Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Sesiune plenară// Toate privirile spre Parlamentul European: Eurodeputații decid marți dacă Ursula von der Leyen va fi prima femeie președintă a Comisiei Europene

Published

on

© European Parliament

Membrii Parlamentului European se reunesc de luni până joi la Strasbourg pentru cea de-a doua plenară a noului legislativ european constituit la 2 iulie, sesiune care va fi dominată de o dezbatere și de un vot cruciale pentru viitorul Uniunii Europene privind alegerea sau respingerea Ursulei von der Leyen pentru funcția de președinte al Comisiei Europene, moment culminant urmat de evaluarea rezultatelor primei președinții a României la Consiliul UE, de prezentarea priorităților noii președinții finlandeze și de audierea celor două propuneri de comisari europeni interimari din partea României și a Estoniei. Lucrările sesiunii plenare a Parlamentului European vor fi transmise LIVE pe CaleaEuropeană.ro.

La două săptămâni de la sesiunea constitutivă a Parlamentului, care a coincis cu finalul unui summitului maraton dedicat numirilor în funcțiile de top ale UE, eurodeputații vor dezbate marți cu Ursula von der Leyen candidata desemnată de Consiliul European la șefia Comisiei Europene, viziunea și planurile ei pentru următorii cinci ani.

Dezbaterea de marți, 16 iulie, va începe la ora 10:00 (ora României) și va dura aproximativ trei ore și jumătate, până la 13:30. Eurodeputații vor vota privind candidatura Ursulei von der Leyen, în aceeași zi, de la ora 19:00.

 

În cazul în care va fi votată de o majoritate absolută (50% plus unu) din membrii componenți ai Parlamentului, von der Leyen va deveni prima femeie președintă a Comisiei și întâiul german care va ocupa această funcție după 52 de ani.

Un Parlament fragmentat și o poziție fragilă pentru Ursula von der Leyen. Își doresc marile grupuri politice o majoritate în jurul acesteia?

Situația pe marginea acestui subiect este deopotrivă delicată și incertă după dezbaterile pe care von der Leyen le-a avut miercurea trecută cu grupurile politice din Parlamentul European, în contextul în care o majoritate pro-europeană în jurul ei poate fi construită din minim trei grupuri politice.

În urma discuțiilor pe care candidata Consiliului European, convenită cu sprijinul major al lui Emmanuel Macron și al Angelei Merkel, le-a avut miercuri cu grupurile politice din Parlamentul European se disting sprijinul fără echivoc al grupului PPE (182 de eurodeputați)precum și decizia grupurilor Verzilor și GUE/NGL de nu o vota pe von der Leyen la plenara de săptămâna viitoare.

© European Parliament

Tabloul politic este întregit de poziții prudente în rândul celor două grupuri politice care pot înclina decisiv balanța – S&D (154 de eurodeputați) și Renew Europe (108 europarlamentari). După discuțiile cu von der Leyen, liderii ambelor grupuri menționate i-au transmis scrisori ministrului german al Apărării în care i-au formulat condiții pentru a-i da un vot favorabil în plenul Parlamentului European.

Scrisorile semnate de Iratxe Garcia (S&D) și Dacian Cioloș (Renew Europe) relevă o abordare inflexibilă a celor două grupări politice, sugerând că cei 262 europarlamentari S&D (154) și Renew Europe (108) nu vor vota favorabil numirea Ursulei von der Leyen dacă ea nu acceptă cererile formulate.

În scrisoarea sa, grupul lui Cioloș i-a transmis lui von der Leyen că un mecanism european pentru statul de drept, Conferința privind viitorul Europei propusă de Renew Europe, atribuirea unei poziții ”pe picior de egalitate” cu Frans Timmermans (S&D) lui Margrethe Vestager (ALDE/ Renew Europe) și realizarea unui echilibru geografic în distribuția portofoliilor de la nivelul Comisiei Europene sunt condițiile pe care al treilea grup politic din PE i le impune pentru a-i acorda votul prin care aceasta are șansa de a deveni prima femeie președinte din istoria Comisiei Europene.

Scrisoarea celor de la Renew Europe a fost urmată de un gest similar din partea grupului S&D, care îi cere ministrului german al Apărării angajamente în scris privind dezvoltarea durabilă, schimbările climatice, bugetul UE, politica de azil pentru migranţi, statul de drept şi politica externă a UE pentru a decide dacă îi acordă sau nu votul la sesiunea plenară de la Strasbourg din 15-18 iulie.

Împreună, PPE, S&D și Renew Europe pot genera o majoritate de 445 de eurodeputați. Actualmente, o astfel de majoritate este incertă, în pofida faptului că Ursula von der Leyen a răspuns favorabil solicitărilor din partea ambelor grupuri, atât în ce privește ambiția constituirii unui Comisii Europene formată din 14 femei și 14 bărbați, cât și referitor la înzestrarea cu aceeași greutate politică a pozițiilor pe care Timmermans și Vestager le vor ocupa în viitorul executiv european.

Incertitudinea cu privire la întrunirea unei majorități este consolidată de existența unei nemulțumiri concrete a Parlamentului European cu privire la rezultatele negocierilor dintre liderii europeni. O dovadă în acest sens a fost refuzul eurodeputaților de a lua în calcul recomandarea Consiliului European de a numi un om politic din Europa de Est din cadrul grupului S&D în fruntea Parlamentului European pentru primul mandat din actuala legislatură, cel ales președinte fiind italianul social-democrat David Sassoli.

Ursula von der Leyen este numele de vârf din pachetul agreat de Consiliul European după un summit cu negocieri maraton și încheiat cu respingerea candidaților instituiți prin intermediul principiului Spitzenkandidat, lui Manfred Weber fiindu-i reproșată lipsa de experiență executivă la nivel înalt, iar Frans Timmermans întâmpinând opoziția țărilor grupului de la Vișegrad, a Italiei, dar și a liderilor PPE care nu au fost de acord ca popularii europeni să cedeze șefia Comisiei Europene. Din acest pachet mai fac parte Charles Michel (ALDE) – ales președinte al Consiliului European, Josep Borrell (S&D) – propus pentru poziția de Înalt Reprezentant și Christine Lagarde (Franța, PPE) – pentru șefia Băncii Centrale Europene. 

Premierul Viorica Dăncilă prezintă rezultatele primei președinții a României la Consiliul UE. 90 de dosare legislative și ”Spiritul de la Sibiu”, moștenirea lăsată de România după șase luni la cârma Consiliului


Dezbaterea și votul privind candidatura Ursulei von der Leyen intercalează o dezbatere a eurodeputaților cu prim-ministrul Viorica Dăncilă pe marginea rezultatelor președinției rotative a României, care s-a încheiat la 30 iunie, în aceeași zi în care a debutat summitul extraordinar al liderilor europeni la capătul căruia von der Leyen a fost nominalizată pentru șefia Comisiei Europene.

Dezbaterea axată pe mandatul României va avea loc marți, 16 iulie, în intervalul orelor 16:00-17:00.

©️ European Parliament

Prima președinție română a Consiliului UE se distinge prin adoptarea a 90 de dosare legislative pe parcursul primelor 100 de zile de mandat, în contextul în care Parlamentul European și-a încheiat activitatea la 18 aprilie 2019 pentru a intra în campania electorală privind alegerile din 23-26 mai.


Citiți și Bilanțul primei președinții române, făcut de Consiliul UE: ”Ați lucrat din greu pentru a aproba 90 de dosare legislative. Felicitări!”. Care sunt realizările majore ale României în fruntea UE

Puteți citi pe larg despre prima președinție a României la Consiliul UE aici.

Cele 90 de dosare adoptate în timpul președinției române a Consiliului UE sunt următoarele: 7 dosare finalizate în cadrul politicii agricole și politicii de pescuit; 14 dosare finalizate în contextul Brexit (măsurile de contingență); 14 dosare încheiate în privința Pieței Unice (îndeosebi directiva privind dreptul de autor); 21 dosare încheiate în privința Uniunii economice și monetare; 5 dosare adoptate în domeniul afacerilor sociale și muncii; 2 dosare încheiate în domeniul mediului; 3 dosare finalizate în privința funcționării democratice a instituțiilor UE; 7 dosare adoptate în domeniul justiție și afaceri interne; 7 dosare încheiate în domeniile telecomunicațiilor, energiei și infrastructurii (cu accent special pe directiva privind gazele naturale); 10 dosare finalizate în privința viitorului Cadru Financiar Multianual (îndeosebi Fondul European de Apărare și Mecanismul pentru Interconectarea Europei);


De altfel, premierul Viorica Dăncilă a afirmat vineri, cu ocazia unui concert special găzduit la Ateneul Român, că România a abordat mandatul la preşedinţia Consiliului UE, înainte de orice, ca pe o misiune în slujba cetăţenilor europeni.

Anterior, într-o conferință comună de presă cu Donald Tusk și Jean-Claude Juncker de la finalul Consiliului European din 20-21 iunie, președintele Klaus Iohannis a definit moștenirea celor șase luni la șefia Consiliului UE prin faptul că ”România este mult mai bună decât imaginea pe care o are”.

Un moment definitoriu al acestei președinții, salutat de majoritatea liderilor europeni, a fost și Summitul de la Sibiu, primul summit din istoria UE organizat chiar de Ziua Europei, 9 mai 2019.

© Administrația Prezidențială

La acel summit, Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron și ceilalți lideri europeni au dat naștere ”Spiritului de la Sibiu”.Vom apăra o singură Europă – de la est la vest și de la nord la sud. În urmă cu treizeci de ani, milioane de oameni s-au luptat pentru unitate și pentru a fi liberi și au doborât Cortina de fier care a împărțit Europa în două timp de mai multe decenii. Nu vom lăsa loc de diviziuni care vin în contra interesului nostru colectiv. Vom rămâne uniți, la bine și la greu. Vom da dovadă de solidaritate în vremuri dificile și vom sta întotdeauna alături unii de ceilalți. Putem să ne exprimăm și ne vom exprima la unison (…) Acesta este spiritul de la Sibiu și spiritul unei noi Uniuni în 27 pregătită să își îmbrățișeze viitorul ca un corp unitar”, au convenit liderii pe 9 mai, la Sibiu, acolo unde au fost aclamați de sute de cetățeni români care au scandat ”Europa, Europa!”.

A început președinția finlandeză a Consiliului UE, cu accent pe statul de drept și cu o atitudine inedită

Miercuri, 17 iulie, între orele 11:00 – 12:50, eurodeputații vor dezbate cu premierul finlandez Antti Rinne prioritățile celei de-a treia președinții a Finlandei la Consiliul UE.

 

Președinția finlandeză a Consiliului Uniunii Europene, care a preluat luni 1 iulie ștafeta de la prima președinție română, a ales deja un mod inedit prin care dorește să își lase amprenta asupra mandatului său la șefia Consiliului, cel de-al treilea de la aderarea țării UE, în anul 1995.

În contextul priorităților specifice – consolidarea valorilor comune și a statului de drept, o Uniune Europeană mai competitivă și mai incluzivă din punct de vedere social, consolidarea poziției UE ca lider global în acțiune climatică și protejarea securității cetățenilor – Finlanda va urmări atingerea uneia dintre aceste priorități, cea privind Europa, ”lider global în acțiune climatică”, prin câteva măsuri neobișnuite. Astfel, finlandezii au anunțat că nu vor oferi cadouri, iar banii economisiți vor fi utilizați pentru a compensa emisiile de la zborurile Helsinki-Bruxelles, care vor fi frecvente în această perioadă datorită reuniunilor politice și la nivel de experți.

O piatră de temelie a mandatului Finlandei va fi condiționarea acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept, o prioritate a Comisiei Europene și o temă discutată la întâlnirea dintre guvernul finlandez și Colegiul Comisiei Europene.

Ioan Mircea Pașcu și Kadri Simon așteaptă undă verde din partea Parlamentului European pentru a-și prelua mandatele de comisari europeni

Un punct secundar, dar important pentru România și pentru Estonia, va fi audierea lui Ioan Mircea Pașcu și a lui Kadri Simon pentru pozițiile de comisar european, demnități vacantate de Corina Crețu și Andrus Ansip prin preluarea mandatelor de eurodeputați.

Audierile celor doi comisari desemnați vor avea loc miercuri la nivelul Conferinței președinților de Comisii parlamentare, iar un vot va fi dat joi.

© Jean-Claude Juncker/ Twitter

Vineri, Jean-Claude Juncker a trimis o scrisoare președintelui Parlamentului European David Sassoli prin care confirmă competențele celor doi candidați din partea României și Estoniei – Ioan Mircea Pașcu și Kadri Simon – pentru a deveni comisari europeni interimari, însă a decis să nu le aloce acestora niciun portofoliu, motivând că mai există o perioadă scurtă până la finalul mandatului actualei Comisii Europene.

Inițial, Jean-Claude Juncker s-a opus numirii unor noi comisari din cauza costurilor pe care le vor determina instalările în funcție a unor comisari europeni, evaluate de Comisia Europeană la 1 milion de euro/ comisar pentru următoarele patru luni. Cu toate acestea, opoziția României și a Estoniei de la nivelul Consiliului UE l-a obligat pe Juncker, din punct de vedere al tratatului UE, să accepte nominalizările guvernelor de la București și Tallin.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Wolfgang Schäuble, în plenul Parlamentului European: Cine a trăit căderea Zidului Berlinului, nu uită niciodată acest moment, iar cine vede imaginile de atunci simte puterea acelor sentimente

Published

on

© European Parliament

Corespondență din Bruxelles

Președintele Bundestag-ului german, Wolfgang Schäuble, a salutat miercuri, în plenul Parlamentului European de la Bruxelles, curajul germanilor și est-europenilor din anul 1989 prin care ”au zguduit din temelii” comunismul și a făcut apel la unitatea europeană în locul divizării care amenință continentul european.

”Nimic nu trebuie să rămână așa cum este, ca înainte. În 9 noiembrie 1989, mi-am dat seama ce înseamnă cu adevărat acest lucru. Dorința de libertate a concetățenilor mei din RDG a fost mai puternică decât Zidul Berlinului. În urmă cu 30 de ani, în întreaga Europă cetățenii și-au luat destinul în mâini și au declanșat ceea ce  ce s-a întâmplat atunci: căderea Zidului Berlinului și prăbușirea Cortinei de Fier. Cine a trăit acest moment, nu îl uită niciodată și cine vede imaginile și fotografiile de atunci simte puterea acelor sentimente. Acest moment de fericire este un moment de istorie, istoria care s-a oprit în loc”, a spus Schäuble, în calitate de invitat de onoare la ceremonia Parlamentului European de marcare a 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului.

În fața plenului eurodeputaților, Schäuble, fost ministru german de finanțe, a calificat acest eveniment drept ”fără precedent în istorie” și a apreciat ”curajul oamenilor”.

”Procesul reunificării europene a reunit 500 milioane de europeni între Est și Vest, într-o evoluție pașnică.  Curajul oamenilor, revendicările lor pentru reforme și pentru schimbarea puterii au zguduit din temelii sistemele comuniste”, a mai spus el.

Wolfgang Schäuble a făcut un apel și la unitatea europeană: ”trebuie să depășim divizarea continentului nostru și aceste lucru se poate întâmpla doar dacă suntem uniți. Trebuie să ne amintim de cuvintele lui Jacques Delors care spunea că dacă Europa va eșua, atunci, vom pierde această moștenire. Este o avertizare care este valabilă în continuare”.

”Până și cele mai puternice ziduri se pot prăbuși. Schimbarea este posibilă dacă noi ne-o asumăm. Totul depinde doar de noi. Suntem liberi să acționăm cu curaj!”, a conchis președintele Bundestag-ului german.

Parlamentul European a marcat miercuri, în deschiderea sesiunii plenare de la Bruxelles, a 30-a aniversare a căderii Zidului Berlinului, în prezența lui Wolfgang Schäuble, președintele Bundestagului german, a președintei alese a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a președintelui ales al Consiliului European Charles Michel, a președinției finlandeze a Consiliului UE, precum și în prezența președinților Parlamentului European din anul 1989 până în prezent.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Președintele Parlamentului European, la 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului: ”A fost rodul determinării a milioane de cetățeni europeni din Europa de Est”

Published

on

© European Parliament

Corespondență din Bruxelles

Reușita marcată de căderea Zidului Berlinului în urmă cu trei decenii a fost rodul determinării a milioane de cetățeni europeni din Europa de Est, a declarat, miercuri, președintele Parlamentului European, David Sassoli, în deschiderea unei ceremonii de comemorare a 30 de ani de la căderea Zidului, organizată într-o sesiune plenară a PE la Bruxelles.

”În urmă cu 30 de ani, Germania și Europa trăiau una din paginile cele mai importante ale istoriei noastre recente. După decenii de suferință, rana profundă a diviziunii Germaniei și Europei își găsea refacerea prin prăbușirea însuși a simbolului său existent”, a susținut Sassoli în fața eurodeputaților și a invitatului special în cadrul ceremoniei, Wolfgang Schäuble, fost ministru german de finanțe și actual președinte al Bundestag-ului german.

”Zidul se prăbușea sub impulsul a mii de femei și bărbați, dornici să își recâștige demnitatea și libertatea după privațiuni și oprimări. Reușita din acea noapte a fost rodul determinării a milioane de cetățeni europeni din Europa de Est. Persoane care, în mod pașnic, ci cu forța propriilor convingeri au doborât zidul. Acelui curaj, doresc să aduc astazi un omagiu”, a completat președintele Parlamentului European.

Parlamentul European a marcat miercuri, în deschiderea sesiunii plenare de la Bruxelles, a 30-a aniversare a căderii Zidului Berlinului, în prezența lui Wolfgang Schäuble, președintele Bundestagului german, a președintei alese a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a președintelui ales al Consiliului European Charles Michel, a președinției finlandeze a Consiliului UE, precum și în prezența președinților Parlamentului European din anul 1989 până în prezent.

Continue Reading

Adina Vălean

DOCUMENT Adina Vălean a răspuns întrebărilor Parlamentului European. Cum plănuiește comisarul european din partea României să reformeze domeniul transporturilor la nivelul UE

Published

on

© European Parliament

Corespondență din Bruxelles

Adina Vălean, comisarul european desemnat de România pentru portofoliul transporturilor, a răspuns, în scris, unei serii de întrebări adresate de Parlamentul European, ca parte a procesului de evaluare a candidaților pentru poziția de membru al Comisiei Europene, proces care urmează să se finalizeze joi în cazul candidatului propus de România, cu ocazia audierii sale în Comisia pentru transport și turism din Parlamentul European. Conform unui document obținut de CaleaEuropeană.ro, Adina Vălean le promite eurodeputaților că va lucra cu Parlamentul European pentru elaborarea unei strategii europene pentru mobilitate durabilă și inteligentă, solicită aplicarea principiului ”poluatorul plătește”. Din punct de vedere politic, comisarul european desemnat de România face referire la o ”Europă prosperă și incluzivă în care nimeni nu este lăsat în urmă” și anunță că aderă la viziunea echilibrului dorit de Ursula von der Leyen, promițând că echipa sa de la Comisia Europeană va fi formată în spiritul echilibrului de gen, și geografic și va fi bazată pe experiență.

Vălean, care a fost confirmată marți de comisiile de specialitate din Parlamentul României și a primit aviz favorabil în unanimitate din partea Comisiei pentru afaceri juridice a Parlamentului European, își propune obiectivul unui ”sistem european de transport sustenabil, eficient, sigur, inteligent, de încredere și accesibil”. Mai mult, Adina Vălean subliniază ponderea însemnată a domeniului transporturilor pentru economia europeană, unde reprezintă 5% din PIB-ul UE și 11 milioane de locuri de muncă, deservind peste 500 de milioane de cetățeni.

Conform documentului citat de CaleaEuropeană.ro, Adina Vălean a răspuns unor întrebări ce vizează 1) competența sa generală, angajamentul european și independența personală și 2) gestionarea portofoliului alocat și cooperarea cu Parlamentul European. Totodată, Vălean a răspuns și unui set de întrebări de specialitate din partea membrilor Comisiei TRAN înaintea audierii care se va desfășura joi, 14 noiembrie, de la ora 13:00.

Adina Vălean: ”Cred într-o Europă deschisă, prosperă și incluzivă, unde nimeni nu este lăsat în urmă și unde nimeni nu se simte lăsat deoparte”

În ce privește angajamentul său european, Vălean afirmă încă că ”Uniunea Europeană este cel mai mare efort democrati construit vreodată pentru cetățeni și comunități pe continent”.

”Mi-am pus încrederea și speranța în Europa încă de când am devenit activă în politica publică în 1997 și am lucrat cu dumneavoastră în acest Parlament timp de 12 ani pentru a promova aspirațiile democratice ale europenilor. Cred într-o Europă deschisă, prosperă și incluzivă, unde nimeni nu este lăsat în urmă și unde nimeni nu se simte lăsat deoparte. Libertatea și democrația sunt pilonii care structurează orice acțiune pe care am întreprins-o și pe care o voi întreprinde. Am intrat în Parlamentul European în 2007, purtând speranțele și încrederea compatrioților mei de a reuni familia europeană, sfâșiată de cincizeci de ani de totalitarism și de cortina grea de fier. Am simțit căldura și deschiderea dumneavoastră și am fost martor cum inima Europei a început să bată din nou cu ambele jumătăți; cea estică și vestică”, se arată în răspunsurile Adinei Vălean, care invocă experiența dobândită în ultimii 12 ani în co-legislativul european, rolul avut în dosarul privind anularea taxelor de roaming în toată Uniunea Europeană și în adoptarea Mecanismului pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility).

Adina Vălean promite că va lucra cu Parlamentul European în elaborarea strategiei UE pentru mobilitate inteligentă și durabilă

În ce privește modul cum va gestiona portofoliul alocat și cooperarea cu Parlamentul European, Adina Vălean amintește experiența sa în calitate de președinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din PE, poziție pe care a deținut-o în a doua jumătate a legislaturii 2014-2019.

În context, Vălean precizează în documentul citat că va lua în calcul contribuția Parlamentului European în ce privește elaborarea unei strategii curprinzătoare pentru mobilitate durabilă și inteligentă, așa cum a fost ea însărcinată de președinta aleasă a Comisiei Europene în scrisoarea de misiune trimisă de Ursula von der Leyen.

Emisiile de CO2 din domeniul transporturilor trebuie reduse cu 90% până în 2050

De asemenea, Adina Vălean transmite că va lucra îndeaproape cu viitorul vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, Frans Timmermans, pentru ca transportul să devină un element central din Pactul Verde European.

”Decarbonizarea este o prioritate esențială pentru noua Comisie și va fi abordată de viitorul Pact Verde European și de obiectivele climatice 2030-2050. În prezent, transportul este responsabil pentru aproape un sfert din totalul emisiilor UE. Pentru a trece la o economie neutră din punct de vedere al climei până în 2050, conform modelării științifice, trebuie să reducem emisiile de CO2 din transport cu aproximativ 90%”, a spus Vălean în răspunsurile trimise Parlamentului European.

Trebuie să aplicăm principiul ”poluatorul plătește”. Adina Vălean corelează domeniul transporturilor cu un tandem între Pactul Verde European și noua strategie industrială

În privința substanței priorităților ce decurg din portofoliul alocat – cel al Transporturilor – Adina Vălean corelează domeniul transporturilor cu alte două portofolii importante din Comisia European: Pactul Verde European coordonat de Frans Timmermans și dimensiunea noii strategii industriale europene care va intra sub coordonarea comisarului desemnat de Franța, Thierry Breton. De altfel, în calitate de președinte al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European, Adina Vălean a prezidat audierea precedentei propuneri din partea Franței pentru postul de comisar pentru piață internă și strategie industrială europeană.

Trebuie să începem prin a ne asuma ambiția reducerii emisiilor în toate dimenisunile de transport: rutier, aerian. De exemplu (…) implementarea Cerului Unic European ar reduce emisiile din aviație cu 10%. Trebuie să utilizăm stimulente și să aplicăm principiul ”poluatorul plătește”, se arată în răspunsurile Adinei Vălean, care precizează că va lucra cu Frans Timmermans în această direcție.

”Pactul Verde European și noua strategie industrială trebuie să lucreze în tandem. Vreau să văd că industria UE prosperă și oferă rezultate la nivel mondial, prin inovație, digitalizare și modernizare. Aviația și transportul maritim, în special, sunt sectoare globale, care necesită acțiune și leadership, de asemenea, la nivel global pentru a fi eficiente în protejarea mediului”, argumentează Adina Vălean.

Pe de altă parte, Vălean asigură că va lucra pentru dezvoltarea transportului feroviar, în mod special în special pentru conexiunile de marfă și de mare viteză și promită că va dezvolta o politică de mobilitate urbană care promovează un transport public curat, ciclismul și mersul pe jos.

Adina Vălean asigură că mobilitatea militară va fi finanțată prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei

O componentă importantă din portofoliul comisarului european pentru transporturi este dimensiunea mobilității militare, un domeniu transformat în model de cooperare emblematică UE-NATO. Conform Declarației Comune UE-NATO adoptată la Bruxelles în iulie 2018, mobilitatea militară se referă la desfășurarea rapidă a forțelor militare în interiorul Europei, în caz de necesitate. În acest sens, NATO se bazează pe sprijinul țărilor membre ale Uniunii Europene să faciliteze aspectele legale și birocratice pentru traversarea frontierelor, dar și pe Uniunea Europeană pentru finanțarea îmbunătățirii infrastructurii rutiere, feroviare, portuare, aeroportuare, pentru ca, în caz de conflict, NATO să poată desfășura în 24-48 de ore forțe și tehnică grea militare.

”Proiectele de mobilitate militară și de dublă utilizare oferă sinergii și oportunități clare. Un pachet de mobilitate militară în cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei (CEF) va fi disponibil pentru finanțarea infrastructurii de transport civil-militar cu dublă utilizare, pe baza unor reguli clare. Acest lucru ar permite modernizarea infrastructurii noastre de transport în același timp, facilitând mișcarea rapidă și transportul forțelor și echipamentelor militare, contribuind astfel la protecția Uniunii și a cetățenilor săi”, aasigură Adina Vălean, în contextul în care, potrivit propunerii de buget UE pentru 2021-2027, aproximativ 6,5 miliarde de euro vor fi alocate prin CEF pentru mobilitate militară.

Adina Vălean, comisarul european nominalizat de guvernul Ludovic Orban după consultarea președintelui Klaus Iohannis și desemnat pentru portofoliul transporturilor de către Ursula von der Leyen, va fi audiată joi în Comisia pentru transport a Parlamentului European. În cazul în care candidatura Adinei Vălean va primi votul pozitiv al comisiei de specialitate, împreună cu votul pozitiv acordate de celelalte comisii de resort pentru comisarii propuși de Franța și Ungaria, cei trei comisari se vor alătura echipei Ursulei von der Leyen ce va fi supusă votului de învestire în plenul Parlamentului European la 27 noiembrie și care își va prelua mandatul la 1 decembrie 2019.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending