Președintele Partidului Popular European, Donald Tusk, a reacționat sâmbătă față de evoluțiile manifestanților din Rusia, acolo unde mii de cetățeni au ieșit pe străzi în semn de susținere față de opozantul Aleksei Navalnîi, iar sute de persoane au fost arestate de forțele de ordine.

“Îl puteți reține pe Navalnîi, pe soția lui sau sute dintre susținătorii lor, dar nici măcar voi nu puteți să puneți întreaga națiune după gratii“, a scris, pe Twitter, ex-președintele Consiliului European și fostul prim-ministru polonez.

You can detain @navalny, his wife, or hundreds of their supporters, but even you are not able to put the whole nation behind bars.

— Donald Tusk (@donaldtuskEPP) January 23, 2021

Câteva mii de manifestanţi – 4.000, potrivit Ministerului de Interne rus, cel puţin 10.000, potrivit estimărilor Reuters – au sfidat interdicţia autorităţilor de a se reuni şi s-au strâns la Moscova pentru a-şi manifesta sprijinul faţă de principalul oponent al Kremlinului, Aleksei Navalnîi.

“Rusia va fi liberă”, “Putin e un asasin”, scanda mulţimea compactă, reunită în piaţa Puşkin din centrul Moscovei, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Poliţia a arestat peste 350 de persoane în întreaga Rusie cu prilejul protestelor organizate în câteva zeci de oraşe la apelul lui Navalnîi. Între persoanele arestate se numără și soția lui Aleksei Navalnîi, Iulia.

Poliţia rusă a reţinut-o sâmbătă pe Iulia Navalnîia – soţia principalului opozant al Kremlinului, Aleksei Navalnîi, aflat în detenţie – la un protest care are loc la Moscova, după cum a anunţat chiar ea pe contul ei de Instagram, dintr-o dubă a poliţiei, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

“Scuzaţi calitatea proastă (a fotografiei), lumina este proastă în duba poliţiei”, a scris Iulia pe pagina ei de Instagram, postând un selfie făcut din interiorul vehiculului de poliţie.

Echipa lui Navalnîi a publicat pe tot parcursul dimineţii de sâmbătă înregistrări video de la aceste proteste, unde mulţimi formate din zeci, sute şi chiar mii de oameni au scandat sloganuri precum “Putin hoţul”, “Navalnîi, suntem alături de tine” sau “libertate pentru prizonierii politici”.

Primele manifestaţii au avut loc sâmbătă în Orientul Extrem rus şi în Siberia, îndeosebi la Vladivostok, Habarovsk, Novosibirsk şi Cita, sub supravegherea unor importante efective de poliţie. Iar, în unele locuri, reprimarea a fost brutală, notează AFP. Arestările au fost deosebit de violente la Vladivostok, port rus la Oceanul Pacific, unde poliţişti antirevoltă i-au urmărit pe manifestanţi şi i-au lovit cu bastoanele, potrivit unui video al AFP.

Circa 2.000 de oameni au protestat şi la Sankt Petersburg, al doilea oraş al ţării şi locul de baştină al preşedintelui Vladimir Putin. Şi aici poliţia a făcut zeci de arestări.

Opozantul rus Alexei Navalnîi a fost arestat duminica trecută la punctul de control al paşapoartelor de pe aeroportul Şeremetievo din Moscova. Navalnîi a revenit de la Berlin, unde fusese internat din august pentru a fi tratat după otrăvirea cu agent neurotoxic Noviciok, deşi ştia că ar putea fi arestat.

Occidentul și-a manifestat solidaritatea cu opozantul rus, a criticat deciziile autorităților de la Moscova de a-l reține pe Navalnîi, solicitând eliberarea imediată a acestuia, iar Parlamentul European a cerut “oprirea imediată” a finalizării gazoductului Nord Stream 2 și revizuirea relațiilor UE-Rusia după arestarea liderului opoziției.

Dacă UE decide să impună sancțiuni suplimentare împotriva Turciei, aceasta va distruge dialogul dintre Ankara și Bruxelles, a avertizat vineri ministrul turc de externe Mevlüt Çavușoğlu, aflat într-o vizită de două zile la Bruxelles pe fondul tensiunilor dintre Uniunea Europeană și regimul președintelui Turciei Recep Tayyip Erdogan.

Cu toate acestea, dacă UE optează pentru evitarea sancțiunilor și revigorarea discuțiilor de aderare, atunci Ankara este gata să îndeplinească toate criteriile, a declarat Çavușoğlu într-un interviu acordat Politico Europe.

Șeful diplomației turce s-a întâlnit la Bruxelles cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu președintele Consiliului European, Charles Michel, precum și cu unii europarlamentari, dar și cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, cunoscute fiind tensiunile în cadrul Alianței Nord-Atlantice între Ankara, pe de o parte, și Paris și Atena, pe de altă parte, dar și nemulțumirile SUA față de faptul că turcii au achiziționat sistemul de rachete rusești S-400.

“Le-am spus tuturor că orice măsuri restrictive împotriva Turciei vor distruge totul. Acest dialog trebuie să se bazeze pe încredere, astfel încât nimeni să nu poată justifica măsuri restrictive împotriva Turciei”, a subliniat ministrul de externe turc.

Liderii celor 27 de state membre ale UE, reuniţi în luna decembrie la Bruxelles în cadrul summitului Consiliului European, au decis să sancţioneze acţiunile “ilegale şi agresive” ale Turciei în Marea Mediterană împotriva Greciei şi Ciprului, într-o măsură menită să “strângă treptat șurubul” în relația cu Turcia.

Astfel, liderii europeni l-au mandatat pe Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, să le raporteze până cel târziu în martie 2021 cu privire la evoluţia situaţiei şi să propună în acel moment, dacă va fi necesar, extinderea sancţiunilor la alte persoane sau companii. Concluziile au inclus și un limbaj diplomatic pozitiv, liderii europeni subliniind că “oferta unei agende pozitive UE-Turcia rămâne pe masă”. Decizia sancțiunilor a venit ca urmare a concluziilor Consiliului European din 15-16 octombrie, când liderii UE au decis adoptarea unei noi tactici față de Turcia, una prin care europenii oferă o șansă dialogului politic, dar nu mai permit depășirea liniilor roșii.

În schimb, la începutul anului și în urma unei videoconferințe cu președintele Comisiei Europene, președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat că este pregătit să ”repună pe șine” relațiile dintre Turcia și Uniunea Europeană.

Aflat la Bruxelles, ministrului turc Mevlüt Çavușoğlu i s-au cerut din partea Ursulei von der Leyen ”gesturi credibile” din partea Ankarei înainte de a relua dialogul în vederea normalizării relațiilor dintre Uniunea Europeană și Turcia.

Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D) a pledat vineri pentru adoptarea rapidă în România a legislației privind reglementarea muncii de la distanță în contextul unui vot dat în Parlamentul European ca pentru ca ”dreptul la deconectare” să devină unul fundamental.

“Această pandemie ne-a demonstrat tuturor cât de nocivă poate fi cultura ”prezenței permanente” pe care o poate solicita telemunca. Telemunca are avantajele sale certe, pentru că a permis păstrarea multor locuri de muncă. Însă trecerea în online a însemnat, pentru un număr alarmant de cetățeni europeni, un volum de muncă nesănătos: cazurile de extenuare, anxietate și boli psihice au crescut în această perioadă. Mulți psihologi europeni anunță chiar o criză a depresiei după ”coronacriză”, a spus Corina Crețu, într-o postare Facebook.

Ea a precizat că acesta este motivul pentru care a votat în Parlamentul European pentru limite clare ale telemuncii și pentru dreptul celor care lucrează pe calculator, de acasă, de a se ”deconecta” după orele de lucru fără a fi sancționați.

“Sper ca, astfel, să se poată restabili – măcar parțial – echilibrul dintre viața profesională și cea personală a multor dintre cei a căror activitate a trecut în online”, a completat europarlamentarul român.

“Îmi doresc ca România să implementeze cât mai rapid această legislație, astfel încât să fie protejată sănătatea psihică și fizică a celor care, în condițiile foarte dificile ale pandemiei, au făcut eforturi foarte mari pentru a munci de acasă, transformându-și fundamental programul, viața personală și cea de familie”, a conchis Corina Crețu.

Parlamentul European cere un act legislativ al Uniunii care să garanteze lucrătorilor dreptul de a se deconecta digital de la lucru fără repercusiuni negative.

Eurodeputații îi cer Comisiei Europene să propună o lege care să le permită persoanelor care lucrează digital să se deconecteze de la muncă în afara programului de lucru. Legislația ar mai trebui să stabilească cerințe minime pentru munca de la distanță și să clarifice condițiile de muncă, orele de lucru și perioadele de odihnă.

Reuniți în prima sesiune plenară din 2021, deputații europeni au votat această inițiativa legislativă a Parlamentului cu 472 voturi pentru, 126 împotrivă și 83 abțineri.

Potrivit eurodeputaților, utilizarea pe scară tot mai largă a instrumentelor digitale în scopuri profesionale a dus la apariția unei culturi de a fi „conectați în permanență”. Acest lucru are un impact negativ asupra echilibrului dintre viața profesională și cea privată a angajaților. Munca de acasă a fost esențială pentru a proteja anumite locuri de muncă și companii în timpul crizei generate de COVID-19. Totuși, efectele combinate ale unui program de lucru prelungit și ale unor exigențe mai mari au condus la creșterea numărului de cazuri de anxietate, depresie, epuizare și de alte probleme legate de sănătatea fizică și mentală.