Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Sesiune plenară: Parlamentul European îi va acorda Premiul Saharov lui Aleksei Navalnîi și va vota mandatul de negociere pentru Actul privind piețele digitale

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Parlamentul European se reunește de luni până joi în ultima sesiune plenară a anului, la Strasbourg, acolo unde va decerna Premiul Saharov pentru libertatea de gândire opozantului rus Aleksei Navalnîi, va discuta despre situația pandemiei și despre egalitatea de gen în UE și va aproba poziția sa privind Actul privind piețele digitale, informează comunicat de presă al instituției co-legiuitoare din UE. Europarlamentarii vor dezbate totodată și agenda Consiliului European de iarnă, care va urma joi și vineri sesiunii plenare de la Strasbourg și vor marca, de asemenea, 30 ani de la disoluția Uniunii Sovietice.

Miercuri, Parlamentul va acorda Premiul Saharov 2021 pentru libertatea de gândire liderului opoziției ruse și activistului anticorupție Aleksei Navalnîi, încarcerat. Premiul va fi primit de fiica sa, Daria.

Parlamentul European l-a ales pe politicianul rus Aleksei Navalnîi, criticul încarcerat al Kremlinului și opozantul otrăvit cu agent neurotoxic Noviciok, drept câștigător al Premiului Saharov pentru libertatea de gândire din acest an. El a luptat neobosit împotriva corupției regimului lui Vladimir Putin. Acest lucru l-a costat libertatea și aproape viața. Premiul de astăzi recunoaște curajul său imens și reiterăm apelul nostru pentru eliberarea sa imediată“, a afirmat cu ocazia anunțării premiului președintele Parlamentului European, David Sassoli.

Navalnîi a fost nominalizat pentru această distincție de către două dintre cele mai importante grupuri politice din Parlamentul European, grupul Partidului Popular European și grupul Renew Europe, pentru curajul său în lupta pentru libertate, democrație și drepturile omului.

Opozantul rus a fost ales de Conferința Președinților, organism care reunește șefii grupurilor politice din Parlamentul European, dintr-o listă de trei finaliști din care mai făceau parte femeile afgane și fostul președinte interimar al Boliviei și prizonier politic, Jeanine Áñez.

Legea privind piețele digitale (DMA)

Deputații europeni sunt așteptați să aprobe miercuri poziția lor privind Actul privind piețele digitale, care va deveni mandatul Parlamentului pentru negocierile cu guvernele UE care urmează să înceapă sub președinția franceză în prima jumătate a anului 2022. Actul urmărește să stabilească noi cerințe pentru marile platforme online și să pună capăt practicilor neloiale.

Acest vot vine după ce Consiliul Uniunii Europene și-a adoptat poziția pentru tratative în cadrul procedurii legislative ordinare și este pregătit să demareze negocierile cu Parlamentul European privind Actul legislativ privind piețele digitale (DMA).

Comisia Europeană a propus la mijlocul lunii decembrie a anului trecut o reformă ambițioasă a spațiului digital și un set cuprinzător de norme noi pentru toate tipurile de servicii digitale, printre care platformele de comunicare socială, piețele online și alte platforme online care operează în Uniunea Europeană: Actul legislativ privind serviciile digitale și Actul legislativ privind piețele digitale.

Egalitatea de gen și violența cibernetică bazată pe gen

Luni, deputații europeni vor dezbate două rapoarte care abordează egalitatea de gen și violența bazată pe gen. Primul raport propune măsuri de combatere a creșterii hărțuirii bazate pe gen în spațiul cibernetic. Al doilea raport solicită statelor membre să elimine inegalitățile existente între bărbați și femei în UE și să se asigure că femeile sunt tratate în mod egal. Deputații europeni vor vota miercuri asupra ambelor rapoarte.

COVID-19

Miercuri dimineață, în vederea viitorului summit al UE din 16-17 decembrie, deputații europeni vor dezbate coordonarea măsurilor de limitare a pandemiei COVID-19 și a răspândirii noilor variante de virus în Europa.

Mai târziu, miercuri, deputații europeni, Comisia și Consiliul, vor discuta despre punerea în aplicare a planurilor naționale de recuperare, care reprezintă o parte esențială a răspunsului UE la pandemie.

Anul european al tineretului

Deputații europeni vor vota marți pentru a marca anul 2022 ca fiind Anul european al tineretului. Această inițiativă ia în considerare situația dificilă a tinerilor în timpul pandemiei, care le afectează educația, ocuparea forței de muncă, viața socială, sănătatea mintală și bunăstarea.

Discriminarea companiilor din UE pe piețele de achiziții publice din străinătate

Instrumentul internațional de achiziții publice (IPI) propus introduce măsuri de limitare a accesului companiilor din afara UE la piața deschisă a achizițiilor publice din UE dacă guvernele lor nu oferă un acces similar la licitațiile publice pentru companiile din UE. Deputații europeni vor vota marți poziția lor, care va forma mandatul Parlamentului pentru negocierile ulterioare.

Rusia, Ucraina și dizolvarea Uniunii Sovietice

Marți după-amiază, deputații europeni vor dezbate cu șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, consolidarea militară rusă de-a lungul graniței ucrainene și vor vota o rezoluție joi.

Cea de-a 30-a aniversare a dizolvării Uniunii Sovietice va fi marcată luni după-amiază prin declarații ale președintelui Sassoli și ale grupurilor politice.

De asemenea, pe ordinea de zi a plenarei mai figurează un discurs al președintelui Ghanei, Nana Akufo-Addo, situația la frontiera dintre UE și Belarus, ajutorul UE pentru Croația după cutremure și pentru lucrătorii concediați din Spania și Italia, tema armelor de distrugere în masă, statul de drept și libertatea presei în Slovenia, posibilă interzicere de către UE a utilizării animalelor sălbatice de către circuri și amenințări la adresa drepturilor fundamentale în Polonia

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Cristian Bușoi

Președintele Comisiei ITRE din PE, Cristian Bușoi: Obiectivul de reducere a emisiilor de CO2 cu 55%, până în 2030, poate fi atins doar prin extinderea masivă a utilizării energiilor regenerabile

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Obiectivul foarte ambițios de reducere a emisiilor de CO2 cu 55%, până în 2030, poate fi atins doar printr-o extindere masivă a utilizării energiilor regenerabile, în toate domeniile, și investiții susținute în tehnologii inovatoare, a transmis eurodeputatul Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European. 

„Conferința RESinvest 2022, la care am participat în calitate de președinte al Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie din Parlamentul European, și la care au fost prezenți premierul României, Nicolae Ciucă, lideri și decidenți la nivel european și național, a atras atenția asupra acestui subiect esențial pentru securitatea energetică a României și a Uniunii, în ansamblul ei”, a scris deputatul european, pe Facebook.

Potrivit acestuia, 45% din consumul final brut de energie din surse regenerabile, până în 2030 este un angajament ferm pe care cel mai probabil Comisia ITRE îl va vota în săptămânile următoare, 40% fiind propunerea inițială a Comisiei Europene. 

„Realizarea acestui obiectiv ne va ajuta să oprim dependența de gazul din Rusia, care este folosit ca armă geopolitică și să implementăm cu succes Pachetul Fit for 55”, a adăugat Cristian Bușoi.

Mai mult, europarlamentarul a precizat că Uniunea Europeană pregătește noi orientări privind autorizarea folosirii energiilor regenerabile și o propunere legislativă care să ofere siguranță și predictibilitate celor care vor să investească în proiecte generatoare de energie verde.

„Chiar mâine așteptăm propuneri din partea Comisiei, pe care Comisia ITRE din Parlamentul European, pe care o conduc, le va analiza cu prioritate și maximă seriozitate. Am încredere că în scurt timp pe agenda discuțiilor vom aborda și subiectul stocării energiei, care are, de asemenea, nevoie de un cadru de reglementare în acord cu noul context”, a conchis Cristian Bușoi.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Europarlamentarul Gheorghe Falcă solicită un buget european dedicat turismului și crearea unei agenții europene pentru turism

Published

on

© Gheorghe Falcă - Arhivă Personală

Eurodeputatul Gheorghe Falcă a solicitat luni, în calitate de raportor PPE pentru avizul Comisiei TRAN privind implementarea noii strategii industriale, crearea unui buget dedicat pentru turism, buget care  nu există în acest moment la nivelul Uniunii Europene, dar și o Agenție europeană pentru turism.

Europarlamentarul român a intervenit, luni, 16 mai, în Comisia Transporturi (TRAN) privind implementarea noii strategii industriale din poziția de raportor PPE pentru Avizul comisiei TRAN către Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE).

“Uniunea Europeană este cea mai vizitată regiune din lume, cu aproximativ 37% din totalul turiștilor internaționali în 2019. Acest lucru face din turism un sector economic cheie în UE, reprezentând 9,9% din PIB în 2019, care, din păcate, a scăzut la 4,9% în 2020”, a punctat Gheorghe Falcă în intervenția sa.

El a reamintit că pandemia COVID-19 a avut un impact dramatic și fără precedent asupra sectorului turismului, reducând drastic fluxurile turistice și, prin urmare, veniturile afacerilor din turism. Dincolo de acest șoc imediat, sectorul turismului se confruntă cu alte provocări, din cauza războiului, prin urmare, stimularea industriei turismului este un efort important în contextul noii strategii industriale a UE.

PPE solicită Comisiei, prin amendamentele propuse: crearea unor fonduri specifice pentru ecosistemul turistic în cadrul actualelor programe de finanțare ale CFM 2021-2027; stabilirea unei noi strategii pentru turism european, cu un plan de acțiune clar, pentru a sprijini investițiile și pentru a menține poziția Europei ca destinație lider și să faciliteze cooperarea între statele membre ale UE, în special prin schimbul de bune practici; încurajarea statelor membre să aplice proceduri de selecție pentru investițiile în turism finanțate din FEDR. 

“În plus, aș vrea să subliniez și necesitatea ca toate statele membre să aibă o rețea TEN-T bine dezvoltată care să faciliteze mobilitatea, conectivitatea și accesibilitatea teritorială în întreaga UE. Așadar, invit Comisia să acorde o atenție deosebită legăturilor transfrontaliere care lipsesc și finalizării acestora. Este momentul să solicităm un buget dedicat al UE pentru a relansa sectorul și întregul lanț de afaceri și, de asemenea, în numele PPE invit Comisia să înființeze o Agenție Europeană pentru turism, care, printre alte sarcini, să furnizeze sprijin tehnic și financiar statelor membre, să coordoneze elaborarea de strategii personalizate pentru a începe dezvoltarea unei agende europene pentru turism pentru 2050”, a conchis Falcă.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Maia Sandu merge la Bruxelles și Paris. Va deveni primul președinte al R. Moldova care va susține un discurs în plenul Parlamentului European

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, va efectua în zilele de 17-18 mai o vizită de lucru la Bruxelles, unde se va întâlni cu prim-ministrul Regatului Belgiei și va avea întrevederi cu oficiali ai instituțiilor UE, se arată într-un comunicat al președinției Republicii Moldova.

Miercuri, 18 mai, la ora locală 15.00, Maia Sandu va  ține un discurs în plenul Parlamentului European, iar la ora 15.30 – o  conferință de presă comună cu Roberta Metsola, președintele Parlamentului European. Joi, 19 mai, președintele Maia Sandu se va întâlni, la Paris, cu Emmanuel Macron, președintele Republicii Franceze.

După discursul Maiei Sandu, eurodeputații vor dezbate raportul anual de evaluare privind Acordul de asociere UE-Republica Moldova, iar votul asupra acestuia va avea loc joi.

Sandu, o pro-europeană convinsă desemnată inclusiv “Personalitatea publică a anului 2021” de revista Emerging Europe”, va deveni primul șef de stat al Republicii Moldova care se va adresa plenului Parlamentului European și îi va urma în această ipostază președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, care a vorbit în plenul PE, prin videoconferință, în primele zile ale războiului declanșat de Rusia împotriva țării sale.

În calitate de țară învecinată cu Ucraina, Republica Moldova a fost deosebit de grav afectată de războiul în curs. Pe lângă faptul că a primit un număr mare de refugiați ucraineni, țara s-a confruntat și cu atacuri cibernetice și o serie recentă de incidente de securitate în Transnistria, regiunea separatistă sprijinită de Rusia.

Președinta R. Moldova se va afla la Bruxelles în timp ce țara sa așteaptă un aviz din partea Comisiei Europene cu privire la cererea de aderare la UE. Republica Moldova a finalizat, la 22 aprilie, completarea primei părți a chestionarului de aderare la Uniunea Europeană pe care liderii țării – președinta Maia Sandu și premierul Natalia Gavrilița – l-au înmânat vineri ambasadorului Uniunii Europene în R. Moldova, în cadrul unei ceremonii organizate la Președinția de la Chișinău după ședința de constituire a Comisiei pentru integrare europeană condusă de șefa statului. La data de 12 mai, Republica Moldova a transmis și a doua parte a chestionarului de aderare la UE. Avizul din partea Comisiei Europene și o poziție din partea statelor membre privind acordarea statutului de țări candidate la UE Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei sunt așteptate la summitul Consiliului European din 23-24 iunie.

Republica Moldova este, totodată, cea mai afectată țară de conflictul declanșat de Rusia în Ucraina, fiind țara non-UE care a primit cel mai mare număr de refugiați ucraineni în timp ce se află într-o situație economică dificilă cauzată și de dependența de energia și gazele din Rusia.

Cu toate acestea, Chișinăul este sprijinit de Uniunea Europeană, dar și de state partenere în mod individual, precum România, Germania, Franța sau SUA. În acest sens, Republica Moldova a participat la finele săptămânii trecute pentru prima dată în istoria sa la o reuniune a țărilor G7.

La precedenta sesiune plenară din perioada 2-5 mai, Parlamentul European a solicitat statelor membre ale Uniunii Europene să acorde Republicii Moldova statutul de țară candidată la UE, iar Comisia Europeană a decis să mobilizeze o sumă suplimentară de 52 de milioane de euro pentru Republica Moldova, destinată promovării rezilienței, redresării și reformelor pe termen lung ale acestei țări.

De asemenea, mai mulţi donatori europeni şi internaţionali au convenit la data de 5 aprilie să ofere Republicii Moldova ajutoare în valoare de 695 de milioane de euro, în cadrul unei conferințe organizate la Berlin de Germania, Franța și România prin care cele trei țări UE și NATO au lansat “Platforma de sprijin pentru Moldova”.

Continue Reading

Facebook

NATO3 hours ago

Parlamentul Finlandei a votat pentru aderarea la NATO. Liderii Finlandei și Suediei, așteptați joi la Casa Albă de președintele SUA Joe Biden

Cristian Bușoi3 hours ago

Președintele Comisiei ITRE din PE, Cristian Bușoi: Obiectivul de reducere a emisiilor de CO2 cu 55%, până în 2030, poate fi atins doar prin extinderea masivă a utilizării energiilor regenerabile

SUA3 hours ago

Unitate transatlantică pentru Ucraina. SUA și UE, pregătite să împingă Rusia și mai mult spre ”o izolare economică, financiară și strategică”

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Volodimir Zelenski și Olaf Scholz au discutat despre situația de pe frontul ucrainean: Contăm pe asistența din partea Germaniei în vederea aderării Ucrainei la UE

NATO4 hours ago

Oficial: Suedia a semnat cererea de aderare la NATO printr-o “scrisoare istorică” transmisă secretarului general Jens Stoltenberg

ROMÂNIA4 hours ago

Ministerul Finanțelor a primit de la Banca Europeană de Investiții 368 de milioane de euro pentru construirea Spitalului Regional de la Craiova 

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Comisia Europeană va oferi sprijin tehnic pentru a ajuta 9 state membre, inclusiv România, să primească și să sprijine persoanele care fug din calea războiul din Ucraina

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Timiș și Cluj-Napoca, printre cele 63 de regiuni, șapte orașe și patru țări UE selectate de Comisia Europeană și CoR pentru o nouă acțiune-pilot privind parteneriatele pentru inovare regională

ROMÂNIA5 hours ago

Eurostat: În primul trimestru din 2022, România a avut cea mai mare creștere economică din UE, înregistând un avans de 5,2%

ENERGIE5 hours ago

Nicolae Ciucă s-a întâlnit cu conducerea Black Sea Oil & Gas: Exploatarea gazelor din Marea Neagră va asigura din acest an 10% din producția necesară la nivel național

U.E.9 hours ago

Viktor Orban, în debutul celui de-al cincilea mandat de premier: Deceniul care vine va fi unul al pericolelor, insecurității și războiului

ROMÂNIA1 day ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

NATO2 days ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO2 days ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL2 days ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO2 days ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin

MAREA BRITANIE7 days ago

Într-un moment de cotitură pentru monarhia britanică, prințul Charles a deschis o nouă sesiune a Parlamentului britanic în locul reginei Elisabeta a II-a

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a cerut tuturor instituțiilor care gestionează implementarea PNRR continuarea dialogului cu experții europeni

Team2Share

Trending