Connect with us

INTERNAȚIONAL

Serghei Lavrov: Reunirea Crimeei cu Rusia este un subiect închis. Niciun fel de declarații ale SUA, UE sau NATO nu sunt în stare să schimbe asta

Published

on

© MFA Russia/ Flickr

Problema “reunirii Crimeei cu Rusia” a fost închisă definitiv şi niciun fel de declaraţii ale SUA, UE sau NATO nu vor schimba această situaţie, a declarat marţi ministrul de externe al Federaţiei Ruse, Serghei Lavrov, la prezentarea unei culegeri de documente din arhivele MAE rus, intitulată “Crimeea în dezvoltarea Rusiei: istorie, politică, diplomaţie”, informează TASS, potrivit Agerpres.

“Problema privind reunirea Crimeei (cu Rusia) este închisă definitiv, place acest lucru cuiva sau nu. Niciun fel de declaraţii ale Washingtonului, UE sau NATO nu sunt în stare să schimbe această situaţie nici din punct de vedere juridic, nici din punct de vedere politic”, a subliniat Lavrov, la o lună distanță după ce Rusia a aniversat cinci ani de la anexarea Republicii Autonome Crimeea, acțiune considerată ilicită și ilegală de SUA, Uniunea Europeană și de NATO.

Luna trecută, NATO și Uniunea Europeană au condamnat în termeni fermi cei cinci ani trecuți de la anexarea Crimeei de către Federația Rusă.

Uniunea Europeană şi-a reafirmat angajamentul privind suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei, la împlinirea a cinci ani de la anexarea ilegală a Republicii Autonome Crimeea şi a oraşului Sevastopol de către Federaţia Rusă. Și România s-a raliat acestei poziții și a reafirmat, prin Ministerul Afacerilor Externe, angajamentul său pentru politica de nerecunoaştere a acestei anexări ilegale.

“în urmă cu cinci ani, Rusia a folosit forţa împotriva Ucrainei pentru a anexa ilegal şi nelegitim Crimeea. Această încălcare a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei constituie o nerespectare gravă a legislaţiei internaţionale şi o provocare majoră pentru securitatea nord-atlantică. Condamnăm cu fermitate această acţiune pe care nu o recunoaştem şi nu o vom recunoaşte. Facem apel la Rusia să redea Ucrainei controlul asupra Crimeii. Reafirmăm sprijinul nostru deplin pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei între frontierele şi apele sale teritoriale recunoscute internaţional. Crimeea este un teritoriu al Ucrainei“, a susținut și NATO, prin intermediul unui comunicat al Consiliului Nord-Atlantic.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Pacea cu Rusia, intermediată de Franța și Germania: Emmanuel Macron și Angela Merkel l-au asigurat pe Vladimir Putin că ”Rusia își are locul în Consiliul Europei”

Published

on

©️ Bundesregierung/Kugler

Franţa şi Germania au jucat din nou ”cartea temperării” marţi seara în criza dintre Rusia şi Consiliul Europei, asigurând Moscova că ‘îşi are locul’ în acest organism paneuropean, notează France Presse, citând informațiile reieșite dintr-o convorbire telefonică ce a avut loc între președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Angela Merkel și președintele rus Vladimir Putin.

Cei doi lideri europeni l-au asigurat pe liderul de la Moscova că ”Rusia îşi are locul (în Consiliul Europei) şi au subliniat importanţa găsirii unei soluţii rapide care să permită menţinerea acesteia (în cadrul instituţiei), cu toate drepturile şi obligaţiile care îi revin”, a indicat Palatul Elysee după o convorbire telefonică avută între cei trei lideri, scrie Agerpres.

Franţa prezidează de săptămâna trecută Consiliul Europei, având sarcina dificilă de a scoate organizaţia paneuropeană de apărare a drepturilor omului din criza sa cu Rusia. Vinerea trecută, la Consiliul Ministerial de la Helsinki, miniștrii de Externe din țările membre ale Consiliului Europei au decis să redea Rusiei dreptul de a vota în cadrul instituției, drept pe care îl pierduse în urma anexării peninsulei Crimeea în 2014.

Pentru a sancţiona anexarea Crimeii de către Moscova, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a suspendat dreptul de vot în 2014 pentru delegaţia rusă. Moscova a replicat prin politica ”scaunului gol”. Din 2017, Rusia nu şi-a mai achitat contribuţia de 33 milioane de euro la bugetul anual al Consiliului Europei (CE).

Conform regulilor Consiliului, un stat membru care nu-şi plăteşte contribuţia riscă excluderea după doi ani, începând cu luna iunie pentru Rusia. Aceasta înseamnă că Moscova nu va participa în iunie la alegerea noului secretar general al organizaţiei, o posibilitate care, potrivit Rusiei, ar putea să însemne plecarea sa din Consiliul Europei.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Sondaj Reuters/Ipsos: 50% dintre americani cred că Statele Unite vor purta un război cu Iranul în următorii ani

Published

on

©House of Representatives/ Flickr

50% dintre americani cred că Statele Unite vor purta un război cu Iranul ,,în următorii câţiva ani”, potrivit unui sondaj Reuters/Ipsos difuzat marţi, pe fondul intensificării tensiunilor între cele două ţări.

Sondajul arată că americanii sunt mai preocupaţi de Iran în 2019 decât în anul precedent, stat pe care îl consideră o ameninţare de securitate la adresa Statelor Unite, însă nu mulți susțin un atac preventiv împotriva armatei iraniene. Dar dacă Iranul ar ataca primul forţele militare americane, patru din cinci respondenţi cred că Statele Unite ar trebui să răspundă militar printr-o ofensivă pe scară largă sau limitată, arată sondajul din perioada 17-20 mai, potrivit sursei citate.

Mai exact, dacă Iranul atacă, 79% au răspuns că armata americană ar trebui să se răzbune: 40% sunt pentru un răspuns limitat cu lovituri aeriene, în timp ce 39% sunt în favoarea unei invazii complete.

De asemenea, gestionarea relațiilor cu Iranul de către Donald Trump este dezaprobată de 49% dintre americani, în timp ce doar  39% aprobă politica lui Trump per ansamblu.

Sondajul mai arată că mai mult de jumătate dintre americanii de vârstă adultă (51%) sunt de părere că Statele Unite şi Iranul vor purta un război în următorii câţiva ani, ceea ce reprezintă o creștere cu 8 pp.  față de un sondaj asemănător din aceeași perioadă a anului trecut.

Trecând la spectrul politic,  atât republicanii, cât şi democraţii văd  Iranul mai mult ca pe o ameninţare şi afirmă că războiul este probabil. În acest sens, percepția că Iranul este o amenințare ,,gravă” sau ,,iminentă” s-a accentuat cu 6 pp. față de luna iulie a anului precedent, ajungând la 53%.

Comparativ, majoritatea americanilor percept Coreea de Nord ca fiind cea mai mare amenințare la adresa securității SUA (58%) și doar 51% dintre ei consideră că Rusia este o ameninţare.

În ciuda preocupărilor lor, 60% dintre americani au declarat că Statele Unite nu ar trebui să efectueze un atac preventiv împotriva armatei iraniene, în timp ce 12% afirmă că americanii ar trebui să lovească primii.

În orice caz, atât Statele Unite, cât şi Iranul au declarat că nu vor război, deşi au existat declaraţii belicoase din ambele părţi.

Relaţiile istoric tensionate dintre Washington şi Teheran s-au înrăutăţit în mai, după ce preşedintele american Donald Trump şi-a înăsprit poziţia anti-Iran şi a restabilit toate sancţiunile asupra exporturilor de petrol iranian după decizia sa cu un an înainte de a retrage Statele Unite dintr-un acord nuclear internaţional cu Teheranul din 2015.

Statele Unite au trimis forţe militare suplimentare în Orientul Mijlociu, inclusiv un portavion, bombardiere B-52 şi rachete Patriot într-o demonstraţie de forţă împotriva a ceea ce înalţi responsabili de la Washington spun că ar fi ameninţări iraniene la adresa trupelor şi intereselor SUA în regiune.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Noul președinte al Ucrainei Volodimir Zelenski a convocat alegeri anticipate pe 21 iulie

Published

on

© www.president.gov.ua

Noul președinte al Ucrainei, Volodimir Zelenski, a convocat marți, a doua zi după învestirea sa în funcție, alegeri legislative anticipate pe 21 iulie, conform unui decret publicat pe site-ul președinției care oficializează dizolvarea Parlamentului, anunță AFP, citat de Agerpres.

Acest document ”pune capăt puterii Parlamentului”, ostil noului şef al statului şi ”fixează alegeri legislative anticipate pe 21 iulie”.

Volodimir Zelenski, un neinițiat în lumea politică, în vârstă de 41 de ani, care a câștigat cu un scor răsunător în fața contracandidatululi său Petro Poroșenko, atacă astfel o clasă politică neîncrezătoare în fața unui novice care a promis să transforme o țară marcată de războiul din estul separatist și de dificultățile economice.

Partidul său ”Slujitorul poporului”, în prezent aproape inexistent, este creditat cu până la 40% din intenţiile de vot de ultimele sondaje.

Anunţându-şi decizia de a dizolva Parlamentul luni, noul preşedinte a făcut apel la miniştri să demisioneze, chiar dacă legea nu obligă guvernul să plece decât după legislative.

Premierul Volodimir Groisman, în funcţie de trei ani, şi-a anunţat imediat demisia, invocând dezacorduri cu noul preşedinte.

Anunţul dizolvării Parlamentului, procedură foarte complexă şi precis reglementată, a provocat o controversă, anumiţi experţi şi oameni politici denunţând această decizie drept una anticonstituţională şi cerându-i lui Zelenski să renunţe la idee.

Citiți și: 
Noul președinte al Ucrainei Volodimir Zelenski cere SUA să înăsprească sancțiunile împotriva Rusiei: Avem nevoie de ajutorul dumneavoastră. Nu putem face faţă singuri agresiunii Moscovei
Ucraina are oficial un nou președinte. Volodimir Zelenski a fost învestit în funcție: Dizolv astăzi Parlamentul și convoc alegeri anticipate

Continue Reading

Referendumul național din 26 mai

#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Dragi români,Cu toții ne dorim să trăim într-o țară în care hoții și corupții stau la pușcărie, nu în fruntea statului. Pe 26 mai, să spunem răspicat DA pentru România europeană, DA pentru România pe care o iubim, țara oamenilor cinstiți și integri, în care nimeni nu este mai presus de lege. Votați DA la referendum și nu îi lăsați pe alții să decidă în locul vostru! Românii votează pentru că românii contează!#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Publicată de Klaus Iohannis pe Joi, 16 mai 2019

”Alege-ți viitorul” – dedataastavotez.eu

Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending