Consiliul Uniunii Europene a adoptat marți, 20 mai, noi măsuri restrictive împotriva a 21 de persoane și 6 entități implicate în activități hibride destabilizatoare desfășurate de Rusia împotriva UE, statelor membre și partenerilor internaționali.

Noile sancțiuni vizează o gamă largă de domenii, de la manipulare informațională și propagandă, până la spionaj și sabotaj al infrastructurii critice, incluzând rețele maritime și sisteme de navigație aeriană.

Consiliul a extins totodată cadrul legislativ pentru a permite sancționarea unor bunuri tangibile asociate activităților hibride ruse – nave, aeronave, bunuri imobiliare și componente fizice ale rețelelor digitale și de comunicații – precum și tranzacțiile efectuate prin instituții bancare și furnizori de servicii cripto, dacă acestea facilitează în mod direct sau indirect acțiunile destabilizatoare ale Rusiei.

În contextul unei campanii sistematice de manipulare media derulate de Kremlin, Consiliul a decis că, începând de acum, poate suspenda licențele de emisie pentru posturile de presă aflate sub controlul autorităților ruse și le poate interzice difuzarea în UE. Aceste măsuri nu vor împiedica activitățile jurnalistice care nu implică transmisia conținutului – cum ar fi cercetarea sau interviurile.

Toate persoanele și entitățile incluse pe listă sunt supuse la înghețarea activelor; interdicția de a primi fonduri din partea cetățenilor sau entităților din UE; interdicția de călătorie în spațiul Uniunii Europene.

Cadrul măsurilor restrictive ca răspuns la acțiunile destabilizatoare ale Rusiei a fost instituit la 8 octombrie 2024 pentru a viza persoanele implicate în acțiuni și politici ale guvernului Federației Ruse, care subminează valorile fundamentale ale UE și ale statelor sale membre, securitatea, stabilitatea, independența și integritatea acestora. Regimul de sancțiuni îi poate viza, de asemenea, pe cei responsabili de activități hibride împotriva organizațiilor internaționale și a țărilor terțe.

Comisia Europeană sprijină în mod concret statele membre, atât prin fonduri europene investite în creșe, grădinițe și formarea lucrătorilor sociali, cât și prin legislație, precum Directiva privind echilibrul dintre viața profesională și cea de familie (ex: concediul paternal), Directiva privind salariul minim adecvat sau cea privind transparența salarială, a transmis marți vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu.

„Am fost în Parlamentul European, unde am dezbătut cu eurodeputații despre strategia UE în domeniul îngrijirii – cu un accent pe decalajul dintre femei și bărbați în activitatea de îngrijire, uneori ca parte a vieții de familie, pentru aparținători – de la copii la vârstnici sau la persoane cu dizabilități –, alteori drept serviciu prestat de femei, fără forme legale, fără asigurări sociale, fără contribuții la pensie, fără cursuri de formare sau profesionalizare”, a scris Roxana Mînzatu, pe Facebook.

Ea le-a transmis eurodeputaților că, în acest mandat, va lucra și va prezenta un plan dedicat sectorului îngrijirilor – inclusiv profesionalizării, condițiilor de lucru, fiscalizării și asigurării sociale a acestui tip de muncă.

„Remodelarea și dezvoltarea sectorului îngrijirilor este o investiție socială cheie, pentru a permite femeilor să lucreze, să crească profesional, să acceadă la joburi în sectoare bine plătite, să ajungă la vârsta pensionării și să primească pensii egale cu bărbații, la muncă egală”, a adăugat Roxana Mînzatu.

De asemenea, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene a subliniat că viitorul buget european și Fondul Social European+ reprezintă instrumente-cheie de sprijin.

„Și, la fel de important, am transmis parlamentarilor că susținem activ un cadru european de dialog între miniștrii finanțelor și miniștrii responsabili cu politicile sociale din cele 27 de state membre”, a precizat aceasta.

Totodată, Roxana Mînzatu a salutat revenirea Marii Britanii în programul Erasmus+, considerând-o „una dintre veștile bune ale zilei”.

„Revenirea Marii Britanii în programul Erasmus+ este una dintre veștile bune ale zilei. La Politico Europe am discutat despre această perspectivă clară, agreată de cei doi parteneri – UE și Regatul Unit –, dar și despre pregătirea unei vize speciale pentru tinerii care vor să călătorească, să studieze, să facă voluntariat, să lucreze în completarea studiilor. La invitația Roma Education Fund, am avut această conversație cu reporterii Politico despre cum schimbăm paradigma investițiilor în integrarea populației rome pe piața muncii”, a mai spus Mînzatu.

În perioada 16-18 mai, a avut loc la Bruxelles a treia și ultima sesiune a Panelului cetățenilor europeni privind noul buget pe termen lung al UE. Pentru prima dată, un grup de 150 de cetățeni selectați aleatoriu din toate cele 27 de state membre ale UE și-au prezentat ideile pentru un buget UE pe termen lung durabil și flexibil, informează un comunicat oficial al Executivului European. 

Au fost discutate care sunt prioritățile și acțiunile care aduc cea mai mare valoare adăugată europenilor prin intermediul bugetului UE.

Paneliștii au convenit asupra unui set final de 22 de recomandări adresate Comisiei Europene, precum și asupra a 11 recomandări orientative care funcționează ca principii-cheie pentru a ghida comisarul european pentru buget, antifraudă și administrație publică-Piotr Serafin:

Recomandările finale încurajează noul buget european să se concentreze pe:

1. Asigurarea protecției mediului și a succesului economic în același timp.
2. Protejarea naturii și a resurselor naturale prin educație ecologică și alte măsuri.
3. Reducerea disparităților regionale prin extinderea infrastructurilor și serviciilor esențiale.
4. Combaterea exodului rural prin educație, locuri de muncă și locuințe.
5. Includerea semnificativă și durabilă a migranților și refugiaților pentru o Europă mai puternică.
6. Sprijin bugetar pentru accesul egal la asistență medicală, producția de medicamente și îngrijirea transfrontalieră în UE.
7. Sprijinirea sănătății mintale pentru toate grupele de vârstă prin acțiuni integrate din bugetul UE.
8. O UE puternică și sigură împotriva amenințărilor digitale.
9. O UE mai independentă în domeniul apărării.
10. Asigurarea faptului că toți tinerii au posibilitatea de a intra pe piața muncii în condiții de muncă echitabile și decente.
11. Sprijinirea dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) și a start-up-urilor.
12. Consolidarea sistemului alimentar prin sporirea sustenabilității marilor companii alimentare și sprijinirea micilor producători.
13. Abilitarea oamenilor în utilizarea tehnologiilor digitale, inclusiv a IA.
14. Suveranitatea UE în domeniul tehnologiilor digitale.
15. Promovarea unei educații incluzive și de înaltă calitate pentru toți prin intermediul unui sprijin specific din partea UE.
16. Promovarea unei identități europene comune prin educație și sensibilizare.
17. Simplificarea, armonizarea și digitalizarea procedurilor administrative în toate statele membre.
18. Crearea unor legături mai puternice între cetățeni și UE pentru un viitor mai bun.
19. Dezvoltarea energiei regenerabile pentru a ne asigura suveranitatea energetică.
20. Forța strategică: Răspunsul industrial al Europei la perturbările globale.
21. Consolidarea alinierii diplomatice a UE prin intermediul valorilor comune.
22. Contribuțiile colectate atât în cadrul panelului, cât și în cadrul platformei de implicare a cetățenilor care îl însoțește vor fi incluse în propunerea pentru următorul cadru financiar multianual, ca anexă la propunerea legislativă.

Ca atare, ele vor fi luate în considerare de Colegiul comisarilor și, în cele din urmă, de Parlamentul European și de Consiliul Uniunii Europene în timpul negocierilor pentru următorul cadru financiar multianual.

Recomandările vor fi disponibile publicului pe platforma de implicare a cetățenilor.

În sprijinul priorității președintelui Ursula von der Leyen de a ne proteja democrația, de a ne susține valorile, Panourile cetățenilor europeni și instrumentele online de implicare a cetățenilor au fost integrate ca o caracteristică obișnuită a vieții democratice din UE. Aceste grupuri oferă cetățenilor o voce în procesul de elaborare a politicilor UE. După cum a afirmat președintele von der Leyen în discursul său din cadrul Conferinței bugetare anuale de astăzi, fiecare teritoriu are un set unic de circumstanțe și știe cel mai bine cum să le abordeze. Așadar, trebuie să ne ascultăm regiunile.

În ceea ce privește funcționarea panelurilor, cetățenii lucrează împreună în grupuri mici de 10-15 persoane, dar și în plen cu restul participanților. O echipă de facilitare oferă sprijin, alături de un comitet de experți care oferă contribuții suplimentare atunci când este necesar. Pe baza discuțiilor, cetățenii fac recomandări pe care Comisia Europeană trebuie să le ia în considerare la definirea politicilor și inițiativelor.

Platforma de implicare a cetățenilor este o parte esențială a unui nou ecosistem de implicare a cetățenilor, îndeplinind un angajament din comunicarea de monitorizare a Conferinței privind viitorul Europei.

Grupurile de cetățeni și dezbaterile online fac parte dintr-un efort mai amplu al Comisiei Europene de a se angaja într-un dialog cu cetățenii cu privire la viitorul bugetului UE, înainte de a propune un nou cadru financiar multianual care să se concentreze mai mult asupra priorităților UE, să fie mai simplu în ceea ce privește modul de funcționare și să aibă un impact mai mare prin mobilizarea sporită a finanțării naționale, private și instituționale. Lucrările grupului și ale platformei sunt, de asemenea, urmarea directă a priorității politice 2024-2029 „Să realizăm împreună și să ne pregătim uniunea pentru viitor”, care a solicitat un nou buget adaptat ambițiilor noastre.