Connect with us

U.E.

Serbia și Kosovo reiau dialogul printr-un summitul virtual cu președintele Emmanuel Macron, cancelarul Angela Merkel și Înaltul Reprezentant al UE Josep Borrell, urmat de o întrevedere la Bruxelles

Published

on

©Aleksandar Vucic/ Facebook

Serbia și Kosovo vor reluat vineri dialogul printr-un summit organizat în format de videoconferință, urmat de o întrevedere între președintele sârb Alexandar Vucic și prim-ministrul kosovar Avdullah Hoti, care va avea loc duminică, informează AFP, citat de Agerpres.

Vineri, Aleksandar Vucic şi Avdullah Hoti – în contextul în care preşedintele kosovar Hashim Thaçi a fost acuzat de crime de război de un procuror special internațional de la Haga – vor participa la summitul realizat în format de videoconferință, la care vor participa președintele Franței, Emmanuel Macron, și cancelarul german Angela Merkel, care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, Înaltul Reprezentat al UE Josep Borrell și reprezentantul special al Uniunii pentru Balcanii Occidentali, Miroslav Lajcak.

Președinția franceză, care a subliniat că summitul are loc la inițiativa lui Macron, a informat că obiectivul este ”relansarea dialogului” spre ”a permite UE să faciliteze soluționarea diferendelor”.

Diferendul care opune Belgradul fostei sale provincii sudice este unul dintre conflictele teritoriale cele mai spinoase din Europa.

Serbia refuză să recunoască independenţa autoproclamată în 2008 de Kosovo după războiul sângeros de la sfârşitul anilor 1990, în care NATO a avut un rol determinant.

După acest summit, președintele sârb și premierul kosovar se vor deplasa duminică la Bruxelles, pentru prima lor întrevedere din noiembrie 2018, în cadrul dialogului facilitat de Uniunea Europeană.

”Nu este întâmplător că vom continua dialogul duminică, după reuniunea de vineri. Sunt evenimente complementare”, a subliniat Peter Stano, purtător de cuvânt al Serviciului European de Acţiune Externă.

”Această reuniune va relansa discuţiile şi munca pentru un acord global şi juridic constrângător privind normalizarea relaţiilor între Serbia şi Kosovo, referitor la toate dosarele în suspensie”, a explicat acesta.

Inteția de a relua discuțiile apar în contextul în care președintele Kosovo, Hashim Thaci, a fost acuzat de un procuror special internațional de la Haga de crime de război în timpul conflictului cu Serbia , însă acesta a respins orice acuzație.

Thaci și alți demnitari kosovari ”sunt responsabili penal pentru aproape 100 de crime”, tortură și dispariții forțate, a spus procurorul.

Anunţul procurorilor a determinat amânarea unui alt summit Serbia-Kosovo, prevăzut să aibă loc pe 27 iunie la Casa Albă, care dorea să joace rolul de mediator.

Un prim summit a avut loc la Berlin în aprilie 2019, după ce Serbia şi Kosovo au acceptat, sub egida Franţei şi a Germaniei, să reia discuţiile, la 20 de ani după conflictul armat. O nouă întâlnire era prevăzută să se desfăşoare după câteva luni la Paris, însă între timp dialogul a intrat din nou în impas

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

Bogdan Aurescu, sunat de omologul din Turcia înaintea reuniunii miniștrilor de externe din UE: România este dispusă să sprijine dezescaladarea situației din Mediterana de Est

Published

on

© MAE

Ministrul  afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut joi, 13 august 2020, o convorbire telefonică cu omologul său turc, Mevlüt Çavuşoğlu, la solicitarea părții turce, cu o zi înainte ca miniștrii de externe din țările UE să se reunească de urgență, în regim de videoconferință, pe tema situațiilor din Belarus și Liban, dar și din Mediterana de Est pe fondul tensiunilor greco-turce.

Cei doi miniștri au discutat despre dezvoltarea relațiilor bilaterale, aflate la nivel de parteneriat strategic, cu accent pe temele comune de interes, inclusiv în contextul evoluțiilor pandemiei de COVID-19, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Referitor la evoluțiile recente din Mediterana de Est, subiect care se va afla pe agenda Reuniunii extraordinare a Consiliului Afaceri Externe din 14 august 2020, la care va participa, ministrul Bogdan Aurescu a accentuat necesitatea asigurării unui climat lipsit de tensiuni în regiune, sens în care a îndemnat la calm și a accentuat importanța identificării unor soluții bazate pe dialog onest, direct, între părțile implicate, cu respectarea dreptului internațional aplicabil. În context, a salutat deschiderea exprimată de ministrul turc de externe, în cadrul discuției, către dialog pentru dezescaladarea situației”, arată MAE.

Situația din Mediterana de Est se va afla pe agenda reuniunii Consiliului UE, la solicitarea Greciei, în contextul acțiunilor Turciei de forare în căutarea de gaze naturale în ape teritoriale disputate cu Grecia. Mai mult, prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis a discutat telefonic acest aspect cu președintele francez Emmanuel Macron, cel care a utilizat exemplul comportamentului Turciei pentru a critica NATO și care a decis să consolideze prezența militară franceză în Mediterana de Est.

Tensiunile dintre Grecia şi Turcia au crescut în această săptămână odată cu sosirea navei de cercetare seismică turcă Oruc Reis, însoţită de nave de război, într-o zonă disputată a Mediteranei.

Turcia şi Grecia se confruntă ca urmare a concurenţei în privinţa revendicării rezervelor de gaze naturale, scoasă în evidenţă de încercările Ciprului de a explora în căutarea unor zăcăminte de gaze naturale în regiunea Mediteranei de Est în pofida unor obiecţii puternice din partea Turciei.

În acest context, arată MAE, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat disponibilitatea României de a sprijini, inclusiv din interiorul Uniunii Europene, acest proces de dezescaladare, având în vedere atât capacitatea țării noastre de a înțelege particularitățile și interesele din regiune, cât și expertiza pe care țara noastră o deține în domeniul delimitărilor maritime și al soluționării acestui tip de diferende prin aplicarea dreptului internațional și cu folosirea instrumentelor sale specifice. 

“Șeful diplomației române a reiterat totodată utilitatea menținerii unui dialog constructiv, bazat pe încredere, între Uniunea Europeană și Turcia, care rămâne un partener-cheie și un vecin strategic al UE”, conchide sursa citată.

România are un parteneriat strategic cu Turcia, iar Bucureștiul compune, împreună cu Ankara și Varșovia, un format trilateral de cooperare în chestiuni de securitate la nivelul NATO.

Continue Reading

ROMÂNIA

Eurostat: România, în top 10 cei mai importanți producători de biciclete din UE

Published

on

© European Union, 2017/Source: EC - Audiovisual Service

În 2019, UE a produs peste 11,4 milioane de biciclete. Aceasta reprezintă o creștere cu 5% față de anul precedent și cu 10% mai mare decât numărul produs în 2014. Producția totală de biciclete a atins 13,7 milioane în 2015, cu 17% mai mare decât numărul produs în 2019, arată datele publicate joi, 13 august, de Eurostat

Printre statele membre ale UE, Portugalia a fost cel mai mare producător de biciclete în 2019, fabricând 2,7 milioane de biciclete, urmat de Italia (2,1 milioane), Germania (1,5 milioane), Polonia (0,9 milioane) și Olanda (0,7 milioane). Aceste cinci țări au reprezentat împreună 70% din producția totală de biciclete din UE în 2019.

De asemenea, și România se plasează în top 10 producători de biciclete din UE, după Franţa (0,55 milioane de biciclete) și la egalitate cu Bulgaria (ambele cu 0,52 milioane de biciclete).

UE a exportat aproape 1 milion de biciclete și a importat alte 5 milioane în 2019

În 2019, statele membre ale UE au exportat aproape un milion de biciclete și alte cicluri, în valoare totală de 368 milioane EUR, către țări din afara UE. Aceasta reprezintă o creștere a numărului exporturilor de 24% față de 2012, potrivit datelor Eurostat privind producția de biciclete. 

În aceeași perioadă, statele membre ale UE au importat peste 5 milioane de biciclete, în valoare de 942 milioane EUR, din țări din afara UE. Față de 2012, aceasta reprezintă o scădere de 12%.

În plus, statele membre ale UE au exportat 191.900 de biciclete electrice în valoare de 272 milioane EUR în 2019 (datele includ biciclete cu asistență la pedală și un motor electric auxiliar cu o putere nominală mai mică de 250 W). Între timp, au importat 703.900 de biciclete electrice, în valoare de 594 milioane EUR, din țări din afara UE.

Față de 2012, numărul bicicletelor electrice exportate a fost de aproape 12 ori mai mare în 2019, în timp ce importurile de biciclete electrice s-au dublat.

Principalele destinații pentru exporturi extra-UE: Marea Britanie și Elveția

În 2019, Regatul Unit a fost principala destinație a bicicletelor din UE (36% din totalul exporturilor extra-UE de biciclete), urmat de Elveția (18%), în fața Turciei (6%), Uzbekistanului și Norvegiei (ambele 4%). Între timp, Elveția și Regatul Unit au fost principalele destinații pentru exporturile UE de biciclete electrice (33% și 29% din totalul exporturilor extra-UE de biciclete electrice), urmate de Norvegia (15%) și Statele Unite (13%).

Un sfert din biciclete importate din Cambodgia, o jumătate din bicicletele electrice, din Taiwan

În 2019, importurile de biciclete din țări din afara UE provin în principal din Cambodgia (24% din totalul importurilor de biciclete extra-UE), Taiwan (15%) și China (14%), urmate de Filipine (9%), Bangladesh și Sri Lanka (ambele 7%). În timp ce importurile de biciclete electrice în UE provin în principal din Taiwan (52% din totalul importurilor de biciclete electrice extra-UE), urmate de Vietnam (21%), China (13%) și Elveția (6%).

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Uniunea Europeană mulțumește României pentru sprijinul oferit Libanului prin intermediul Mecanismului de protecție civilă al UE

Published

on

© Comisia Europeana în România/ Facebook

Uniunea Europeană mulțumește României și celorlalte state membre UE care au oferit sprijin Libanului prin intermediul Mecanismului de protecție civilă al UE, ca răspuns la exploziile devastatoare, informează Reprezentanța Comisiei Europene în România într-o postare pe Facebook.

 

Uniunea Europeană a oferit un ajutor de urgență de 63 de milioane de euro pentru Liban, iar liderii instituțiilor UE au făcut apel la statele membre să sprijine poporul libanez în urma celor două explozii de la Beirut care au curmat peste 130 de vieți și au lăsat în urmă mii de răniți și sute de mii de oameni fără adăpost.

Ca răspuns la apelul UE, România a pus la dispoziție două aeronave (C-130 Hercules și C-27J Spartan) pentru transportul a opt tone de materiale medicale destinate tratamentului victimelor din Republica Liban.

Acest ajutor a fost posibil datorită eforturilor agregate ale Guvernului României, ale societății civile din România și ale comunității libaneze din România. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending