Connect with us

NATO

Sesiunea de primăvară a Adunării Parlamentare a NATO din 2020 va avea loc în Ucraina. Petro Poroșenko: Este un puternic mesaj de solidaritate cu Kievul

Published

on

Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a considerat că decizia de a organiza sesiunea de primăvară a Adunării Parlamentare a NATO în Ucraina este un puternic semnal de solidaritate cu Kievul din partea Alianței Nord-Atlantice.

Ucraina va găzdui sesiunea de primăvară a Adunării Parlamentare a NATO în 2020. Pentru noi, acesta este un puternic mesaj de solidaritate cu Kievul, care se luptă pentru suveranitatea și integritatea sa teritorială“, a precizat Petro Poroșenko pe pagina sa de Facebook.

„Comitetul permanent al AP al NATO a aprobat cererea Ucrainei privind organizarea sesiunii de primăvară la Kiev. Ne-a fost acordat acest drept pentru anul 2020. Aceasta nu este doar o manifestare a sprijinului pentru Ucraina, ci şi dovada unei strânse cooperări. Există o înțelegere clară că Ucraina este un stat democratic”, a afirmat șefa delegației ucrainene care a participat la reuniunea Adunării Parlamentare a NATO ce a avut loc la București, Irina Friz, anunță RadioChișinău.md.

Anunțul făcut de Poroșenko survine la scurt timp după ce președintele AP a NATO, Paolo Alli, a declarat la București că sprijinirea Ucrainei, a Republicii Moldova și a Georgiei înseamnă apărarea întregii Europe și a Alianței.

„Întâlnirile noastre din acest sfârșit de săptămână au ilustrat încă o dată marea valoare pe care Adunarea noastră o adaugă discuțiilor legate de securitatea globală și euroatlantică. Sesiunea de primăvară din Georgia și aceasta din România ne-au permis să ne concentrăm, în primul rând, pe evoluțiile care au avut loc în această regiune importantă din punct de vedere strategic, acea a Mării Negre. La nord de țărmurile României, în Ucraina, Rusia își continuă ocuparea ilegală a Crimeii și continuă, de asemenea, sprijinul militanților armați din Donbas care violează acordurile de la Minsk. În Republica Moldova, Rusia susține regiunea separatistă a Transnistriei și blochează rezolvarea conflictului. Pe țărmul celălalt al Mării Negre, încă ocupă o parte din teritoriul Georgiei. Aceste violări evidente ale dreptului internațional ne preocupă pe toți și sunt de neacceptat. Sprijinirea Ucrainei, a Republicii Moldova și Georgiei înseamnă apărarea întregii Europe și a NATO, de asemenea”, a declarat Paolo Alli.

Adunarea Parlamentară a NATO este o organizație interparlamentară a țărilor membre ale Alianței. Acesta se reunește de două ori pe an, iar legislatorii delegați de parlamentele naționale în cadrul unor cote de partid care sunt proporționale cu reprezentarea partidelor în parlamente iau parte la lucrările sale.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialist în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

NATO

NATO califică drept ”inacceptabile” amenințările lui Putin la adresa statelor europene cu centre de decizii ale Alianței: Cerem Rusiei să se concentreze pe revenirea la respectarea Tratatului INF

Published

on

Alianța Nord-Atlantică a calificat miercuri drept ”inacceptabile” ameninţările preşedintelui rus Vladimir Putin, care a spus că ia în calcul desfăşurarea de rachete capabile să lovească ”teritoriile unde se află centrele de decizie” ale NATO, relatează DPA, citat de Agerpres.

”Ameninţările Rusiei de a lua ca ţintă aliaţi (n.r. din cadrul NATO) sunt inacceptabile”, a transmis într-un comunicat purtătorul de cuvânt adjunct al NATO, Piers Cazalet.

”NATO nu are nicio intenţie de a desfăşura noi arme nucleare terestre în Europa”, a completat acesta.

”Cerem Rusiei să se concentreze pe revenirea la respectarea Tratatului privind forţele nucleare cu rază medie de acţiune (INF)”, a spus Piers Cazalet.

Afirmaţiile făcute de Rusia că sistemele NATO de rachete din Europa de Est încalcă tratatul ”sunt o încercare flagrantă de a distrage atenţia de la nerespectarea” de către Moscova a INF, a adăugat el.

”Apărarea antirachetă a Alianţei este pur defensivă”, a mai declarat Piers Cazalet.

”Sistemele Aegis Ashore din România şi Polonia respectă pe deplin Tratatul INF”, a spus purtătorul de cuvânt adjunct al NATO.

Preşedintele rus Vladimir Putin a avertizat miercuri că Rusia ia în calcul desfăşurarea de rachete capabile să lovească ”teritoriile unde se află centrele de decizie”, în cazul în care SUA vor instala noile sisteme de armament în Europa.

Rusia nu intenţionează să desfăşoare prima astfel de rachete în Europa. Dacă însă acestea sunt desfăşurate şi livrate pe continentul european, aceasta va deteriora grav situaţia şi va genera grave ameninţări pentru Rusia”, a declarat preşedintele rus într-un discurs rostit în faţa camerelor reunite ale Parlamentului rus, Duma de Stat şi Consiliul Federaţiei.

”Voi spune clar şi deschis: Rusia va fi constrânsă să desfăşoare armamente care ar putea fi utilizate nu doar împotriva teritoriilor de unde ar putea apărea o ameninţare directă, ci şi împotriva teritoriilor în care sunt situate centrele de decizie pentru folosirea rachetelor”, a ameninţat şeful statului rus.

”Rusia va reacţiona imediat de îndată ce ameninţarea împotriva sa va deveni reală şi-şi va orienta armamentul nu doar asupra ţărilor unde SUA îşi vor instala rachetele, ci şi asupra asupra Statelor Unite”, a avertizat Vladimir Putin în discursul rostit în faţa Adunării Federale.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

SUA au trimis un nou distrugător în Marea Neagră pentru a consolida ”stabilitatea în regiune”. Reacția Rusiei

Published

on

Distrugătorul american “Donald Cook” se îndreaptă în Marea Neagră, pentru a doua oară de la începutul acestui an, informează site-ul Flotei a VI-a a Forţelor Maritime Militare ale SUA citat de agenţia RIA Novosti, informează Radio România România Actualități.

“Fiecare vizită aici ne oferă unica posibilitate de cooperare cu partenerii noştri maritimi”, a declarat comandorul Mathew Powell.

În comunicat se subliniază că prezenţa distrugătorului în Marea Neagră va consolida stabilitatea în regiune. De asemenea, “Donald Cook” va desfăşura manevre comune cu nave ale aliaţilor din NATO şi ale partenerilor din regiune.

Aceasta este a doua deplasare a distrugătorului american în Marea Neagră de la începutul acestui an. În luna ianuarie, USS “Donald Cook” a intrat în portul Batumi din Georgia şi a participat la exerciţii cu două nave ale Pazei de Coastă a Georgiei.

Distrugtorul “Donald Cook” a fost dat în exploatare din anul 1998, iar principalul armament aflat în dotarea acestuia sunt rachetele de croazieră “Tomahawk”. La bordul vasului se află între 56 şi 96 de rachete de acest tip. 

În replică, un grup de nave din cadrul Flotei Rusiei din Marea Neagră, între care corveta Orehovo-Zuevo şi nava de recunoaştere Ivan Hurs, a început o misiune de supraveghere neîntreruptă a distrugătorului american USS Donald Cook, precizează Agerpres, citând agenţia de presă oficială rusă TASS.

Anul trecut, SUA au trimis în Marea Neagră distrugătorul USS Carney, echipat cu sistem de apărare antirachetă Aegis, cu scopul de a desfăşura operaţiuni de securitate maritimă şi de a îmbunătăţi capacitatea de interoperabilitate cu aliaţii şi partenerii din regiune.

Potrivit celei de-a șasea Flote Americane, navele SUA operează cu regularitate în Marea Neagră, prin rotaţie, în conformitate cu Convenţia de la Montreux şi cu dreptul internaţional.

Prezența navalo-militară a SUA în Marea Baltică și Neagră a fost lansată în aprilie 2014 ca o modalitate de a demonstra angajamentul NATO în contextul în care regiunea se confrunta cu noi provocări în domeniul securităţii.

Potrivit Convenţiei de la Montreux semnată în 1936, navele ţărilor neriverane sunt obligate să notifice Turcia în avans despre trecerea lor prin strâmtorile Bosfor şi Dardanele, care leagă Marea Mediterană de Marea Neagră.

În conformitate cu prevederile acestei convenţii, navele ţărilor neriverane nu pot rămâne în Marea Neagră mai mult de 21 de zile.

Continue Reading

NATO

Președintele Klaus Iohannis a cerut Parlamentului ratificarea Protocolului de aderare a Macedoniei de Nord la NATO

Published

on

Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat marți decretul privind supunea spre ratificare Parlamentului a Protocolului de aderare a Republicii Macedonia de Nord la Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Bruxelles, la 6 februarie 2019.

”Preşedintele României, Klaus Iohannis, a semnat marţi, 19 februarie a.c., decretul privind supunerea spre ratificarea Parlamentului a Protocolului de aderare a Republicii Macedonia de Nord la Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Bruxelles, la 6 februarie 2019”, se arată într-un comunicat al Adminsitrației Prezidențiale remis CaleaEuropeană.ro.

Aminitim faptul că la 6 februarie ambasadorii statelor membre ale NATO și ministrul de externe Nikola Dimitrov au semnat un protocol de aderare prin care Republica Macedonia de Nord va deveni al 30-lea membru al Alianței.

Aderarea Macedoniei la NATO, un proces amânat încă din 2008 de la summitul de la București, a devenit posibilă după ce în ultimele opt luni au fost înregistrate evenimente politice istorice. Mai întâi, guvernele de la Atena și de la Skopje au semnat pe 12 iunie acordul de Prespa în care puneau capăt disputei istorice cu privire la modificarea denumirii Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei în Republica Macedonia de Nord. Apoi, la summit-ul NATO din 11-12 iulie, Macedonia a fost invitată oficial de către liderii NATO pentru a se alătura Alianței. Ulterior, în luna septembrie, o majoritate de 90% a cetățenilor prezenți la referendumul privind schimbarea denumirii țării au optat pentru această modificare, deschizând calea spre aderare. La începutul acestui an, acordul de la Prespa a fost ratificat pe 11 ianuarie de Parlamentul de la Skopje și pe 16 ianuarie de Parlamentul de la Atena.

Pentru ca Macedonia de Nord să devină oficial cel de-al 30-lea membru al Alianței, este nevoie ca toate cele 29 de state membre NATO să ratifice protocolul, acest proces urmând să aibă loc până la finalul lui 2019 și începutul anului 2020. Până atunci, Macedonia va deține statutul de observator.

De altfel, Grecia a fost prima țară a Alianței Nord-Atlantice care la 9 februarie ratifica protocolul de aderare a Republicii Macedonia de Nord la NATO, o dovadă simbolică a angajamentului Atenei de a pune capăt diferendului cu Skopje care dura de 27 de ani.

Mai mult, implicarea celor doi premieri, Zoran Zaev, pe de o parte, și Alexis Tsipras, pe de altă parte, în soluționarea acestui conflict a primit recunoaștere și din partea comunității internaționale, atât la nivel discursiv, cât și faptic, cei doi fiind nominalizați de către Ouided Bouchamaoui, membru al uneia dintre organizaţiile componente ale Cvartetului pentru Dialog Naţional din Tunisia, structură care a primit Premiul Nobel pentru Pace în 2015, la Premiul Nobel pentru Pace 2019.

O altă formă de recunoaștere a ”activității impresionante în menținerea păcii și soluționarea conflictelor” a celor doi a venit din partea Conferinței de Securitate de la Munchen, care le-a acordat lui Zoran Zaev și Alexis Tsipras distincția ”Ewald von Kleist”, care poartă numele uneia dintre persoanele care au complotat în iulie 1944 pentru încercarea eșuată de a-l înlătura pe Adolf Hitler de la putere în Germania nazistă și care, în calitate de lider al Conferinței de Securitate de la Munchen timp de 30 de ani, a contribuit la promovarea dialogului transatlantic de securitate, dar și la ordinea de securitate mai largă din perioada Războiului Rece.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending