlament până la 19 octombrie 2019.

Continue Reading

CONSILIUL UE

VIDEO Ceremonie oficială: Decizia de numire a Laurei Codruța Kövesi ca procuror-șef european a fost semnată de președintele Parlamentului European și de Președinția Consiliului UE

Published

on

© European Parliament

Președintele Parlamentului European, David Sassoli, și ministrul pentru afaceri europene al Finlandei, Tytti Tuppurainen, țara care asigură președinția Consiliului UE, au semnat miercuri, la Strasbourg, decizia privind numirea Laurei Codruța Kövesi în calitate procuror-șef european al Biroului Procurorului Public European, marcând ultima etapă formală în acest proces care a debutat la începutul anului.

”După decizia de numire a procurorului șef european al Parchetului European, David Sassoli, președintele PE și Tytti Tuppurainen, ministrul finlandez pentru afaceri europene, au semnat noul regulament în Parlamentul European de la Strasbourg”, se arată într-un mesaj al Parlamentului European care însoțește clipul video al ceremoniei de semnare.

 

Conferința Președinților din Parlamentul European, organismul care reunește pe președintele instituției și pe liderii grupurilor politice, a făcut pe 17 octombrie ultimul pas pentru numirea Laurei Codruța Kövesi în funcția de procuror-șef european.

Laura Codruţa Kövesi, primul procuror-șef din istoria Uniunii Europene, își poate începe mandatul în fruntea Biroului Procurorului Public European, o instituție așteptată să devină operațională la finalul anului 2020, a anunțat Parlamentul European într-un comunicat în care a publicat decizia de validare a numirii lui Kövesi în funcție.

Decizia Conferinței Președinților a venit după ce Consiliul Uniunii Europene a convenit luni, 14 octombrie, numirea Laurei Codruța Kövesi în funcția de procuror șef european.

Echipele de negociere ale Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene au ajuns, la 24 septembrie, la un acord final pentru ca Laura Codruța Kövesi să devină primul procuror-șef al Biroului Procurorului Public European.

Despre Parchetul European

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia. Laura Codruţa Kövesi, în calitate de primul procuror-şef european, va avea un mandat de şapte ani care va consta în special în construirea structurii operaţionale şi administrative a EPPO şi în stabilirea de bune relaţii de lucru cu autorităţile judiciare naţionale.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

 

Continue Reading

U.E.

Adoptarea bugetului UE pentru 2020, blocată de Consiliu după respingerea amendamentelor Parlamentului European privind majorarea acestuia

Published

on

© europarl.europa.eu

Decizia privind adoptarea bugetului Uniunii Europene pentru anul viitor întârzie să apară pe fondul respingerii de către Consiliu a amendamentelor Parlamentului European privind majorarea acestuia, co-legislatorii trimițând proiectul în etapa de conciliere, se arată într-un comunicat al instituției.

Consiliul a informat Parlamentul European că nu este în măsură să accepte toate amendamentele la bugetul UE pentru 2020 adoptate astăzi în plenul Parlamentului.

Această situație declanșează un proces de conciliere de trei săptămâni, care va începe la 29 octombrie. Consiliul și Parlamentul vor trebui să își soluționeze diferențele de opinie până la 18 noiembrie.

,,Am plăcerea să constat că Parlamentul și Consiliul au în comun multe priorități pentru bugetul pentru anul viitor. În centrul acestor priorități se află crearea de locuri de muncă și lupta împotriva schimbărilor climatice, abordarea domeniilor importante ale securității și migrației și concentrarea cu precădere asupra tinerilor. Se oferă astfel un fundament adecvat pentru eforturile noastre de a conveni asupra unui buget cu niveluri de finanțare corespunzătoare pentru diferitele programe și domenii, pe baza unei abordări prudente și realiste și urmărind interesul suprem al contribuabililor europeni”, a declarat Kimmo Tiilikainen, secretar de stat în cadrul Ministerului Finanțelor din Finlanda și negociator-șef al Consiliului în ceea ce privește bugetul UE pentru 2020.

În proiectul său de buget pentru 2020, Comisia a propus stabilirea nivelului total al angajamentelor la 168,3 miliarde EUR, iar al plăților la 153,6 miliarde EUR.

Poziția Consiliului, adoptată la 3 septembrie, stabilește angajamente totale de 166,8 miliarde EUR și plăți totale de 153,1 miliarde EUR, ceea ce înseamnă -1,5 miliarde EUR și, respectiv, -0,5 miliarde EUR mai puțin față de propunerea Comisiei. Cu toate acestea, poziția Consiliului reprezintă în continuare o creștere cu +0,6 % a angajamentelor și cu +3,3 % a plăților comparativ cu bugetul votat în 2019.

Parlamentul solicită creșterea totalului angajamentelor la 171,0 miliarde EUR și a totalului plăților la 159,1 miliarde EUR. Această poziție depășește plafoanele stabilite în cadrul financiar multianual al UE pentru perioada 2014-2020.

Astfel, pentru deblocarea negocierilor privind adoptarea bugetului UE pentru anul viitor, comitetul de conciliere se va întruni la 4 noiembrie și la 15 noiembrie. Tot la 15 noiembrie se va întruni un Consiliu ECOFIN/Buget pentru a oferi președinției finlandeze orientări pentru discuțiile cu Parlamentul. Dacă nu se ajunge la niciun acord până la finalul perioadei de conciliere la 18 noiembrie, Comisia trebuie să prezinte un nou proiect de buget pentru 2020.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending