Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Sesiune plenară// Toate privirile spre Parlamentul European: Eurodeputații decid marți dacă Ursula von der Leyen va fi prima femeie președintă a Comisiei Europene

Published

on

© European Parliament

Membrii Parlamentului European se reunesc de luni până joi la Strasbourg pentru cea de-a doua plenară a noului legislativ european constituit la 2 iulie, sesiune care va fi dominată de o dezbatere și de un vot cruciale pentru viitorul Uniunii Europene privind alegerea sau respingerea Ursulei von der Leyen pentru funcția de președinte al Comisiei Europene, moment culminant urmat de evaluarea rezultatelor primei președinții a României la Consiliul UE, de prezentarea priorităților noii președinții finlandeze și de audierea celor două propuneri de comisari europeni interimari din partea României și a Estoniei. Lucrările sesiunii plenare a Parlamentului European vor fi transmise LIVE pe CaleaEuropeană.ro.

La două săptămâni de la sesiunea constitutivă a Parlamentului, care a coincis cu finalul unui summitului maraton dedicat numirilor în funcțiile de top ale UE, eurodeputații vor dezbate marți cu Ursula von der Leyen candidata desemnată de Consiliul European la șefia Comisiei Europene, viziunea și planurile ei pentru următorii cinci ani.

Dezbaterea de marți, 16 iulie, va începe la ora 10:00 (ora României) și va dura aproximativ trei ore și jumătate, până la 13:30. Eurodeputații vor vota privind candidatura Ursulei von der Leyen, în aceeași zi, de la ora 19:00.

 

În cazul în care va fi votată de o majoritate absolută (50% plus unu) din membrii componenți ai Parlamentului, von der Leyen va deveni prima femeie președintă a Comisiei și întâiul german care va ocupa această funcție după 52 de ani.

Un Parlament fragmentat și o poziție fragilă pentru Ursula von der Leyen. Își doresc marile grupuri politice o majoritate în jurul acesteia?

Situația pe marginea acestui subiect este deopotrivă delicată și incertă după dezbaterile pe care von der Leyen le-a avut miercurea trecută cu grupurile politice din Parlamentul European, în contextul în care o majoritate pro-europeană în jurul ei poate fi construită din minim trei grupuri politice.

În urma discuțiilor pe care candidata Consiliului European, convenită cu sprijinul major al lui Emmanuel Macron și al Angelei Merkel, le-a avut miercuri cu grupurile politice din Parlamentul European se disting sprijinul fără echivoc al grupului PPE (182 de eurodeputați)precum și decizia grupurilor Verzilor și GUE/NGL de nu o vota pe von der Leyen la plenara de săptămâna viitoare.

© European Parliament

Tabloul politic este întregit de poziții prudente în rândul celor două grupuri politice care pot înclina decisiv balanța – S&D (154 de eurodeputați) și Renew Europe (108 europarlamentari). După discuțiile cu von der Leyen, liderii ambelor grupuri menționate i-au transmis scrisori ministrului german al Apărării în care i-au formulat condiții pentru a-i da un vot favorabil în plenul Parlamentului European.

Scrisorile semnate de Iratxe Garcia (S&D) și Dacian Cioloș (Renew Europe) relevă o abordare inflexibilă a celor două grupări politice, sugerând că cei 262 europarlamentari S&D (154) și Renew Europe (108) nu vor vota favorabil numirea Ursulei von der Leyen dacă ea nu acceptă cererile formulate.

În scrisoarea sa, grupul lui Cioloș i-a transmis lui von der Leyen că un mecanism european pentru statul de drept, Conferința privind viitorul Europei propusă de Renew Europe, atribuirea unei poziții ”pe picior de egalitate” cu Frans Timmermans (S&D) lui Margrethe Vestager (ALDE/ Renew Europe) și realizarea unui echilibru geografic în distribuția portofoliilor de la nivelul Comisiei Europene sunt condițiile pe care al treilea grup politic din PE i le impune pentru a-i acorda votul prin care aceasta are șansa de a deveni prima femeie președinte din istoria Comisiei Europene.

Scrisoarea celor de la Renew Europe a fost urmată de un gest similar din partea grupului S&D, care îi cere ministrului german al Apărării angajamente în scris privind dezvoltarea durabilă, schimbările climatice, bugetul UE, politica de azil pentru migranţi, statul de drept şi politica externă a UE pentru a decide dacă îi acordă sau nu votul la sesiunea plenară de la Strasbourg din 15-18 iulie.

Împreună, PPE, S&D și Renew Europe pot genera o majoritate de 445 de eurodeputați. Actualmente, o astfel de majoritate este incertă, în pofida faptului că Ursula von der Leyen a răspuns favorabil solicitărilor din partea ambelor grupuri, atât în ce privește ambiția constituirii unui Comisii Europene formată din 14 femei și 14 bărbați, cât și referitor la înzestrarea cu aceeași greutate politică a pozițiilor pe care Timmermans și Vestager le vor ocupa în viitorul executiv european.

Incertitudinea cu privire la întrunirea unei majorități este consolidată de existența unei nemulțumiri concrete a Parlamentului European cu privire la rezultatele negocierilor dintre liderii europeni. O dovadă în acest sens a fost refuzul eurodeputaților de a lua în calcul recomandarea Consiliului European de a numi un om politic din Europa de Est din cadrul grupului S&D în fruntea Parlamentului European pentru primul mandat din actuala legislatură, cel ales președinte fiind italianul social-democrat David Sassoli.

Ursula von der Leyen este numele de vârf din pachetul agreat de Consiliul European după un summit cu negocieri maraton și încheiat cu respingerea candidaților instituiți prin intermediul principiului Spitzenkandidat, lui Manfred Weber fiindu-i reproșată lipsa de experiență executivă la nivel înalt, iar Frans Timmermans întâmpinând opoziția țărilor grupului de la Vișegrad, a Italiei, dar și a liderilor PPE care nu au fost de acord ca popularii europeni să cedeze șefia Comisiei Europene. Din acest pachet mai fac parte Charles Michel (ALDE) – ales președinte al Consiliului European, Josep Borrell (S&D) – propus pentru poziția de Înalt Reprezentant și Christine Lagarde (Franța, PPE) – pentru șefia Băncii Centrale Europene. 

Premierul Viorica Dăncilă prezintă rezultatele primei președinții a României la Consiliul UE. 90 de dosare legislative și ”Spiritul de la Sibiu”, moștenirea lăsată de România după șase luni la cârma Consiliului


Dezbaterea și votul privind candidatura Ursulei von der Leyen intercalează o dezbatere a eurodeputaților cu prim-ministrul Viorica Dăncilă pe marginea rezultatelor președinției rotative a României, care s-a încheiat la 30 iunie, în aceeași zi în care a debutat summitul extraordinar al liderilor europeni la capătul căruia von der Leyen a fost nominalizată pentru șefia Comisiei Europene.

Dezbaterea axată pe mandatul României va avea loc marți, 16 iulie, în intervalul orelor 16:00-17:00.

©️ European Parliament

Prima președinție română a Consiliului UE se distinge prin adoptarea a 90 de dosare legislative pe parcursul primelor 100 de zile de mandat, în contextul în care Parlamentul European și-a încheiat activitatea la 18 aprilie 2019 pentru a intra în campania electorală privind alegerile din 23-26 mai.


Citiți și Bilanțul primei președinții române, făcut de Consiliul UE: ”Ați lucrat din greu pentru a aproba 90 de dosare legislative. Felicitări!”. Care sunt realizările majore ale României în fruntea UE

Puteți citi pe larg despre prima președinție a României la Consiliul UE aici.

Cele 90 de dosare adoptate în timpul președinției române a Consiliului UE sunt următoarele: 7 dosare finalizate în cadrul politicii agricole și politicii de pescuit; 14 dosare finalizate în contextul Brexit (măsurile de contingență); 14 dosare încheiate în privința Pieței Unice (îndeosebi directiva privind dreptul de autor); 21 dosare încheiate în privința Uniunii economice și monetare; 5 dosare adoptate în domeniul afacerilor sociale și muncii; 2 dosare încheiate în domeniul mediului; 3 dosare finalizate în privința funcționării democratice a instituțiilor UE; 7 dosare adoptate în domeniul justiție și afaceri interne; 7 dosare încheiate în domeniile telecomunicațiilor, energiei și infrastructurii (cu accent special pe directiva privind gazele naturale); 10 dosare finalizate în privința viitorului Cadru Financiar Multianual (îndeosebi Fondul European de Apărare și Mecanismul pentru Interconectarea Europei);


De altfel, premierul Viorica Dăncilă a afirmat vineri, cu ocazia unui concert special găzduit la Ateneul Român, că România a abordat mandatul la preşedinţia Consiliului UE, înainte de orice, ca pe o misiune în slujba cetăţenilor europeni.

Anterior, într-o conferință comună de presă cu Donald Tusk și Jean-Claude Juncker de la finalul Consiliului European din 20-21 iunie, președintele Klaus Iohannis a definit moștenirea celor șase luni la șefia Consiliului UE prin faptul că ”România este mult mai bună decât imaginea pe care o are”.

Un moment definitoriu al acestei președinții, salutat de majoritatea liderilor europeni, a fost și Summitul de la Sibiu, primul summit din istoria UE organizat chiar de Ziua Europei, 9 mai 2019.

© Administrația Prezidențială

La acel summit, Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron și ceilalți lideri europeni au dat naștere ”Spiritului de la Sibiu”.Vom apăra o singură Europă – de la est la vest și de la nord la sud. În urmă cu treizeci de ani, milioane de oameni s-au luptat pentru unitate și pentru a fi liberi și au doborât Cortina de fier care a împărțit Europa în două timp de mai multe decenii. Nu vom lăsa loc de diviziuni care vin în contra interesului nostru colectiv. Vom rămâne uniți, la bine și la greu. Vom da dovadă de solidaritate în vremuri dificile și vom sta întotdeauna alături unii de ceilalți. Putem să ne exprimăm și ne vom exprima la unison (…) Acesta este spiritul de la Sibiu și spiritul unei noi Uniuni în 27 pregătită să își îmbrățișeze viitorul ca un corp unitar”, au convenit liderii pe 9 mai, la Sibiu, acolo unde au fost aclamați de sute de cetățeni români care au scandat ”Europa, Europa!”.

A început președinția finlandeză a Consiliului UE, cu accent pe statul de drept și cu o atitudine inedită

Miercuri, 17 iulie, între orele 11:00 – 12:50, eurodeputații vor dezbate cu premierul finlandez Antti Rinne prioritățile celei de-a treia președinții a Finlandei la Consiliul UE.

 

Președinția finlandeză a Consiliului Uniunii Europene, care a preluat luni 1 iulie ștafeta de la prima președinție română, a ales deja un mod inedit prin care dorește să își lase amprenta asupra mandatului său la șefia Consiliului, cel de-al treilea de la aderarea țării UE, în anul 1995.

În contextul priorităților specifice – consolidarea valorilor comune și a statului de drept, o Uniune Europeană mai competitivă și mai incluzivă din punct de vedere social, consolidarea poziției UE ca lider global în acțiune climatică și protejarea securității cetățenilor – Finlanda va urmări atingerea uneia dintre aceste priorități, cea privind Europa, ”lider global în acțiune climatică”, prin câteva măsuri neobișnuite. Astfel, finlandezii au anunțat că nu vor oferi cadouri, iar banii economisiți vor fi utilizați pentru a compensa emisiile de la zborurile Helsinki-Bruxelles, care vor fi frecvente în această perioadă datorită reuniunilor politice și la nivel de experți.

O piatră de temelie a mandatului Finlandei va fi condiționarea acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept, o prioritate a Comisiei Europene și o temă discutată la întâlnirea dintre guvernul finlandez și Colegiul Comisiei Europene.

Ioan Mircea Pașcu și Kadri Simon așteaptă undă verde din partea Parlamentului European pentru a-și prelua mandatele de comisari europeni

Un punct secundar, dar important pentru România și pentru Estonia, va fi audierea lui Ioan Mircea Pașcu și a lui Kadri Simon pentru pozițiile de comisar european, demnități vacantate de Corina Crețu și Andrus Ansip prin preluarea mandatelor de eurodeputați.

Audierile celor doi comisari desemnați vor avea loc miercuri la nivelul Conferinței președinților de Comisii parlamentare, iar un vot va fi dat joi.

© Jean-Claude Juncker/ Twitter

Vineri, Jean-Claude Juncker a trimis o scrisoare președintelui Parlamentului European David Sassoli prin care confirmă competențele celor doi candidați din partea României și Estoniei – Ioan Mircea Pașcu și Kadri Simon – pentru a deveni comisari europeni interimari, însă a decis să nu le aloce acestora niciun portofoliu, motivând că mai există o perioadă scurtă până la finalul mandatului actualei Comisii Europene.

Inițial, Jean-Claude Juncker s-a opus numirii unor noi comisari din cauza costurilor pe care le vor determina instalările în funcție a unor comisari europeni, evaluate de Comisia Europeană la 1 milion de euro/ comisar pentru următoarele patru luni. Cu toate acestea, opoziția României și a Estoniei de la nivelul Consiliului UE l-a obligat pe Juncker, din punct de vedere al tratatului UE, să accepte nominalizările guvernelor de la București și Tallin.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

PPE

Liderul eurodeputaților români din PPE, Rareș Bogdan: Cei 33 de miliarde de euro de la UE trebuie investiți de România în infrastructură, sănătate, agricultură și cercetare

Published

on

© Rares Bogdan/ Facebook

Liderul delegației eurodeputaților români din grupul PPE, Rareș Bogdan, susține că cele 33 de miliarde de euro pe care România îi va primi dacă va fi aprobat bugetul promis de Comisia Europeană vor trebui folosiţi, în special, pentru investiţii publice, precum infrastructură rutieră, energetică şi în domeniul sănătăţii, pentru irigaţii cu scopul de a creşte producţia din agricultură, precum şi pentru cercetare “căci izvorul nostru de inteligență este un avantaj pe care trebuie să-l valorificăm, să nu-l mai socotim o cenușăreasă”.   

De asemenea, prim-vicepreşedintele PNL a evidenţiat contribuţia adusă de preşedintele Klaus Iohannis pentru ca României să i se aloce o sumă substanţială ca sprijin, în contextul crizei generate de pandemia de coronavirus (COVID-19). Rareș Bogdan a subliniat că negocierile purtate de președintele Klaus Iohannis, de Guvern și de delegația română din grupul PPE nu au fost ușoare.

“Nu vă spun mai multe, căci nu este normal să dau din casă, deși mă mănâncă limba de fost jurnalist, însă vă mărturisesc că sunt mândru de maniera în care șeful statului a punctat. De altfel, dacă vă amintiți, domnul Iohannis a respins mereu ideea Europei „cu două viteze”, iar în decembrie a fost foarte ferm împotriva manierei de alocare a banilor pentru Coeziune și prin Politica Agricolă Comună” a completat Bogdan.

“Este o datorie și o șansă să întărim Europa. Chiar avem nevoie!”, a conchis Rareş Bogdan.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus miercuri, în plenul Parlamentului European, un Cadru Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027 de 1.100 de miliarde de euro și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare economică “Next Generation EU” de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19, valoarea totală a planului fiind de 1.850 de miliarde de euro.

Din acest plan de 750 de miliarde de euro, potrivit estimărilor Comisiei Europene, România ar urma să primească între 31,2 și 33 de miliarde de euro, între care 19,62 miliarde reprezintă granturi și 11,58 împrumuturi. Reamintim că președintele Klaus Iohannis a avut la 18 mai o discuție telefonică cu Ursula von der Leyen, în care a solicitat creșterea alocărilor bugetare pentru politica de coeziune și politica agricolă comună.

În acest context, ministrul fondurilor europene a anunțat joi că va fi creat Planul Național de Recuperare Economică, precizând că suma de aproximativ 31 de miliarde de euro va ridica nivelul fondurilor europene disponibile pentru România la 85 de miliarde de euro, luând în calcul și alocările din Cadrul Financiar Multianual pentru politica de coeziune și pentru politica agricolă comună.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Ramona Strugariu, scrisoare către vicepreședintele Comisiei Europene, Věra Jourová, pe tema proceselor intentate împotriva jurnaliştilor şi a cetățenilor care aduc în atenția opiniei publice disfuncționalități ale statului

Published

on

Eurodeputatul Ramona Strugariu (USR-PLUS, Renew Europe) i-a transmis vicepreședintelui Comisiei Europene, Věra Jourová, însărcinată cu portofoliul valorilor și transpareței, o scrisoare pe tema proceselor intentate împotriva jurnaliștilor și a cătățenilor care aduc în atenția opiniei publice diferite disfuncționalități ale statului.

Aceasta semnalează înaltului oficial european că ”așa-zisele Procese Strategice împotriva Participării Publice (SLAPP) subminează democrația și statul de drept. Nu putem permite reducerea la tăcere a presei și a societății civile doar pentru a proteja interesele individuale ale clasei politice”.

Ramona Strugariu a dat exemplu în acest sens cazul jurnalistei malteze de investigații Daphne Caruana Galizia, în vârstă de 53 de ani, care demascase numeroase cazuri de spălare de bani și corupție în Malta, lucru ce i-a atras moarte la 16 octombrie 2017, fiind ucisă cu ajutorul unei încărcături explozive plasate sub automobilul său. ”La moartea sa, avea deja intentate 47 de procese, multe dintre ele moștenite acum de familia sa. Anul trecut, doar în Croația au fost intentate 1000 procese strategice împotriva participării publice, în timp ce în Italia s-au dat contravenții în valoare totală de 50.000 de euro pentru așa-zisa defăimare a politicienilor”, a argumentat europarlamentarul român într-un mesaj pe Facebook. 

”Avem nevoie de un răspuns curajos din partea Uniunii Europene, iar Comisia trebuie să își asume rapid un rol mult mai proactiv cu privire la acest subiect”, a subliniat Ramona Strugariu.

În acest sens, aceasta a propus împreună cu alți 30 de colegi adoptarea unui instrument legislativ european care să descurajeze astfel de practici iraționale la nivelul statelor membre, semnalând nevoia unei directive Anti-SLAPP.

”În lipsa unei legislații europene unitare, vom asista neputincioși la o diminuare masivă a implicării publice, vom îngropa democrația participativă și vom alimenta, în rândul jurnaliștilor, teama că investigațiile lor se pot întoarce oricând ca un bumerang împotriva propriilor persoane și chiar a familiilor lor”, a conchis eurodeputatul român.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu critică reacția timidă a autorităților față de planul Comisiei Europene: Este o oportunitate nesperată pentru România. Avem nevoie de o strategie clară

Published

on

© European Union 2018 - Source : EP

România are nevoie de o strategie clară privind cheltuirea banilor care pot fi atrași prin planul de relansare economică propus de Comisia Europeană, a declarat joi eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D), calificând drept “relativ timide” reacțiile autorităților române față de planul de 1.850 de miliarde de euro anunțat de Comisia Europeană.

“Urmează negocieri politice în vederea definitivării acestuia. Discuțiile din Consiliul European (între șefii de State și de Guverne) și votul din Parlamentul European vor fi cruciale pentru aprobarea acestui plan. Dar cu atât mai mult cred că este absolut obligatoriu ca Executivul de la București să vină cât mai rapid cu o strategie de utilizare a acestui sprijin european, defalcată clar pe domenii, în funcție de necesitățile țării noastre”, a scris Crețu, pe pagina sa de Facebook.

 

Aceasta susține că fondurile care vor fi alocate prin acest plan reprezintă o oportunitate nesperată pentru România pentru a finanța suplimentar proiecte în sectoare precum sănătate, infrastructură sau educație.

“E crucial să avem, în cel mai scurt timp posibil, o strategie cu privire la lucrările de infrastructură finanțate, la cel facem cu spitalele regionale, precum și cu digitalizarea unor domenii. Dacă nu vom avea o astfel de strategie, vor exista dificultăți majore în a ne implica în negocierea politică de la nivelul UE, care va decide elementele finale ale acestui plan”, a spus ea.

România trebuie să trateze acest moment cu toată seriozitatea, pentru că ne va permite să recuperăm decalajele apărute în toți anii pierduți cu conflicte politice interne, bâlbâieli și întârzieri nejustificate. Dacă nu, vom pierde iar bani, vom blama “greaua moștenire”, vom pierde ani, iar costurile finale vor rămâne a fi suportate de cetățeni“, a conchis fostul comisar european pentru politică regională.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus miercuri, în plenul Parlamentului European, un Cadru Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027 de 1.100 de miliarde de euro și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare economică “Next Generation EU” de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19, valoarea totală a planului fiind de 1.850 de miliarde de euro.

Din acest plan de 750 de miliarde de euro, potrivit estimărilor Comisiei Europene, România ar urma să primească între 31,2 și 33 de miliarde de euro, între care 19,62 miliarde reprezintă granturi și 11,58 împrumuturi.

În acest context, ministrul fondurilor europene a anunțat joi că va fi creat Planul Național de Recuperare Economică, precizând că suma de aproximativ 31 de miliarde de euro va ridica nivelul fondurilor europene disponibile pentru România la 85 de miliarde de euro, luând în calcul și alocările din Cadrul Financiar Multianual pentru politica de coeziune și pentru politica agricolă comună.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending