Connect with us

NEWS

Sfârşitul tragic al colonialismului financiar

Published

on

Articolul de mai jos este preluat de pe site-ul romanialibera.ro
Autor:  Lucian Davidescu

În 2007, bancherii greci şi cei austrieci încă se băteau pe cotă de piaţă în Estul Sălbatic. Simţeau mirosul sângelui: şansa de-a ajunge, din marchizi financiari provinciali, nişte mici împăraţi. Cu punga de bani în loc de sabie şi marketingul delirant pe post de fanfară, au plecat să cucerească, palmă cu palmă, cotă de piaţă. Scutul? Un inutil inhibator al vitezei şi agilităţii!

Şi au învins. Împreună, băncile austriece şi cele greceşti controlează acum mai mult de jumătate din piaţa bancară din România şi cote asemănătoare în majoritatea ţărilor vecine. Dar foştii împăraţi sunt acum de nerecunoscut, scormonind cu unghiile după banii îngropaţi de valurile crizei pe te-miri-unde. Sau, în cel mai bun caz, amăgindu-se că se putea şi mai rău. Da, se putea, dar nu pentru asta au venit aici.

Grecii s-au împotmolit pentru că propriul guvern a devenit insolvent. Totuşi, bancherii preferă să-şi ştie capitalurile blocate prin cine ştie ce proiect imobiliar nevândut din Pipera, cu şanse minime de recuperare, decât să-i aducă înapoi acasă, cu şanse zero.

Austria este în situaţia exact opusă: stă destul de bine cu finanţele publice, însă băncile ameninţă să o îngenuncheze. După ce au dat credite în Europa de Est cât 120% din PIB-ul ţării de origine, orice şoc, oricât de mic, se poate dovedi catastrofal. La altă scară, catastrofal pentru Austria ar fi să-şi piardă ratingul triplu-A, singurul lucru care o împiedică să intre în spirala datoriilor şi a dobânzilor care deja nu mai cruţă nici măcar ţări ca Franţa.

Decizia băncii centrale a Austriei de-a limita volumul creditelor acordate băncilor comerciale în Est încheie o etapă a crizei şi o deschide, probabil, pe următoarea. Efectele concrete sunt destul de severe, însă pot fi depăşite: presiune suplimentară pe deprecierea leului, dobânzi mai mari, dificultatea statului dar şi a companiilor de-a se mai împrumuta.

Mai grav este însă efectul simbolic: decizia semnifică faptul că punctul de cotitură al relaţiei dintre economiile dezvoltate şi România a fost atins. Nu mai suntem un proaspăt membru al UE cu un traseu cert de convergenţă şi cu ritmuri susţinute de creştere a bunăstării. Suntem iarăşi doar o piaţă emergentă, cu profituri uneori mari dar şi cu riscuri pe măsură, unde merită să intri doar dacă ştii exact ce poţi să obţii într-un interval bine-definit şi, mai ales, dacă ştii cel puţin trei drumuri rapide înapoi.

Pentru România, aventura financiară austro-elenă a avut bune şi rele, însă trăgând linie bilanţul este net pozitiv. Din banii intraţi, o parte nu foarte mare dar nici chiar neglijabilă s-a transformat în capital productiv şi în bază de bunăstare. Acum datoriile trebuie plătite iar asta nu-i uşor, însă nici atât de greu ca acum zece, douăzeci sau treizeci de ani când singurele resurse erau munca de proastă calitate şi mâncarea exportată direct din propriile farfurii. Banii au umflat o bulă imobiliară teribilă dar au şi pus bazele unui sector al construcţiilor modernizat şi cu potenţial productiv, care în urmă cu un deceniu pur şi simplu nu exista. Chiar şi creditele de consum, care au golit buzunarele clienţilor cu educaţie financiară încă precară, au creionat mecanismele de funcţionare ale unei economii diversificate, faţă de cea de subzistenţă care funcţionase până atunci.

Următorii ani vor fi teribili. Pe lângă factura personală mai mică sau mai mare, fiecare român va trebui să plătească şi o bună parte din factura publică, unde costurile au fost chiar mai disproporţionate în raport cu beneficiile. La sfârşit, probabil că nu vor mai fi nici greci, nici austrieci care să se ofere să ajute redresarea. Iar băncile încă rămase prin România vor avea un singur produs de mase: “depozitul doar cu buletinul”.

Sursa foto: banknewszone.com

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Norvegia plănuiește să construiască prima autostradă subacvatică din lume. Planul include cel mai adânc și mai lung tunel de rocă din lume

Published

on

Norvegia dorește să construiască până în 2050 prima autostradă subacvatică din lume, un proiect a cărui valoarea se ridică la 40 de miliarde de dolari, anunță CNN, citat de TVR.

Norvegia este renumită pentru peisajul său natural deosebit, terenul accidentat îngreunâd călătoriile.

Mai mult de 1.000 de fiorduri se găsesc pe coasta de vest a țării scandinave, unde locuiește o treime din populația țării de 5,3 milioane.

Pentru a face o călătorie de 1.100 de kilometri între orașul sudic Kristiansand și Trondheim, în nord, prin coasta de vest, de exemplu, durează în prezent 21 de ore și necesită șapte treceri de feribot.

Guvernul norvegian intenționează să reducă la jumătate acest timp, cu un proiect de infrastructură de 40 de miliarde de dolari, pentru a face ruta fără feribot.

Planul include poduri și cel mai adânc și mai lung tunel de rocă din lume.

Tunelul va fi construit prin fundația de stâncă, în subsolul marin, acesta fiind la o adâncime de 392 metri şi cu o lungime de 27 kilometri.

Cu toate acestea, cel mai ambițios element al proiectului este dezvoltarea unor tuneluri plutitoare, construite la o adâncime de 30 de metri sub apă.

Dacă Norvegia va reuși să ducă la bun final proiectul, aceasta ar putea deveni învingătoare în cursa globală, în contextul în care și China, Coreea de Sud sau Italia dezvoltă proiecte asemănătoare.

Continue Reading

NEWS

Premierul Spaniei Pedro Sanchez convoacă alegeri anticipate pentru 28 aprilie, după doar 8 luni de guvernare

Published

on

Premierul socialist spaniol, Pedro Sanchez, a anunțat vineri convocarea de alegeri legislative anticipate pentru data de 28 aprilie, după numai opt luni de guvernare, anunță Deutsche Welle.

”Am propus dizolvarea parlamentului şi convocarea de alegeri legislative pentru 28 aprilie”, a declarat Sanchez, după o şedinţă de guvern extraordinară, anunț care era așteptat după ce Parlamentul a respins bugetul propus de Guvernul socialist, declanșând o criză legislativă.

Pe 5 martie vor fi dizolvate camerele, iar campania electorală va începe pe 12 aprilie.

”Spania este a cetăţenilor. Decizia le aparţine. Ei vor decide viitorul ţării”, a mai spus prim-ministrul socialist.

”Nu voi renunţa niciodată la dialog. Aşa putem găsi drumul spre rezolvarea crizei. Nu îmi place să mă fac că nu văd, prefer să iau taurul de coarne”, a mai spus acesta, informează Adevărul.ro

Pentru ca bugetul să fi fost aprobat, era nevoie de sprijinul a două partide separatiste catalane, care au solicitat Spaniei să recunoască dreptul regiunii la autodeterminare în schimbul votului.

Procesul celor 12 lideri separatiști, care a început săptămâna trecută la Madrid a provocat nemulțumirile blocului catalan parlamentar. În cele din urmă, Partidul socialist aflat la guvernare a respins solicitările catalanilor, deznodământul fiind respingerea propunerii de buget.

Premierul Pedro Sanchez s-a aflat la conducerea Guvernului spaniol doar opt luni, după ce predecesorul său, conservatorul Mariano Rajoy, a părăsit funcția în urma unui vot de neîncredere.

Guvernul socialist minoritar beneficia de sprijinul partidului Podemos, de extremă stânga, parlamentarii naționaliști basci și 17 deputați catalani separatiști.

Sondajele arată că Pedro Sanchez ar putea obține o largă majoritate a voturilor, dar nici în acest caz socialiștii nu vor putea forma o majoritate în Parlament, chiar dacă vor beneficia de sprijinul Partidului Podemos.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Secretarul de Stat american Mike Pompeo s-a întâlnit cu militarii români din Grupul de luptă NATO din Polonia care asigură securitatea flancului nord-estic al Alianței

Published

on

Secretarul de Stat american Mike Pompeo s-a întâlnit cu militarii români din Grupul de luptă NATO din Polonia, anunță Ambasada Statelor Unite din România printr-o postare pe pagina oficială de Facebook.

”Acesta le-a mulţumit militarilor americani, britanici, polonezi, croaţi şi români care asigură securitatea flancului Nord-Estic al NATO”, mai este precizat în cadrul postării amintite mai sus.

Militarii români participă în cadrul Grupului de Luptă din Polonia pentru asigurarea prezenţei înaintate consolidate în flancul Nord-Estic al Alianţei alături de partenerii americani, britanici, polonezi şi croați. Batalionul din Polonia, cu baza la Orzysz, la 100 de kilometri de granița cu enclava rusească Kaliningrad, se află sub comandă americană.

Întâlnirea dintre Mike Pompeo și militarii români a avut loc în contextul în care secretarul de Stat american se află la Varșovia, ultima oprire a turneului său diplomatic est-european care a cuprins escale la Budapesta și Bratislava, scopul fiind acela de a anunța revenirea și implicarea Statelor Unite în regiune, pe fondul unei influențe tot mai crescute a Rusiei și Chinei în regiune.

Totodată, acesta va participa la conferința privind “Promovarea unui viitor pașnic și sigur în Orientul Mijlociu”, unde se așteaptă să fie prezenți reprezentanți ai 60 de țări ale lumii, inclusiv reprezentanți ai UE și NATO.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending