Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Sesiune plenară// Toate privirile spre Parlamentul European: Eurodeputații decid marți dacă Ursula von der Leyen va fi prima femeie președintă a Comisiei Europene

Published

on

© European Parliament

Membrii Parlamentului European se reunesc de luni până joi la Strasbourg pentru cea de-a doua plenară a noului legislativ european constituit la 2 iulie, sesiune care va fi dominată de o dezbatere și de un vot cruciale pentru viitorul Uniunii Europene privind alegerea sau respingerea Ursulei von der Leyen pentru funcția de președinte al Comisiei Europene, moment culminant urmat de evaluarea rezultatelor primei președinții a României la Consiliul UE, de prezentarea priorităților noii președinții finlandeze și de audierea celor două propuneri de comisari europeni interimari din partea României și a Estoniei. Lucrările sesiunii plenare a Parlamentului European vor fi transmise LIVE pe CaleaEuropeană.ro.

La două săptămâni de la sesiunea constitutivă a Parlamentului, care a coincis cu finalul unui summitului maraton dedicat numirilor în funcțiile de top ale UE, eurodeputații vor dezbate marți cu Ursula von der Leyen candidata desemnată de Consiliul European la șefia Comisiei Europene, viziunea și planurile ei pentru următorii cinci ani.

Dezbaterea de marți, 16 iulie, va începe la ora 10:00 (ora României) și va dura aproximativ trei ore și jumătate, până la 13:30. Eurodeputații vor vota privind candidatura Ursulei von der Leyen, în aceeași zi, de la ora 19:00.

 

În cazul în care va fi votată de o majoritate absolută (50% plus unu) din membrii componenți ai Parlamentului, von der Leyen va deveni prima femeie președintă a Comisiei și întâiul german care va ocupa această funcție după 52 de ani.

Un Parlament fragmentat și o poziție fragilă pentru Ursula von der Leyen. Își doresc marile grupuri politice o majoritate în jurul acesteia?

Situația pe marginea acestui subiect este deopotrivă delicată și incertă după dezbaterile pe care von der Leyen le-a avut miercurea trecută cu grupurile politice din Parlamentul European, în contextul în care o majoritate pro-europeană în jurul ei poate fi construită din minim trei grupuri politice.

În urma discuțiilor pe care candidata Consiliului European, convenită cu sprijinul major al lui Emmanuel Macron și al Angelei Merkel, le-a avut miercuri cu grupurile politice din Parlamentul European se disting sprijinul fără echivoc al grupului PPE (182 de eurodeputați)precum și decizia grupurilor Verzilor și GUE/NGL de nu o vota pe von der Leyen la plenara de săptămâna viitoare.

© European Parliament

Tabloul politic este întregit de poziții prudente în rândul celor două grupuri politice care pot înclina decisiv balanța – S&D (154 de eurodeputați) și Renew Europe (108 europarlamentari). După discuțiile cu von der Leyen, liderii ambelor grupuri menționate i-au transmis scrisori ministrului german al Apărării în care i-au formulat condiții pentru a-i da un vot favorabil în plenul Parlamentului European.

Scrisorile semnate de Iratxe Garcia (S&D) și Dacian Cioloș (Renew Europe) relevă o abordare inflexibilă a celor două grupări politice, sugerând că cei 262 europarlamentari S&D (154) și Renew Europe (108) nu vor vota favorabil numirea Ursulei von der Leyen dacă ea nu acceptă cererile formulate.

În scrisoarea sa, grupul lui Cioloș i-a transmis lui von der Leyen că un mecanism european pentru statul de drept, Conferința privind viitorul Europei propusă de Renew Europe, atribuirea unei poziții ”pe picior de egalitate” cu Frans Timmermans (S&D) lui Margrethe Vestager (ALDE/ Renew Europe) și realizarea unui echilibru geografic în distribuția portofoliilor de la nivelul Comisiei Europene sunt condițiile pe care al treilea grup politic din PE i le impune pentru a-i acorda votul prin care aceasta are șansa de a deveni prima femeie președinte din istoria Comisiei Europene.

Scrisoarea celor de la Renew Europe a fost urmată de un gest similar din partea grupului S&D, care îi cere ministrului german al Apărării angajamente în scris privind dezvoltarea durabilă, schimbările climatice, bugetul UE, politica de azil pentru migranţi, statul de drept şi politica externă a UE pentru a decide dacă îi acordă sau nu votul la sesiunea plenară de la Strasbourg din 15-18 iulie.

Împreună, PPE, S&D și Renew Europe pot genera o majoritate de 445 de eurodeputați. Actualmente, o astfel de majoritate este incertă, în pofida faptului că Ursula von der Leyen a răspuns favorabil solicitărilor din partea ambelor grupuri, atât în ce privește ambiția constituirii unui Comisii Europene formată din 14 femei și 14 bărbați, cât și referitor la înzestrarea cu aceeași greutate politică a pozițiilor pe care Timmermans și Vestager le vor ocupa în viitorul executiv european.

Incertitudinea cu privire la întrunirea unei majorități este consolidată de existența unei nemulțumiri concrete a Parlamentului European cu privire la rezultatele negocierilor dintre liderii europeni. O dovadă în acest sens a fost refuzul eurodeputaților de a lua în calcul recomandarea Consiliului European de a numi un om politic din Europa de Est din cadrul grupului S&D în fruntea Parlamentului European pentru primul mandat din actuala legislatură, cel ales președinte fiind italianul social-democrat David Sassoli.

Ursula von der Leyen este numele de vârf din pachetul agreat de Consiliul European după un summit cu negocieri maraton și încheiat cu respingerea candidaților instituiți prin intermediul principiului Spitzenkandidat, lui Manfred Weber fiindu-i reproșată lipsa de experiență executivă la nivel înalt, iar Frans Timmermans întâmpinând opoziția țărilor grupului de la Vișegrad, a Italiei, dar și a liderilor PPE care nu au fost de acord ca popularii europeni să cedeze șefia Comisiei Europene. Din acest pachet mai fac parte Charles Michel (ALDE) – ales președinte al Consiliului European, Josep Borrell (S&D) – propus pentru poziția de Înalt Reprezentant și Christine Lagarde (Franța, PPE) – pentru șefia Băncii Centrale Europene. 

Premierul Viorica Dăncilă prezintă rezultatele primei președinții a României la Consiliul UE. 90 de dosare legislative și ”Spiritul de la Sibiu”, moștenirea lăsată de România după șase luni la cârma Consiliului


Dezbaterea și votul privind candidatura Ursulei von der Leyen intercalează o dezbatere a eurodeputaților cu prim-ministrul Viorica Dăncilă pe marginea rezultatelor președinției rotative a României, care s-a încheiat la 30 iunie, în aceeași zi în care a debutat summitul extraordinar al liderilor europeni la capătul căruia von der Leyen a fost nominalizată pentru șefia Comisiei Europene.

Dezbaterea axată pe mandatul României va avea loc marți, 16 iulie, în intervalul orelor 16:00-17:00.

©️ European Parliament

Prima președinție română a Consiliului UE se distinge prin adoptarea a 90 de dosare legislative pe parcursul primelor 100 de zile de mandat, în contextul în care Parlamentul European și-a încheiat activitatea la 18 aprilie 2019 pentru a intra în campania electorală privind alegerile din 23-26 mai.


Citiți și Bilanțul primei președinții române, făcut de Consiliul UE: ”Ați lucrat din greu pentru a aproba 90 de dosare legislative. Felicitări!”. Care sunt realizările majore ale României în fruntea UE

Puteți citi pe larg despre prima președinție a României la Consiliul UE aici.

Cele 90 de dosare adoptate în timpul președinției române a Consiliului UE sunt următoarele: 7 dosare finalizate în cadrul politicii agricole și politicii de pescuit; 14 dosare finalizate în contextul Brexit (măsurile de contingență); 14 dosare încheiate în privința Pieței Unice (îndeosebi directiva privind dreptul de autor); 21 dosare încheiate în privința Uniunii economice și monetare; 5 dosare adoptate în domeniul afacerilor sociale și muncii; 2 dosare încheiate în domeniul mediului; 3 dosare finalizate în privința funcționării democratice a instituțiilor UE; 7 dosare adoptate în domeniul justiție și afaceri interne; 7 dosare încheiate în domeniile telecomunicațiilor, energiei și infrastructurii (cu accent special pe directiva privind gazele naturale); 10 dosare finalizate în privința viitorului Cadru Financiar Multianual (îndeosebi Fondul European de Apărare și Mecanismul pentru Interconectarea Europei);


De altfel, premierul Viorica Dăncilă a afirmat vineri, cu ocazia unui concert special găzduit la Ateneul Român, că România a abordat mandatul la preşedinţia Consiliului UE, înainte de orice, ca pe o misiune în slujba cetăţenilor europeni.

Anterior, într-o conferință comună de presă cu Donald Tusk și Jean-Claude Juncker de la finalul Consiliului European din 20-21 iunie, președintele Klaus Iohannis a definit moștenirea celor șase luni la șefia Consiliului UE prin faptul că ”România este mult mai bună decât imaginea pe care o are”.

Un moment definitoriu al acestei președinții, salutat de majoritatea liderilor europeni, a fost și Summitul de la Sibiu, primul summit din istoria UE organizat chiar de Ziua Europei, 9 mai 2019.

© Administrația Prezidențială

La acel summit, Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron și ceilalți lideri europeni au dat naștere ”Spiritului de la Sibiu”.Vom apăra o singură Europă – de la est la vest și de la nord la sud. În urmă cu treizeci de ani, milioane de oameni s-au luptat pentru unitate și pentru a fi liberi și au doborât Cortina de fier care a împărțit Europa în două timp de mai multe decenii. Nu vom lăsa loc de diviziuni care vin în contra interesului nostru colectiv. Vom rămâne uniți, la bine și la greu. Vom da dovadă de solidaritate în vremuri dificile și vom sta întotdeauna alături unii de ceilalți. Putem să ne exprimăm și ne vom exprima la unison (…) Acesta este spiritul de la Sibiu și spiritul unei noi Uniuni în 27 pregătită să își îmbrățișeze viitorul ca un corp unitar”, au convenit liderii pe 9 mai, la Sibiu, acolo unde au fost aclamați de sute de cetățeni români care au scandat ”Europa, Europa!”.

A început președinția finlandeză a Consiliului UE, cu accent pe statul de drept și cu o atitudine inedită

Miercuri, 17 iulie, între orele 11:00 – 12:50, eurodeputații vor dezbate cu premierul finlandez Antti Rinne prioritățile celei de-a treia președinții a Finlandei la Consiliul UE.

 

Președinția finlandeză a Consiliului Uniunii Europene, care a preluat luni 1 iulie ștafeta de la prima președinție română, a ales deja un mod inedit prin care dorește să își lase amprenta asupra mandatului său la șefia Consiliului, cel de-al treilea de la aderarea țării UE, în anul 1995.

În contextul priorităților specifice – consolidarea valorilor comune și a statului de drept, o Uniune Europeană mai competitivă și mai incluzivă din punct de vedere social, consolidarea poziției UE ca lider global în acțiune climatică și protejarea securității cetățenilor – Finlanda va urmări atingerea uneia dintre aceste priorități, cea privind Europa, ”lider global în acțiune climatică”, prin câteva măsuri neobișnuite. Astfel, finlandezii au anunțat că nu vor oferi cadouri, iar banii economisiți vor fi utilizați pentru a compensa emisiile de la zborurile Helsinki-Bruxelles, care vor fi frecvente în această perioadă datorită reuniunilor politice și la nivel de experți.

O piatră de temelie a mandatului Finlandei va fi condiționarea acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept, o prioritate a Comisiei Europene și o temă discutată la întâlnirea dintre guvernul finlandez și Colegiul Comisiei Europene.

Ioan Mircea Pașcu și Kadri Simon așteaptă undă verde din partea Parlamentului European pentru a-și prelua mandatele de comisari europeni

Un punct secundar, dar important pentru România și pentru Estonia, va fi audierea lui Ioan Mircea Pașcu și a lui Kadri Simon pentru pozițiile de comisar european, demnități vacantate de Corina Crețu și Andrus Ansip prin preluarea mandatelor de eurodeputați.

Audierile celor doi comisari desemnați vor avea loc miercuri la nivelul Conferinței președinților de Comisii parlamentare, iar un vot va fi dat joi.

© Jean-Claude Juncker/ Twitter

Vineri, Jean-Claude Juncker a trimis o scrisoare președintelui Parlamentului European David Sassoli prin care confirmă competențele celor doi candidați din partea României și Estoniei – Ioan Mircea Pașcu și Kadri Simon – pentru a deveni comisari europeni interimari, însă a decis să nu le aloce acestora niciun portofoliu, motivând că mai există o perioadă scurtă până la finalul mandatului actualei Comisii Europene.

Inițial, Jean-Claude Juncker s-a opus numirii unor noi comisari din cauza costurilor pe care le vor determina instalările în funcție a unor comisari europeni, evaluate de Comisia Europeană la 1 milion de euro/ comisar pentru următoarele patru luni. Cu toate acestea, opoziția României și a Estoniei de la nivelul Consiliului UE l-a obligat pe Juncker, din punct de vedere al tratatului UE, să accepte nominalizările guvernelor de la București și Tallin.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Dan Motreanu

Dan Motreanu: Țările UE vor trebui să distribuie minim 3% din plățile directe din PAC către tinerii agricultori. Reînnoirea generațiilor este extrem de importantă

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Este extrem de important ca reînnoirea generațiilor să fie facilitată și sprijinită cât mai mult posibil în cadrul planurilor strategice ale Politicii Agricole Comune (PAC), subliniază, într-o postare, eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE). 

„Țările UE vor trebui să distribuie minim 3% din bugetul lor pentru plățile directe din cadrul Politicii Agricole Comune (PAC) către tinerii agricultori. Acest sprijin poate fi acordat sub formă de sprijin pentru venit, sprijin pentru investiții sau ajutor la înființare pentru tinerii fermieri (numai 50 % din sprijinul pentru investiții relevant ar fi luat în calcul în vederea atingerii acestui obiectiv)”, informează Dan Motreanu.

Potrivit eurodeputatului liberal,  în planurile strategice PAC, statele membre pot stabili condiții preferențiale pentru instrumentele financiare destinate tinerilor fermieri și noilor fermieri pentru ca aceștia să aibă acces mult mai ușor la fondurile europene. Astfel, tinerii fermieri trebuie să întrunească condiții: de vârstă (limita de 40 de ani); pentru a fi „șeful exploatației agricole”; de formare profesională și/sau competențele corespunzătoare.

De asemenea, mai spune Dan Motreanu, ca parte a obligațiilor de a atrage tinerii fermieri, statele membre pot oferi „un sprijin complementar pentru venit tinerilor fermieri care s-au instalat recent pentru prima dată în calitate de șefi ai exploatației și care au dreptul la o plată în cadrul sprijinului de bază pentru venit”. Acest sprijin poate fi acordat pe o perioadă de maxim 7 ani, sub forma unei plăți anuale decuplate per hectar eligibil.

Mai mult, eurodeputatul este de părere că, pentru a facilita activitățile agricole întreprinse de tineri fermieri, cuantumul maxim acordat pentru instalarea acestora și pentru întreprinderile nou înființare ar trebui majorat până la 100.000 EUR și accesat prin sau în combinație cu forma de sprijin a instrumentului financiar.

Pentru cadrul financiar 2021-2027, România va dispune următoarele sume minime anuale (euro) pentru atragerea tinerilor fermieri și facilitarea dezvoltării întreprinderilor: 37 123 452 (2021); 37 664 232 (2022); 38 205 012 (2023); 38 745 792 (2024); 39 286 572 (2025); 39 827 352 (2026) și 39 827 352 (2027).

Continue Reading

Daniel Buda

Daniel Buda îi cere Ursulei von der Leyen să garanteze “respectarea valorilor creștine” după ce un document al Comisiei Europene sugera înlocuirea “Crăciunului” cu “sezonul sărbătorilor”

Published

on

© Photo Collage (European Union 2021 images)

Cetățenii europeni așteaptă de la Comisia Europeană soluții și nu orientări care vor să aplatizeze identitățile naționale, a transmis miercuri europarlamentarul Daniel Buda (PNL, PPE) într-o scrisoare transmisă președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

În contextul apariției în spațiul public a unui document intern al Comisiei Europene, ce conținea o serie de recomandări cu privire la utilizarea unui limbaj ce se justifica ca fiind în aparență incluziv, precum înlocuirea „Crăciunului” cu „sezonul sărbătorilor”, Buda a adresat președintei Comisiei Europene, doamnei Ursula von der Leyen, o scrisoare oficială în care și-a exprimat îngrijorarea privind astfel de abordări pe care le consideră derapaje impardonabile la nivelul unei astfel de instituții.

“Uniunea Europeană este fondată pe valori creștine, acestea fiind principiile noastre călăuzitoare, însă fără a diminua importanța motto-ului „Unitate în diversitate”. (…) Trebuie să acordăm respectul cuvenit fiecărei națiuni și mai mult, să nu uităm rădăcinile creștine ale poporului european și contribuția semnificativă a creștinismului ca vector de unitate în formarea construcției europene. Semnificația originară a Crăciunului este una profund creștină, motiv pentru care o astfel de abordare duce către spectrul absurdului și ridică semne de îngrijorare”, a subliniat Buda.

El a indicat că, în plină perioadă de pandemie și criză economică generată de creșterea prețului la energie, care la rândul său, a produs în lanț scumpiri, cetățenii europeni așteaptă soluții și nu orientări care vor sa aplatizeze identitățile naționale.

În virtutea prerogativelor de care dispune Președinta Comisiei Europene i-am solicitat să ia toate măsurile necesare pentru a garanta respectarea valorilor noastre creștine!“, a conchis Daniel Buda.

Un document intern al Comisiei Europene care îi sfătuia pe oficiali să folosească termeni precum „sezonul sărbătorilor” mai degrabă decât Crăciunul a fost retras după un protest din partea politicienilor de dreapta.

“Sărbătorirea Crăciunului și utilizarea denumirilor și simbolurilor creștine fac parte din bogatul patrimoniu european. Nu interzicem și nici nu descurajăm utilizarea cuvântului Crăciun”, a transmis Comisia Europeană într-un comunicat.

În ceea ce privește orientările pentru o comunicare incluzivă, acest document nu a fost adoptat de Comisie și a fost retras, conform declarației comisarului european pentru egalitate, Helena Dalli.

“Inițiativa mea de a elabora orientări ca document intern de comunicare pentru personalul Comisiei în exercitarea atribuțiilor sale a fost menită să atingă un obiectiv important: să ilustreze diversitatea culturii europene și să prezinte caracterul incluziv al Comisiei Europene în ceea ce privește toate categoriile sociale și convingerile cetățenilor europeni.  Cu toate acestea, versiunea publicată a orientărilor nu servește în mod adecvat acestui scop. Acesta nu este un document dezvoltat îndeajuns și nu îndeplinește toate standardele de calitate ale Comisiei. În mod evident, redactarea acestor orientări necesită mai multe eforturi. Prin urmare, acestea vor fi retrase și vom continua să lucrăm la acest document”, a afirmat Dalli.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Parlamentul European și Consiliul UE au ajuns la un acord cu privire la Legea privind guvernanța datelor la nivel european ce va facilita schimbul de date într-un mediu sigur

Published

on

© European Union, 2015/Source: EC - Audiovisual Service

Negociatorii Parlamentului European și ai Consiliului Uniunii Europene au ajuns la un acord provizoriu cu privire la Legea privind guvernanța datelor la nivel european pentru a stimula schimbul de date și dezvoltarea unor spații europene comune ale datelor, cum ar fi industria prelucrătoare, patrimoniul cultural și sănătatea, astfel cum s-a anunțat în Strategia europeană privind datele.

Legea privind guvernanța datelor (DGA) va institui mecanisme solide pentru a facilita reutilizarea anumitor categorii de date protejate din sectorul public, va spori încrederea în serviciile de intermediere a datelor și va încuraja altruismul în materie de date în întreaga UE.

”Legea privind guvernanța datelor reprezintă piatra de temelie care va stimula economia bazată pe date în Europa în anii următori. Prin faptul că va permite controlul și va crea încredere, va contribui la deblocarea potențialului reprezentat de cantitățile uriașe de date generate de întreprinderi și persoane fizice. Acest lucru este indispensabil pentru dezvoltarea aplicațiilor de inteligență artificială și esențial pentru competitivitatea globală a UE în acest domeniu. Inovațiile bazate pe date ne vor ajuta să abordăm o serie de provocări societale și să stimulăm creșterea economică, care este atât de importantă pentru redresarea post-COVID”, a transmis Boštjan Koritnik, ministrul sloven pentru administrație publică, potrivit unui comunicat al Consiliului Uniunii Europene. 

Conform unui comunicat al Comisiei Europene care salută acordul politic, propunerea de lege privind guvernanța datelor, prezentată la 25 noiembrie 2020, este prima inițiativă legislativă care a fost adoptată în cadrul Strategiei europene privind datele.

Regulamentul include:

  • măsuri de consolidare a încrederii în schimburile de date, întrucât lipsa încrederii constituie în prezent un obstacol major și generează costuri ridicate;
  • noi norme la nivelul UE în materie de neutralitate, care să le permită noilor intermediari de date să acționeze în calitate de organizatori fiabili ai schimburilor de date;
  • măsuri de facilitare a reutilizării anumitor date deținute de sectorul public; de exemplu, reutilizarea – în condiții clare – a datelor privind sănătatea ar putea sprijini cercetarea în vederea găsirii unor tratamente pentru bolile rare sau bolile cronice;
  • instrumentele necesare pentru a le oferi europenilor controlul asupra utilizării datelor pe care le generează, prin introducerea unor modalități mai ușoare și mai sigure prin care întreprinderile și persoanele fizice să își poată pune la dispoziție datele în mod voluntar, pentru binele public, în condiții clare.

Comisia va mai propune în curând o a doua inițiativă legislativă majoră, Legea privind datele, pentru a spori la maximum valoarea datelor pentru economie și societate. Legea privind datele vizează promovarea schimbului de date între întreprinderi, precum și între întreprinderi și guverne. O consultare publică deschisă s-a desfășurat în perioada 3 iunie – 3 septembrie 2021, iar rezultatele vor fi publicate în zilele următoare.

Pe lângă aceste două inițiative complementare, Comisia va continua să dezvolte și să finanțeze spațiile europene ale datelor vizând punerea în comun de date în sectoare strategice cheie și în domenii de interes public, cum ar fi sănătatea, agricultura și industria prelucrătoare.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA16 mins ago

Comisia Europeană prezintă o abordare comună la nivelul UE în contextul dublei provocări în lupta împotriva COVID-19: Ne confruntăm cu o recrudescență a variantei Delta și apariția uneia noi

COMISIA EUROPEANA43 mins ago

Modernizarea cooperării judiciare: Comisia Europeană pregătește terenul pentru sporirea digitalizării sistemelor de justiție din UE

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Comisia Europeană propune măsuri juridice temporare pentru a aborda criza migrației de la frontiera externă a UE cu Belarus

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

NextGenerationEU: Noi reguli pentru a asigura raportarea transparentă a reformelor și a investițiilor pentru redresare și cheltuieli sociale din PNRR-urile statelor membre

Dan Motreanu2 hours ago

Dan Motreanu: Țările UE vor trebui să distribuie minim 3% din plățile directe din PAC către tinerii agricultori. Reînnoirea generațiilor este extrem de importantă

NATO2 hours ago

Consilierii pentru securitate națională ai lui Klaus Iohannis și Joe Biden au convenit o “coordonare strânsă” între România și SUA privind securitatea la Marea Neagră

ROMÂNIA2 hours ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

La doi ani de la instalarea Comisiei von der Leyen, UE lansează „Global Gateway”, noua strategie europeană în materie de conectivitate în valoare de 300 de miliarde de euro

Daniel Buda3 hours ago

Daniel Buda îi cere Ursulei von der Leyen să garanteze “respectarea valorilor creștine” după ce un document al Comisiei Europene sugera înlocuirea “Crăciunului” cu “sezonul sărbătorilor”

MAREA BRITANIE3 hours ago

Antibiotice Iași a câștigat licitația de 11 milioane de euro organizată de autoritățile din Regatul Unit pentru 5 medicamente antiinfecțioase injectabile: Și în România se poate face performanță

ROMÂNIA2 hours ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE6 hours ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ8 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.2 days ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA3 days ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

INTERVIU Eurodeputatul Victor Negrescu: Salariul minim european are menirea să crească standardele sociale în Europa, oferind oportunități egale pentru toți europenii care lucrează în orice stat membru

Team2Share

Trending