Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Sesiune plenară// Toate privirile spre Parlamentul European: Eurodeputații decid marți dacă Ursula von der Leyen va fi prima femeie președintă a Comisiei Europene

Published

on

© European Parliament

Membrii Parlamentului European se reunesc de luni până joi la Strasbourg pentru cea de-a doua plenară a noului legislativ european constituit la 2 iulie, sesiune care va fi dominată de o dezbatere și de un vot cruciale pentru viitorul Uniunii Europene privind alegerea sau respingerea Ursulei von der Leyen pentru funcția de președinte al Comisiei Europene, moment culminant urmat de evaluarea rezultatelor primei președinții a României la Consiliul UE, de prezentarea priorităților noii președinții finlandeze și de audierea celor două propuneri de comisari europeni interimari din partea României și a Estoniei. Lucrările sesiunii plenare a Parlamentului European vor fi transmise LIVE pe CaleaEuropeană.ro.

La două săptămâni de la sesiunea constitutivă a Parlamentului, care a coincis cu finalul unui summitului maraton dedicat numirilor în funcțiile de top ale UE, eurodeputații vor dezbate marți cu Ursula von der Leyen candidata desemnată de Consiliul European la șefia Comisiei Europene, viziunea și planurile ei pentru următorii cinci ani.

Dezbaterea de marți, 16 iulie, va începe la ora 10:00 (ora României) și va dura aproximativ trei ore și jumătate, până la 13:30. Eurodeputații vor vota privind candidatura Ursulei von der Leyen, în aceeași zi, de la ora 19:00.

 

În cazul în care va fi votată de o majoritate absolută (50% plus unu) din membrii componenți ai Parlamentului, von der Leyen va deveni prima femeie președintă a Comisiei și întâiul german care va ocupa această funcție după 52 de ani.

Un Parlament fragmentat și o poziție fragilă pentru Ursula von der Leyen. Își doresc marile grupuri politice o majoritate în jurul acesteia?

Situația pe marginea acestui subiect este deopotrivă delicată și incertă după dezbaterile pe care von der Leyen le-a avut miercurea trecută cu grupurile politice din Parlamentul European, în contextul în care o majoritate pro-europeană în jurul ei poate fi construită din minim trei grupuri politice.

În urma discuțiilor pe care candidata Consiliului European, convenită cu sprijinul major al lui Emmanuel Macron și al Angelei Merkel, le-a avut miercuri cu grupurile politice din Parlamentul European se disting sprijinul fără echivoc al grupului PPE (182 de eurodeputați)precum și decizia grupurilor Verzilor și GUE/NGL de nu o vota pe von der Leyen la plenara de săptămâna viitoare.

© European Parliament

Tabloul politic este întregit de poziții prudente în rândul celor două grupuri politice care pot înclina decisiv balanța – S&D (154 de eurodeputați) și Renew Europe (108 europarlamentari). După discuțiile cu von der Leyen, liderii ambelor grupuri menționate i-au transmis scrisori ministrului german al Apărării în care i-au formulat condiții pentru a-i da un vot favorabil în plenul Parlamentului European.

Scrisorile semnate de Iratxe Garcia (S&D) și Dacian Cioloș (Renew Europe) relevă o abordare inflexibilă a celor două grupări politice, sugerând că cei 262 europarlamentari S&D (154) și Renew Europe (108) nu vor vota favorabil numirea Ursulei von der Leyen dacă ea nu acceptă cererile formulate.

În scrisoarea sa, grupul lui Cioloș i-a transmis lui von der Leyen că un mecanism european pentru statul de drept, Conferința privind viitorul Europei propusă de Renew Europe, atribuirea unei poziții ”pe picior de egalitate” cu Frans Timmermans (S&D) lui Margrethe Vestager (ALDE/ Renew Europe) și realizarea unui echilibru geografic în distribuția portofoliilor de la nivelul Comisiei Europene sunt condițiile pe care al treilea grup politic din PE i le impune pentru a-i acorda votul prin care aceasta are șansa de a deveni prima femeie președinte din istoria Comisiei Europene.

Scrisoarea celor de la Renew Europe a fost urmată de un gest similar din partea grupului S&D, care îi cere ministrului german al Apărării angajamente în scris privind dezvoltarea durabilă, schimbările climatice, bugetul UE, politica de azil pentru migranţi, statul de drept şi politica externă a UE pentru a decide dacă îi acordă sau nu votul la sesiunea plenară de la Strasbourg din 15-18 iulie.

Împreună, PPE, S&D și Renew Europe pot genera o majoritate de 445 de eurodeputați. Actualmente, o astfel de majoritate este incertă, în pofida faptului că Ursula von der Leyen a răspuns favorabil solicitărilor din partea ambelor grupuri, atât în ce privește ambiția constituirii unui Comisii Europene formată din 14 femei și 14 bărbați, cât și referitor la înzestrarea cu aceeași greutate politică a pozițiilor pe care Timmermans și Vestager le vor ocupa în viitorul executiv european.

Incertitudinea cu privire la întrunirea unei majorități este consolidată de existența unei nemulțumiri concrete a Parlamentului European cu privire la rezultatele negocierilor dintre liderii europeni. O dovadă în acest sens a fost refuzul eurodeputaților de a lua în calcul recomandarea Consiliului European de a numi un om politic din Europa de Est din cadrul grupului S&D în fruntea Parlamentului European pentru primul mandat din actuala legislatură, cel ales președinte fiind italianul social-democrat David Sassoli.

Ursula von der Leyen este numele de vârf din pachetul agreat de Consiliul European după un summit cu negocieri maraton și încheiat cu respingerea candidaților instituiți prin intermediul principiului Spitzenkandidat, lui Manfred Weber fiindu-i reproșată lipsa de experiență executivă la nivel înalt, iar Frans Timmermans întâmpinând opoziția țărilor grupului de la Vișegrad, a Italiei, dar și a liderilor PPE care nu au fost de acord ca popularii europeni să cedeze șefia Comisiei Europene. Din acest pachet mai fac parte Charles Michel (ALDE) – ales președinte al Consiliului European, Josep Borrell (S&D) – propus pentru poziția de Înalt Reprezentant și Christine Lagarde (Franța, PPE) – pentru șefia Băncii Centrale Europene. 

Premierul Viorica Dăncilă prezintă rezultatele primei președinții a României la Consiliul UE. 90 de dosare legislative și ”Spiritul de la Sibiu”, moștenirea lăsată de România după șase luni la cârma Consiliului


Dezbaterea și votul privind candidatura Ursulei von der Leyen intercalează o dezbatere a eurodeputaților cu prim-ministrul Viorica Dăncilă pe marginea rezultatelor președinției rotative a României, care s-a încheiat la 30 iunie, în aceeași zi în care a debutat summitul extraordinar al liderilor europeni la capătul căruia von der Leyen a fost nominalizată pentru șefia Comisiei Europene.

Dezbaterea axată pe mandatul României va avea loc marți, 16 iulie, în intervalul orelor 16:00-17:00.

©️ European Parliament

Prima președinție română a Consiliului UE se distinge prin adoptarea a 90 de dosare legislative pe parcursul primelor 100 de zile de mandat, în contextul în care Parlamentul European și-a încheiat activitatea la 18 aprilie 2019 pentru a intra în campania electorală privind alegerile din 23-26 mai.


Citiți și Bilanțul primei președinții române, făcut de Consiliul UE: ”Ați lucrat din greu pentru a aproba 90 de dosare legislative. Felicitări!”. Care sunt realizările majore ale României în fruntea UE

Puteți citi pe larg despre prima președinție a României la Consiliul UE aici.

Cele 90 de dosare adoptate în timpul președinției române a Consiliului UE sunt următoarele: 7 dosare finalizate în cadrul politicii agricole și politicii de pescuit; 14 dosare finalizate în contextul Brexit (măsurile de contingență); 14 dosare încheiate în privința Pieței Unice (îndeosebi directiva privind dreptul de autor); 21 dosare încheiate în privința Uniunii economice și monetare; 5 dosare adoptate în domeniul afacerilor sociale și muncii; 2 dosare încheiate în domeniul mediului; 3 dosare finalizate în privința funcționării democratice a instituțiilor UE; 7 dosare adoptate în domeniul justiție și afaceri interne; 7 dosare încheiate în domeniile telecomunicațiilor, energiei și infrastructurii (cu accent special pe directiva privind gazele naturale); 10 dosare finalizate în privința viitorului Cadru Financiar Multianual (îndeosebi Fondul European de Apărare și Mecanismul pentru Interconectarea Europei);


De altfel, premierul Viorica Dăncilă a afirmat vineri, cu ocazia unui concert special găzduit la Ateneul Român, că România a abordat mandatul la preşedinţia Consiliului UE, înainte de orice, ca pe o misiune în slujba cetăţenilor europeni.

Anterior, într-o conferință comună de presă cu Donald Tusk și Jean-Claude Juncker de la finalul Consiliului European din 20-21 iunie, președintele Klaus Iohannis a definit moștenirea celor șase luni la șefia Consiliului UE prin faptul că ”România este mult mai bună decât imaginea pe care o are”.

Un moment definitoriu al acestei președinții, salutat de majoritatea liderilor europeni, a fost și Summitul de la Sibiu, primul summit din istoria UE organizat chiar de Ziua Europei, 9 mai 2019.

© Administrația Prezidențială

La acel summit, Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron și ceilalți lideri europeni au dat naștere ”Spiritului de la Sibiu”.Vom apăra o singură Europă – de la est la vest și de la nord la sud. În urmă cu treizeci de ani, milioane de oameni s-au luptat pentru unitate și pentru a fi liberi și au doborât Cortina de fier care a împărțit Europa în două timp de mai multe decenii. Nu vom lăsa loc de diviziuni care vin în contra interesului nostru colectiv. Vom rămâne uniți, la bine și la greu. Vom da dovadă de solidaritate în vremuri dificile și vom sta întotdeauna alături unii de ceilalți. Putem să ne exprimăm și ne vom exprima la unison (…) Acesta este spiritul de la Sibiu și spiritul unei noi Uniuni în 27 pregătită să își îmbrățișeze viitorul ca un corp unitar”, au convenit liderii pe 9 mai, la Sibiu, acolo unde au fost aclamați de sute de cetățeni români care au scandat ”Europa, Europa!”.

A început președinția finlandeză a Consiliului UE, cu accent pe statul de drept și cu o atitudine inedită

Miercuri, 17 iulie, între orele 11:00 – 12:50, eurodeputații vor dezbate cu premierul finlandez Antti Rinne prioritățile celei de-a treia președinții a Finlandei la Consiliul UE.

 

Președinția finlandeză a Consiliului Uniunii Europene, care a preluat luni 1 iulie ștafeta de la prima președinție română, a ales deja un mod inedit prin care dorește să își lase amprenta asupra mandatului său la șefia Consiliului, cel de-al treilea de la aderarea țării UE, în anul 1995.

În contextul priorităților specifice – consolidarea valorilor comune și a statului de drept, o Uniune Europeană mai competitivă și mai incluzivă din punct de vedere social, consolidarea poziției UE ca lider global în acțiune climatică și protejarea securității cetățenilor – Finlanda va urmări atingerea uneia dintre aceste priorități, cea privind Europa, ”lider global în acțiune climatică”, prin câteva măsuri neobișnuite. Astfel, finlandezii au anunțat că nu vor oferi cadouri, iar banii economisiți vor fi utilizați pentru a compensa emisiile de la zborurile Helsinki-Bruxelles, care vor fi frecvente în această perioadă datorită reuniunilor politice și la nivel de experți.

O piatră de temelie a mandatului Finlandei va fi condiționarea acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept, o prioritate a Comisiei Europene și o temă discutată la întâlnirea dintre guvernul finlandez și Colegiul Comisiei Europene.

Ioan Mircea Pașcu și Kadri Simon așteaptă undă verde din partea Parlamentului European pentru a-și prelua mandatele de comisari europeni

Un punct secundar, dar important pentru România și pentru Estonia, va fi audierea lui Ioan Mircea Pașcu și a lui Kadri Simon pentru pozițiile de comisar european, demnități vacantate de Corina Crețu și Andrus Ansip prin preluarea mandatelor de eurodeputați.

Audierile celor doi comisari desemnați vor avea loc miercuri la nivelul Conferinței președinților de Comisii parlamentare, iar un vot va fi dat joi.

© Jean-Claude Juncker/ Twitter

Vineri, Jean-Claude Juncker a trimis o scrisoare președintelui Parlamentului European David Sassoli prin care confirmă competențele celor doi candidați din partea României și Estoniei – Ioan Mircea Pașcu și Kadri Simon – pentru a deveni comisari europeni interimari, însă a decis să nu le aloce acestora niciun portofoliu, motivând că mai există o perioadă scurtă până la finalul mandatului actualei Comisii Europene.

Inițial, Jean-Claude Juncker s-a opus numirii unor noi comisari din cauza costurilor pe care le vor determina instalările în funcție a unor comisari europeni, evaluate de Comisia Europeană la 1 milion de euro/ comisar pentru următoarele patru luni. Cu toate acestea, opoziția României și a Estoniei de la nivelul Consiliului UE l-a obligat pe Juncker, din punct de vedere al tratatului UE, să accepte nominalizările guvernelor de la București și Tallin.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Manfred Weber, liderul Grupului PPE din PE: Astăzi sărbătorim România și calea ei spre realizarea libertății și a unității

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

De 1 Decembrie, Liderul Grupului Popularilor Europeni din Parlamentul European, Manfred Weber, transmite la mulți ani României și tuturor românilor.

„La Mulți Ani, România! Această zi simbolizează momentul fondator al existenței naționale a României. Astăzi sărbătorim România, membra familiei noastre europene, și calea ei spre realizarea libertății și a unității”, a scris Manfred Weber pe pagina de Facebook.

Manfred Weber este cunoscut drept un prieten apropiat al României, acesta a efectuat și o vizită în țara noastră înaintea alegerilor europarlamentare din 2019. Mai este un prieten apropiat pentru că mereu a susținut parcursul european al României, iar acest lucru a fost menționat în fiecare discurs al său referitor la țara noastră.

De aceeași susținere se bucură Manfred Weber în Grupul Popularilor Europeni, delegația României fiind a treia cea mai mare din Grupul PPE în Parlamentul European.

 

Continue Reading

Dan Motreanu

1 Decembrie | Eurodeputatul Dan Motreanu: Țelul nostru, al tuturor, este de a oferi copiilor noștri o Românie mai bună, mai prosperă, mai unită

Published

on

© Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) transmite în mesajul său aniversar de 1 Decembrie că „românii au luptat, rezistat și au șansa acum, mai mult ca oricând, să dovedească din plin că unirea și jertfa înaintașilor nu au fost în zadar”.

Potrivit deputatului european, obiectivul care îi motivează astăzi pe români este protejarea sănătății și a vieții: „Țelul nostru, al tuturor, este de a oferi copiilor noștri o Românie mai bună, mai prosperă, mai unită. Este obiectivul care ne motivează astăzi, de ziua noastră, să fim atât de aproape unii de ceilalți și totuși departe fizic, protejând sănătatea și viața.”

„Obișnuiți cu parada și veselia acestei zile, dar care lipsesc astăzi, vom celebra cu gândul și recunoștința către cei aflați în linia întâi urându-le și rugându-ne să aibă forța de a rezista în continuare. Visăm la viața dinaintea pandemiei și la viitorul pe care țara noastră are șansa să-l clădească acum”, a mai adăugat acesta.

 

Continue Reading

Cristian Bușoi

1 Decembrie | Eurodeputatul Cristian Bușoi: La mulți ani tuturor celor care se dedică românilor și salvează vieți

Published

on

© Calea Europeană/ Zaim Diana

 

Eurodeputatul Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din Parlamentul European, transmite încurajări românilor de Ziua Națională a României, susținând că la 102 ani distanță de la Marea Unirea, românii vor continua tradiția strămoșilor de a lupta împotriva unei pandemii și să construiască o nouă Românie. 

„1 Decembrie este un motiv de sărbătoare! Ziua României o serbăm în acest an chiar dacă suntem într-o bătălie cu un virus perfid. Cu toate acestea, nu trebuie să uităm faptul că acum 102 ani, străbunii noștri ieșiseră din Primul Război Mondial, se luptau cu Gripa Spaniolă și, cu toate acestea, puneau bazele României. Au făcut lucruri extraordinare pentru țară, au învins Gripa, au făcut Unirea și au început să construiască.  Și noi acum, la 102 ani distanță, vom face același lucru. Vom învinge pandemia, vom trece peste această etapă grea și vom construi, vom dezvolta România”, a scris Cristian Bușoi pe pagina de Facebook.

De asemenea, europarlamentarul Cristian Bușoi i-a menționat în mod special pe cei din linia întâi care se luptă cu pandemia: „La mulți ani tuturor românilor! Un mesaj special doctorilor aflați în linia întâi, personalului MAI, ambulanțierilor, tutor celor care se dedică românilor și salvează vieți. La mulți ani, România! La mulți ani, români oriunde v-ați afla!”

 

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

ROMÂNIA2 mins ago

Ministrul Bogdan Aurescu, mesaj de Ziua Națională: Politica externă a României trebuie să rămână o politică de consens național, coerentă și predictibilă

ROMÂNIA15 mins ago

Ambasadorul Adrian Zuckerman, de Ziua Națională a României: SUA vor continua să sprijine evoluţia României ca lider regional şi european

PARLAMENTUL EUROPEAN18 mins ago

Manfred Weber, liderul Grupului PPE din PE: Astăzi sărbătorim România și calea ei spre realizarea libertății și a unității

ROMÂNIA33 mins ago

Klaus Iohannis, discurs cu spirit unificator de Ziua Națională: Eroii patrioți ai Marii Uniri au “demni urmași” în românii curajoși care luptă cu pandemia. Aceasta este unirea românilor din anul 2020!

ROMÂNIA1 hour ago

Secretarul general adjunct al PMP Ioana Constantin: Să iubim România, azi și în fiecare zi. Suntem o națiune puternică

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Șeful diplomației SUA, mesaj de Ziua Națională a României: Un partener strategic valoros și un aliat statornic. Nu uităm sacrificiile pe care le-ați făcut în operațiile NATO

Dan Motreanu1 hour ago

1 Decembrie | Eurodeputatul Dan Motreanu: Țelul nostru, al tuturor, este de a oferi copiilor noștri o Românie mai bună, mai prosperă, mai unită

CONSILIUL EUROPEAN1 hour ago

Președintele Consiliului European, mesaj de felicitare de Ziua Națională a României: Sper că vă veți bucura de această zi specială, chiar dacă trecem prin vremuri dificile

Cristian Bușoi2 hours ago

1 Decembrie | Eurodeputatul Cristian Bușoi: La mulți ani tuturor celor care se dedică românilor și salvează vieți

ROMÂNIA2 hours ago

Președintele Germaniei, telegramă către Klaus Iohannis de Ziua Națională a României: Relațiile dintre țările noastre, un bun prețios în aceste vremuri

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Ludovic Orban: Finalizarea gazoductului BRUA, o investiţie extrem de importantă pentru România şi pentru Europa, permiţând diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz natural ale UE

ROMÂNIA3 days ago

Faza I a gazoductului BRUA, finalizată. Președintele Klaus Iohannis: O etapă esențială a întăririi securității energetice atât a țării noastre, cât și a Uniunii Europene

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Ludovic Orban: În următoarea perioadă, România va beneficia de finanțări extrem de importante de la nivel european

EVENIMENTE6 days ago

Coaliția “Votez pentru Sănătate” organizează dezbaterea “De ce avem nevoie de un parteneriat strategic pentru sănătate?” (LIVE, 26 noiembrie, ora 11:00)

Dacian Cioloș6 days ago

Dacian Cioloș: Europa este ținută ostatică de două țări, iar Bruxelles-ul trebuie să arate că știe să ia decizii ferme pentru a apăra libertatea și democrația

U.E.1 week ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Marian-Jean Marinescu1 week ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Bugetul politicii de transport nu a fost mărit de Parlamentul European, ceea ce este în detrimentul țărilor din Est

ROMÂNIA1 week ago

Președintele Klaus Iohannis: Voi sprijini solicitările pentru fonduri europene pentru a începe reconstrucția Institutului Clinic Fundeni

Marian-Jean Marinescu1 week ago

Marian-Jean Marinescu: Parlamentul European cere o foaie de parcurs privind trecerea de la motoare cu combustie la cele bazate pe resurse nepoluante pentru a proteja producătorii și consumatorii

Gheorghe Falcă1 week ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Administrațiile locale trebuie să acorde prioritate studiilor pentru reabilitarea termică a clădirilor pentru a primi rapid finanțare europeană

Advertisement
Advertisement

Trending