Connect with us

MEDIU

Sesiunea plenară a PE din 5-8 iulie: Prioritățile președinției slovene la Consiliul UE, drepturile persoanelor LGBTIQ din Ungaria și statul de drept, principalele subiecte pe agendă

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Drepturile persoanelor LGBTIQ din Ungaria, prioritățile președinției slovene la Consiliul UE și statul de drept sunt câteva dintre subiectele de pe agenda Parlamentului European în sesiunea plenară din 5-8 iulie, potrivit unui comunicat.

Deputații vor evalua riscul de discriminare cu care se confruntă comunitatea LGBTIQ din Ungaria și vor întreba Comisia ce măsuri intenționează să ia pentru a-i sprijini. Dezbaterea are loc în urma votului de luna trecută al parlamentului maghiar pentru a interzice prezentarea conținutului LGBTIQ în materialele educaționale școlare sau în emisiunile TV pentru minori.

Parlamentul va discuta, de asemenea, prioritățile președinției slovene a Consiliului cu premierul Janez Janša. Este de așteptat ca președinția de șase luni să se concentreze pe facilitarea redresării și pe creșterea rezilienței UE.

De asemenea, vor fi discutate orientările elaborate în prezent de Comisie privind modul de aplicare a noilor norme care condiționează plățile din bugetul Uniunii de respectarea statului de drept de către țările UE.

În cadrul unei dezbateri cu președintele Consiliului European, Charles Michel, și cu președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, deputații europeni vor evalua rezultatele summitului european de luna trecută.

De asemenea, deputații europeni își vor adopta poziția pentru discuțiile cu Consiliul privind consolidarea rolului Agenției Europene a Medicamentului (EMA) și extinderea mandatului acesteia pentru a contribui la pregătirea pentru viitoarele crize sanitare.

Parlamentul urmează să adopte Mecanismul pentru interconectarea Europei 2021-2027, în valoare de 30 de miliarde de euro, destinat să finanțeze proiecte de transport, energie și proiecte digitale și să se asigure că proiectele transeuropene cheie sunt finalizate până la sfârșitul deceniului.

Eurodeputații vor vota, de asemenea, o finanțare de aproape 10 miliarde de euro pentru a sprijini țările UE să integreze mai bine cetățenii non-UE și să gestioneze fluxurile migratorii, precum și peste 6 miliarde de euro pentru a îmbunătăți gestionarea frontierelor externe.

În plus, europarlamentarii vor vota un regulament temporar care permite furnizorilor de servicii de e-mail, chat și mesagerie să detecteze, să elimine și să raporteze în mod voluntar abuzurile sexuale asupra copiilor pe internet, bazându-se totodată pe tehnologii de scanare pentru a detecta practicile de grooming online.

Parlamentul va vota, de asemenea, Fondul de securitate internă al UE pentru 2021-2027, precum și investiții de 6,1 miliarde de euro în pescuit și acvacultură. De asemenea, pe ordinea de zi se află prioritățile de mediu ale UE pentru 2030 și măsurile pentru a ajuta industria aviatică să se recupereze după pandemie.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană va sprijini cu 28 mld. euro accelerarea comercializării noilor tehnologii energetice nepoluante

Published

on

© Ursula von der Leyen - Twitter

Astăzi, în cadrul Forumului global de acțiune pentru energie curată, care a avut loc la Pittsburgh, SUA, Comisia Europeană și-a reafirmat sprijinul pentru accelerarea comercializării noilor tehnologii energetice curate, potrivit comunicatului oficial. 

Astfel, Comisia va contribui la această provocare cu peste 28 de miliarde de euro până în 2027 pentru a promova inovarea și implementarea tehnologiilor energetice nepoluante, în special în “sectoare greu de abandonat”, prin intermediul programului Orizont Europa, al Fondului pentru inovare și al InvestEU.

Prin sprijinirea comercializării tehnologiilor energetice curate (Clean Energy Technologies Demonstration Challenge), țările din întreaga lume și-au stabilit obiectivul de a strânge în mod colectiv 90 de miliarde de dolari în investiții publice, care, la rândul lor, vor atrage investiții private suplimentare, pentru proiecte demonstrative la scară largă care vor fi finalizate în acest deceniu. Acest lucru va accelera comercializarea de noi tehnologii, ne va permite să ne rupem dependența de combustibilii fosili volatili și neatenți și să lucrăm la o tranziție incluzivă și echitabilă către o energie curată.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a declarat: „Sunt încântată să sprijin Provocarea pentru demonstrarea tehnologiilor energetice curate. Cercetarea și inovarea vor conduce tranziția către energia curată, care este mai necesară ca niciodată. Comisia Europeană va contribui cu peste 28 de miliarde de euro până în 2027 pentru a promova inovarea și implementarea energiei nepoluante, în special în sectoarele care sunt dificil de redus. Programele noastre europene sunt pregătite pentru acest lucru. În plus, împreună cu statele membre ale UE, ne așteptăm ca Team Europe să aibă o contribuție importantă la accelerarea comercializării de noi tehnologii energetice curate.”

Un exemplu este prima oțelărie curată cu hidrogen din lume, coordonată de proiectul Hybrit, care va înlocui furnalele pe cărbune cu tehnologia de reducere directă bazată pe hidrogen. Proiectul a primit finanțare în cadrul primei cereri de propuneri de proiecte de anvergură din cadrul Fondului pentru inovare.

Continue Reading

MEDIU

Nicolae Ciucă semnalează că ”schimbările climatice reprezintă una din cele mai mari provocări ale omenirii la nivel global”: Avem strategii, instituții implicate și fonduri pentru măsurile necesare

Published

on

© Guvernul României

Schimbările climatice reprezintă una din cele mai mari provocări ale omenirii la nivel global și reclamă măsuri majore, pe termen lung, a transmis premierul Nicolae Ciucă în cadrul discursului său susținut la evenimentul de lansare a Raportului ”Limitarea schimbărilor climatice și a impactului lor: o abordare integrată pentru România”.

Citiți și:
Klaus Iohannis a lansat Raportul „Limitarea schimbărilor climatice și a impactului lor: o abordare integrată pentru România”: Lupta împotriva schimbărilor climatice nu poate fi solitară

”Vreau să mulțumesc domnului președinte Klaus Iohannis pentru susţinerea politicilor publice şi a măsurilor care vizează limitarea schimbărilor climatice. Înființarea grupului de lucru pe tema <<Combaterea schimbărilor climatice: o abordare integrată>>, și raportul elaborat de acest grup de lucru reprezintă o dovadă a angajamentului președintelui de a sprijini politicile publice care vizează limitarea schimbărilor climatice și creșterea calității vieții cetățenilor României. Schimbările climatice reprezintă una din cele mai mari provocări ale omenirii la nivel global și reclamă măsuri majore, pe termen lung. E important că starea de urgență climatică a fost recunoscută la cel mai înalt nivel internațional, Organizația Națiunilor Unite, încă din anul 2020. De asemenea, trebuie salutat faptul că numeroase organizații internaționale, precum Banca Mondială, Alianța Nord-Atlantică, OCDE se implică activ în limitarea efectelor schimbărilor climatice, deoarece acestea sunt multiplicate în viața noastră de zi cu zi”, a punctat Nicolae Ciucă, potrivit unui comunicat al Guvernului remis CaleaEuropeană.ro. 

Acesta a deplâns faptul că ”în România, anul acesta ne-am confruntat cu o secetă care a afectat grav nu doar agricultura, a afectat calitatea vieții oamenilor”.

În contextul în care ”este clar că schimbările climatice afectează pe termen lung agricultura, sănătatea publică, sistemul energetic, transporturile și, desigur, biodiversitatea”, Nicolae Ciucă a amintit că ”la nivelul Guvernului a fost înființat Comitetul interministerial pentru gestionarea efectelor produse de schimbările climatice în agricultură, în care am decis asigurarea la timp a subvenţiilor şi fondurilor alocate din bugetul Uniunii Europene şi de la bugetul de stat, pentru desfăşurarea în bune condiţii a lucrărilor agricole şi pentru realizarea obiectivelor de investiţii destinate reducerii consumului de energie”.

”O altă măsură luată se referă la alocarea fondurilor necesare pentru executarea lucrărilor de reabilitare şi investiţii în sistemul de irigaţii, pentru a putea menţine în funcţiune sistemul şi, desigur, a creşte capacitatea acestuia. Dincolo de aceste măsuri care vizează acțiuni pe termen scurt și mediu, la nivelul Guvernului s-a înființat, în luna aprilie a acestui an, Comitetul Interministerial privind Schimbările Climatice, entitate cu rol consultativ, pe care am onoarea să îl coordonez. În această calitate, apreciez ca excelentă colaborarea cu Administrația Prezidențială în vederea asigurării concordanței politicilor din sectoarele care au impact asupra schimbărilor climatice”, a detaliat premierul.

Acesta a făcut o trecere în revistă și a acțiunilor de la nivel european pentru a gestiona ”provocările complexe generate de schimbările climatice”: Pactul Verde European, Noua Strategie a Uniunii Europene privind adaptarea la schimbările climatice, Legea europeană a climei și Pactul climatic european.

Acest răspuns al Europei a dus și la necesitatea ca România să-și revizuiască Strategia Națională de Adaptare la Schimbările Climatice și să elaboreze Planul Național de Acțiune pentru implementarea sa, amintește prim-ministrul.

”În acest context, s-a impus și în România necesitatea revizuirii Strategiei Naționale de Adaptare la Schimbările Climatice și elaborarea Planului Național de Acțiune pentru implementarea acesteia, pe baza unui nou cadru normativ în domeniul schimbărilor climatice, pentru perioada 2022–2030 și pregătirea orizontului de timp 2050. Implementarea Strategiei și a Planului până în 2030 și corelarea cu alte politici și strategii, cum ar fi reziliența sistemului energetic, reducerea riscurilor de producere a dezastrelor sau managementul resurselor de apă, reprezintă o condiție obligatorie pentru adaptarea societății românești la schimbările climatice și atenuarea impactului acestora pe termen mediu și lung. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și cel al Investițiilor și Proiectelor Europene sunt implicate în implementarea Strategiei Naționale de Adaptare la Schimbările Climatice și a Planului Național de Acțiune, iar colaborarea care există la nivelul Executivului pe aceste teme majore îmi dă speranțe în ceea ce privește dezvoltarea durabilă a României”, a completat Ciucă.

Oficialul român a dat asigurări că ”avem strategii, avem instituții implicate și avem și fondurile necesare pentru implementarea proiectelor”.

Astfel, ”pentru perioada 2021–2027, Comisia Europeană  a stabilit un obiectiv mai ambițios pentru integrarea schimbărilor climatice în toate programele UE, o țintă de 25 % din cheltuielile UE care să contribuie la îndeplinirea obiectivelor climatice. Aceasta este estimată la aproximativ 320 de miliarde euro, o creștere  de peste 50 % în comparație cu bugetul pentru integrarea schimbărilor climatice alocat în perioada 2014–2020. De asemenea, Planul de investiții al Pactului Ecologic European prevede mobilizarea a cel puțin 1 trilion euro în investiții durabile până în 2030. Banca Europeană pentru Investiții (BEI) urmează un proces de transformare în Banca pentru Climă a Uniunii Europene și a anunțat că va crește treptat ponderea finanțării sale dedicate acțiunii climatice și durabilității, pentru a ajunge la 50% din operațiunile sale în anul 2025”, a exemplificat premierul.

”Uniunea Europeană finanțează adaptarea la schimbările climatice în Europa, printr-o gamă largă de instrumente și, cu siguranță vor fi necesare contribuții considerabile din partea bugetelor naționale și a sectorului privat pentru îndeplinirea obiectivelor asumate. De aceea, e important să avem dezbateri ca acestea, să fim deschiși spre consultări cu mediul privat, cu lumea academică, cu experți, pentru a lua acele măsuri care îmbunătățesc capacitatea noastră de adaptare și duc la creșterea rezilienței sistemelor socio-economice și naturale la impactul schimbărilor climatice, facilitând tranziția României către o economie circulară și atingerea neutralității climatice până în anul 2050”, a conchis prim-ministrul Nicolae Ciucă.

Continue Reading

MEDIU

Klaus Iohannis a lansat Raportul „Limitarea schimbărilor climatice și a impactului lor: o abordare integrată pentru România”: Lupta împotriva schimbărilor climatice nu poate fi solitară

Published

on

© Klaus Iohannis / Facebook

Președintele României, Klaus Iohannis, a anunțat joi, 8 septembrie, că la nivelul Administrației Prezidențiale a fost constituit un grup de lucru care a lansat, în dezbatere publică, Raportul „Limitarea schimbărilor climatice și a impactului lor: o abordare integrată pentru România”. Raportul identifică provocările majore la adresa României în contextul schimbărilor climatice și avansează o serie de soluții pentru a răspunde la acestea, se arată într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro

„În această vară marcată de secetă și de valuri lungi de căldură excesivă, am avut dovezi clare că, pentru România anului 2022, schimbările climatice nu sunt un concept abstract, ci un fenomen real, cu consecințe semnificative pentru oameni”, a declarat șeful statului. 

Potrivit acestuia, fie că vorbim despre efectele asupra sănătății publice și asupra biodiversității, fie că ne referim la afectarea producției agricole, la funcționarea sistemului energetic ori la reziliența sistemelor de transport naval și rutier, toate acestea sunt influențate de schimbările climatice și afectează, în final, întreaga societate.

„De aceea, o prioritate a mandatului meu este acordarea întregului sprijin pentru implementarea celor mai potrivite politici publice în domeniul climei. Recent, Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice și Organizația Meteorologică Mondială au publicat o serie de rapoarte științifice care indică faptul că schimbările climatice au loc în mod accelerat, generează pagube materiale majore și afectează calitatea și durata vieții oamenilor. Prin urmare, și răspunsul nostru trebuie să fie unul rapid și ferm, ținând cont, totodată, că nu avem la îndemână nicio soluție miraculoasă”, a explicat președintele. 

El a precizat că țara noastră se confruntă cu provocări specifice, care au nevoie de un set complex de măsuri de adaptare pentru a diminua efectele caniculei, secetei, ale penuriei de apă, dar, concomitent, „trebuie să avem în vedere și partea de atenuare”, prin punerea în aplicare de măsuri care reduc emisiile de gaze cu efect de seră și poluarea pe care o generăm.

„Ca răspuns al nostru la schimbările climatice, avem nevoie așadar de o abordare integrată. Întreaga lume ̶ și România, evident ̶ caută soluții pentru a limita schimbările climatice și în acest sens apelează la oameni de știință și la experți”, a adăugat Klaus Iohannis. 

De asemenea, el a mulțumit membrilor grupului de lucru pentru implicare și i-a încurajat pe toți cei care cred că pot contribui cu idei să se implice și să participe la dezbaterea publică, astfel încât să existe concluzii cât mai clar formulate.

„Dincolo de impactul sever al schimbărilor climatice asupra mediului înconjurător și a societății umane, pe care putem lesne să îl observăm fiecare dintre noi din ce în ce mai des, există și pericolul unei tranziții dezordonate către o economie cu emisii reduse de gaze cu efect de seră”, a mai spus preșesintele. 

El a amintit că, pentru statele membre ale Uniunii Europene, tranziția climatică reprezintă angajamentul ferm pe care Uniunea și l-a asumat, de a deveni o economie și o societate neutre din punct de vedere climatic până în 2050, cu obiectivul intermediar de a reduce până în 2030 emisiile gazelor cu efect de seră cu cel puțin 55% față de nivelurile înregistrate în 1990.

„O astfel de țintă ambițioasă presupune transformări radicale, care trebuie să fie însă fezabile din punct de vedere economic, dar și echitabile social. Pentru a evita riscul ca o astfel de tranziție să fie una dezordonată, cu efecte negative profunde, sunt necesare o planificare mai bună și coordonată, precum și acțiuni timpurii din partea tuturor actorilor relevanți din mediul public și privat, motive în plus pentru a avea un plan și o abordare integrate”, a explicat Klaus Iohannis.

Acesta a subliniat că schimbările climatice generează provocări majore pentru societate, dar pot crea și oportunități, iar tranziția pentru atingerea neutralității climatice aduce multiple beneficii, printre care: investiții noi în cercetare-dezvoltare-inovare, dezvoltarea de noi ramuri economice mai puțin poluante, noi locuri de muncă, combaterea sărăciei energetice și creșterea securității energetice prin reducerea dependenței de importuri de energie.

Klaus Iohannis a precizat că toate acestea se adaugă la îmbunătățirea sănătății ecosistemelor, dar și la îmbunătățirea sănătății publice, iar în contextul geopolitic actual marcat de războiul Federației Ruse împotriva Ucrainei, decarbonizarea economiei și trecerea accelerată la sursele de energie cu emisii reduse de dioxid de carbon, care să asigure securitatea energetică a României și a Uniunii Europene, „devin și mai urgente”.

„Mă bucură interesul crescut manifestat de Guvern cu privire la politicile climatice. Sunt conștient că este un domeniu nou, în care România, așa cum se întâmplă și în alte țări, se află încă în plin proces de a-și forma experții și de a-și dezvolta capacitatea instituțională. Cred că Raportul lansat astăzi vă va fi util atât prin analiza consistentă realizată, cât mai ales prin măsurile concrete propuse pentru a răspunde provocărilor majore cu care ne confruntăm”, a continuat șeful statului. 

În finalul mesajului său, președintele a declarat că lupta eficientă împotriva schimbărilor climatice „nu poate fi una solitară”, ci presupune un demers comun și o bună organizare și coordonare.

„Din această perspectivă, instituțiile publice centrale trebuie să își asume un rol de catalizator în procesul de gestionare a efortului național de răspuns la schimbările climatice. Mobilizarea unui număr cât mai mare de actori societali devine astfel o prioritate. Fie că vorbim despre mediul academic, despre cercetare, ONG-uri, mediul de afaceri sau despre mass-media, avem nevoie de implicarea tuturor. Vă invit, așadar, să găsim împreună cele mai bune soluții pentru a limita impactul schimbărilor climatice și pentru a oferi țării noastre oportunitatea de a culege beneficiile tranziției climatice”, a conchis Klaus Iohannis.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA4 hours ago

De la Sofia, Nicolae Ciucă dă asigurări că România are cantitățile necesare de gaz: Țara noastră nu va suferi în iarna 2022-2023 de lipsa gazului

ENERGIE6 hours ago

Ministrul Energiei: Finalizarea interconectorului de gaze Grecia-Bulgaria este un pas foarte important pentru designul pieței de energie din regiune

NATO6 hours ago

EXCLUSIV Șeful Comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul Estoniei: Dacă Putin o ia razna și folosește arme nucleare tactice, acesta ar trebui să fie sfârșitul jocului pentru Rusia

ROMÂNIA6 hours ago

Experții New Strategy Center au avut mai multe întrevederi la Congresul SUA pentru a împărtăși perspectivele privind situația de securitate din regiunea Mării Negre

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Ursula von der Leyen, la inaugurarea interconectorului de gaze Bulgaria – Grecia: Astăzi începe o nouă eră pentru Europa de Sud-Est și pentru securitatea energetică a UE

NATO8 hours ago

Țările baltice susțin aderarea accelerată a Ucrainei la NATO: Curajul Ucrainei nu poate decât să ne întărească alianţa

ENERGIE8 hours ago

Premierul Ciucă, la inaugurarea interconectorului de gaze Bulgaria – Grecia: România își va juca rolul în asigurarea securității energetice a Europei

Eugen Tomac9 hours ago

Eurodeputatul Eugen Tomac a adus un omagiu, în plenul PE, românilor care și-au pierdut viața pe frontul din Ucraina: „Putin are mâinile pătate de sânge”

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Joe Biden afirmă că SUA și aliații săi nu se vor lăsa „intimidați” de Vladimir Putin: NATO va apăra „fiecare centimetru” din teritoriul său

ENERGIE11 hours ago

Transgaz și operatorii de transport gaze naturale din Bulgaria, Ungaria și Slovacia propun o inițiativă pentru a livra până la 5 mld. metri cubi de gaze către Europa de Est, Centrală și de Vest

NATO23 hours ago

Mircea Geoană: Nu avem informaţii care să indice o schimbare a posturii nucleare a Rusiei, dar NATO este angajată deplin în apărarea aliaților, inclusiv a României

INTERNAȚIONAL1 day ago

Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la NATO după ce Putin a proclamat anexarea ilegală de către Rusia a patru regiuni ucrainene

REPUBLICA MOLDOVA1 day ago

R. Moldova contează pe sprijinul UE pentru a accelera ”modernizarea sectorului de securitate și apărare”. Maia Sandu: O urgență, având în vedere creșterea riscurilor în regiune

JUSTIȚIE4 days ago

Klaus Iohannis: DNA, un model la nivel european, a contribuit decisiv ca România să fie un pol de stabilitate și un partener strategic pentru partenerii din NATO și UE

ROMÂNIA5 days ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO1 week ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.1 week ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

Team2Share

Trending