Connect with us

S&D

Serghei Stanishev, liderul Socialiștilor Europeni, avertizează: Impresia că UE nu face suficient poate alimenta retorica forțelor anti-europene de pe continent

Published

on

© Party of European Socialists

Pandemia coronavirusului a devenit un test fără precedent pentru societăți, guverne și instituții și un test pentru solidaritatea și umanismul nostru, a afirmat președintele Partidului Socialiștilor Europeni, Serghei Stanishev, într-un editorial scris în publicația EU Observer. Membru al Parlamentului European și fost prim-ministru al Bulgariei, Stanishev semnalează trei riscuri majore pentru Uniunea Europeană și precizează că nu este târziu ca UE să acționeze asupra consecințelor economice.

Această criză “este o provocare și o oportunitate pentru conducerea politică, de a furniza politici eficiente de protejare a vieții umane, de consolidare a sistemelor de asistență medicală și, din ce în ce mai mult, de a salva economiile de colaps, de a proteja locurile de muncă și veniturile oamenilor. Unii spun chiar că UE a întârziat în reacția sa medicală la răspândirea Covid-19, dar acum nu este prea târziu să acționeze asupra consecințelor economice”, a scris Stanishev, articolul de opinie fiind publicat înaintea acordului între miniștrii europeni de finanțe pentru redresarea economică a Uniunii.

Trei riscuri politice majore pentru Uniunea Europeană trebuie semnalizate, a atras atenția liderul PES.

“În primul rând, în multe dintre societățile noastre, există impresia că UE nu face suficient pentru a ajuta și a oferi soluții comune. Acest sentiment poate alimenta retorica forțelor anti-europene de pe continent, care vor eticheta Uniunea drept irelevantă. În al doilea rând, apariția diviziunilor între diferite state membre, chiar și între popoare. Dacă orice țară din UE se simte abandonată în urma coronavirusului, aceasta ar fi lovitura finală pentru idealurile de prosperitate reciprocă și solidaritate pe care se bazează Uniunea. În al treilea rând, dacă măsurile politice de reconstruire a economiei europene nu sunt îndeajuns de multe, credibilitatea UE va fi afectată definitiv. În fiecare criză, două elemente sunt vitale pentru răspunsul politic – viteza și proporția. Acesta este motivul pentru care este vitală luarea rapidă a deciziilor și introducerea unui plan european comun de redresare”, a mai spus Stanishev.

Miniștrii de finanțe din zona euro au ajuns joi seară la un acord fără precedent în favoarea unui răspuns economic comun de 500 de miliarde de euro disponibili imediat pentru a lupta împotriva consecințelor crizei provocate de noul coronavirus. Acordul cuprinde trei plase de siguranță: aproximativ 240 de miliarde de euro disponibili prin intermediul Mecanismului european de stabilitate pentru o linie de credit echivalentă cu 2% din PIB-ul fiecărui stat, 200 de miliarde de euro garanții pentru companii de la Banca Europeană de Investiții și 100 de miliarde de euro, instrumentul Comisiei Europene pentru schemele naționale de șomaj și sprijin pentru întreprinderi. De asemenea, Eurogrupul a căzut de acord asupra unei înțelegeri care nu implică emiterea de obligațiuni guvernamentale de tip “coronabonds”, dorite inițial de Italia, Spania și Franta, dar respinse de Germania și Olanda. Totodată, miniștrii europeni au decis să lucreze asupra unui “plan de redresare” și au subliniat că viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027 va juca un rol central în această “redresare economică”.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

S&D

Partidul Socialiștilor Europeni, despre represaliile din Belarus: UE nu trebuie să ignore autoritarismul de la ușa Europei

Published

on

© PES/Flickr

Partidul Socialiștilor Europeni (PES) condamnă cu tărie violența și reprimarea protestatarilor pașnici și activiștilor pro-democrație de către guvernul Lukashenko din Belarus, potrivit unui comunicat. 

Președintele PES, Serghei Stanishev, a declarat:

„Alegerile prezidențiale de săptămâna trecută au fost profund defectuoase, iar rezultatele nu reprezintă în mod clar voința democratică a poporului belarus. Campania a fost marcată de reprimare, amenințări și violență. Statul de drept și standardele democratice au fost încălcate încă o dată. Reprimarea brutală a protestatarilor pașnici din ultimele zile a șocat lumea. UE nu trebuie să ignore acest autoritarism la ușa Europei. Este timpul să discutăm impunerea de sancțiuni vizate celor responsabili de represiunea democrației în Belarus. “

PES transmite că este alături de toți cei care luptă pentru democrație, libertate și drepturile omului după alegerile fraudate de duminică, din Belarus, precum și de Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell, ministrul german de externe, Heiko Maas, și alți social-democrați, în exprimarea preocupărilor lor profunde cu privire la creșterea tensiunilor din țară și susținerii social-democrații lituanieni și a altora din regiune, care solicită acum acțiune urgentă.

Continue Reading

S&D

Partidul Socialiștilor Europeni: UE a pierdut 825 de miliarde de euro datorită paradisurilor fiscale

Published

on

euro bani moneda
© Calea Europeană/ Zaim Diana

Partidul Socialiștilor Europeni semnalează că Uniunea Europeană a pierdut 825 de miliarde de euro datorită paradisurilor fiscale.

De asemenea, socialiștii europeni subliniază că acești bani puteau fi investiți în infrstructură, învățământul public și nu îl ultimul rând în medicină, potrivit postării pe pagina de Facebook.

Din aces motiv, Partidul Socialiștilor Europeni reamintește că nu este prea târziu ca toate companiile să fie obilgate să plătească impozite acolo unde au profituri.

1% din PIB-ul UE – reprezentând mai bine de 160 miliarde de euro – face anual obiectul unor activități financiare ilicite, precum spălarea de bani, traficul de arme și de persoane, traficul de droguri, evaziunea fiscală, finanțarea terorismului și alte activități suspecte care afectează viața cetățenilor europeni, potrivit Comisiei Europene.

Grupul parlamentar Renew Europe a demarat o rezoluție privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, rezoluție care și fost votată.

Așa cum este subliniat și în rezoluție, reglementarea ar trebui să acopere, printre altele, domenii precum: identificarea beneficiarului real (beneficial owners), cadrul de cooperare între autoritățile competente și unitățile de informații financiare; protecția persoanelor care raportează suspiciuni de spălare de bani sau finanțare a terorismului.

 

Continue Reading

Corina Crețu

Europarlamentarul Corina Crețu: Trebuie lansată o dezbatere națională în ce măsură România își permite să acceseze planul de relansare Next Generation EU

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Europarlamentarul Corina Creţu (Pro România, S&D) consideră că în România este nevoie de o dezbatere naţională pentru a se stabili priorităţile şi pentru a se vedea în ce măsură ţara noastră îşi permite să acceseze creditele oferite prin pachetul extraordinar de redresare, cunoscut sub denumirea Next Generation EU, în valoare de 750 de miliarde de euro.

“Din cauza acestei pandemii care afectează toate statele membre, pe lângă cadrul financiar anual 2021-2027 s-a mai creat un fond pentru redresare şi rezilienţă, Next Generation EU, pentru viitorul general, iar modul în care va funcţiona acesta încă nu s-a stabilit, nu s-au stabilit normele, urmează să fie depuse în Parlamentul European. Eu sunt raportor la acest instrument pentru toate cele 27 de ţări, fără Marea Britanie care a părăsit UE, este vorba despre 750 miliarde de euro. Noi am sperat că cei mai mulţi bani prin acest instrument vor veni prin granturi, dar ştitţi bine că ţările dezvoltate au dorit ca partea de împrumuturi să fie mult mai mare decât grantul. Şi aici lansez o provocare pentru că trebuie lansată o dezbatere naţională în ce măsură România îşi permite să mai amaneteze viitorul, mai ales că deja s-a împrumutat foarte mult. Sigur că împrumuturile care vor veni prin acest mecanism vor fi negociate de Comisia Europeană cu o dobândă mai mică decât o fac statele membre, dar şi aşa tot vor trebui plătite”, a declarat, pentru Agerpres, Corina Creţu.

Parlamentarul european, fost comisar european, a arătat că aceste fonduri nu vor fi alocate până când ţările nu îşi vor prezenta la Bruxelles proiectele concrete, inclusiv cele referitoare la impactul pandemiei şi cele legate de infrastructură.

“Ceea ce este important este că niciunul dintre aceşti bani din acest fond nu au venit şi nu vor veni până când nu se va prezenta la Bruxelles un program al României şi al fiecărei ţări în funcţie de priorităţi, de necesităţi, de proiecte concrete, inclusiv legate de impactul pandemiei şi cele legate de infrastructură. De aceea spuneam, la Comisia Europeană nu sunt depuse proiecte majore, nici măcar autostrada Târgu Mureş-Iaşi nu este depus. E cumva trist, pentru că mi-e foarte frică să nu ne trezim ca în situaţia actuală, am avut peste 30 de miliarde şi suntem în 2020, deci pentru perioada 2014-2020 nu s-au cheltuit mai mult de 30%. Nu banii sunt problema, ci lipsa proiectelor mature şi riscul de a pierde aceşti bani, iar după aceea lumea să spună că Uniunea Europeană nu ne dă. Nu, banii sunt prevăzuţi la Bruxelles şi pentru spitalele regionale, şi pentru autostrăzi, au fost consfinţite sumele prin programele operaţionale, toate aceste programe vor fi atent monitorizate şi până acum nu ştim, cel puţin public, care este lista de proiecte în baza căror se vor cheltui cele 80 de miliarde de euro (pentru cadrul financiar 2021-2027- n.r.). Fac un apel la transparenţă şi la o dezbatere naţională despre priorităţile României. Este o şansă istorică, dar care poate fi valorificată doar dacă se face o echipă de negociere, de profesionişti, care să elaboreze proiecte concrete”, a subliniat Corina Creţu.

Potrivit europarlamentarului, în lunile septembrie-octombrie Guvernul României ar trebui să prezinte Comisiei Europene acest plan pentru accesarea pachetului Next Generation EU, fiindcă se va merge pe ideea primul venit-primul servit şi a afirmat că “banii nu sunt totul, dacă nu avem capacitatea de a-i folosi”.

La ultimul Consiliu European, România a negociat o sumă de aproximativ 80 de miliarde de euro pe cadrul financiar anual 2021-2027. 

Cele 79,9 miliarde de euro vor proveni după cum urmează: 33,5 miliarde de euro din cadrul NGEU și 46,4 miliarde de euro din cadrul CFM, au declarat surse europene pentru CaleaEuropeană.ro. Sursele citate au mai precizat că alocarea de 79,9 miliarde de euro este calculată la prețurile de referință din 2018, însă în prețuri curente pachetul va ajunge la 84 de miliarde de euro. În ce privește cele 46,4 miliarde de euro fonduri nerambursabile din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, României îi sunt alocate 26,8 miliarde de euro pentru politica de coeziune; 18,7 miliarde de euro pentru politica agricolă comună, 760 de milioane de euro din Fondul pentru o tranziție justă și 160 de milioane de euro pentru pescuit.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending