Direcția Generală de Securitate Externă (DGSE) a Franței a respins cu tărie acuzațiile lansate de Pavel Durov, fondatorul rus al aplicației Telegram, potrivit cărora țara ar fi încercat să influențeze alegerile prezidențiale din România. Oficialii francezi, în frunte cu Ministerul de Externe francez califică aceste acuzații drept „complet nefondate” și o „manevră de diversiune” într-un context electoral sensibil, relatează AFP, preluat de Agerpres.
Acuzațiile lui Durov au fost formulate pe rețeaua X (fosta Twitter), unde acesta a susținut că „un guvern din Europa de Vest” i-ar fi cerut să „reducă la tăcere vocile conservatoare din România”. Ulterior, el a sugerat că ar fi vorba despre Franța, printr-un emoji cu o baghetă franțuzească, și a afirmat că „în primăvară, la Salon des Batailles de la Hotel de Crillon, Nicolas Lerner, șeful serviciilor de informații franceze, mi-a cerut să interzic vocile conservatoare din România înainte de alegeri. Am refuzat”.
This spring at the Salon des Batailles in the Hôtel de Crillon, Nicolas Lerner, head of French intelligence, asked me to ban conservative voices in Romania ahead of elections. I refused. We didn’t block protesters in Russia, Belarus, or Iran. We won’t start doing it in Europe.
— Pavel Durov (@durov) May 18, 2025
Într-o reacție rară, DGSE a admis că a fost în contact cu Durov în trecut, dar doar pentru a-i reaminti obligațiile legale privind combaterea terorismului și a pornografiei infantile. DGSE a subliniat însă că „respinge cu tărie acuzațiile conform cărora au fost formulate cereri legate de procese electorale”.
Ministerul francez de Externe și-a expus poziția, duminică, într-o declarație oficială în care „Franța respinge categoric aceste acuzații și face apel la responsabilitatea și respectul fiecăruia față de democrația din România”. Totodată, Parisul a exprimat îngrijorare față de „proliferarea informațiilor false în context electoral” și a reiterat faptul că decizia de anulare a primului tur al alegerilor prezidențiale din decembrie 2024 a fost una „suverană”, luată de autoritățile române, în urma unor „ingerințe digitale și financiare foarte reale” cu legături confirmate cu actori asociați Rusiei.
Des allégations totalement infondées circulent sur Telegram et Twitter concernant une prétendue ingérence de la France dans le scrutin présidentiel roumain.
La France rejette catégoriquement ces allégations et appelle chacun à la responsabilité et au respect de la démocratie… pic.twitter.com/0mthi1CNrN
— France Diplomatie 🇫🇷🇪🇺 (@francediplo) May 18, 2025
„Recentele acuzații împotriva Franței nu sunt decât o manevră de diversiune față de amenințările reale care vizează România”, a mai transmis Ministerul francez de Externe, cerând tuturor actorilor politici din România „să fie responsabili și să apere democrația, într-un moment esențial pentru viitorul țării”.
Parisul a subliniat și angajamentul său istoric față de România, reamintind sprijinul pentru aderarea la UE și spațiul Schengen, pentru reformele democratice, precum și faptul că Franța a fost primul stat NATO care a desfășurat trupe în România în februarie 2022, la doar cinci zile după declanșarea invaziei ruse în Ucraina.
„A minți despre Franța, a o insulta, înseamnă a șterge această istorie”, se arată în declarația MAE francez, care reafirmă angajamentul Parisului față de securitatea și democrația României.
În contextul tensionat al scrutinului prezidențial încheiat duminică cu victoria de 53,6% la urne a pro-europeanului Nicușor Dan în fața ultranaționalistului George Simion, Franța atrage atenția că astfel de acuzații riscă să deturneze atenția de la adevăratele amenințări la adresa procesului democratic, inclusiv ingerințele externe confirmate deja la alegerile anulate din 2024. Președintele Emmanuel Macron a avertizat în repetate rânduri asupra „manipulărilor Moscovei” în România, iar un raport guvernamental francez a documentat „manipularea pe scară largă” a procesului electoral.
Președintele Franței a fost, de altfel, primul lider european care l-a felicitat duminică seara pe Nicușor Dan pentru câștigarea alegerilor prezidențiale din România.
