Connect with us

FONDURI EUROPENE

Shirin Wheeler: Acordul de parteneriat România – CE ar putea fi adoptat până la începutul toamnei

Published

on

Acordul de Parteneriat cu România ar putea fi adoptat de Comisia Europeană la sfârșitul lunii august – începutul lunii septembrie, a declarat joi Shirin Wheeler, purtător de cuvânt al comisarului pentru dezvoltare regională, Johannes Hahn, potrivit Agerpres.

EU FlagDna Wheeler a declarat pentru Agerpres că nu este niciun pericol în privința adoptării Acordului de Parteneriat cu România, că nu există niciun risc de suspendare a fondurilor, că dialogul dintre țara noastră și CE nu s-a bazat niciodată pe critici, ci pe sugestii, manieră de lucru ce demonstrează buna cooperare dintre miniștrii români și reprezentanții de la Bruxelles. Aceasta a atras atenția că nu doar actualul guvern trebuie să ducă greul acestui proiect național de o deosebită importanță pentru cetățenii români, ci toate partidele politice.

“Așteptăm să primim răspunsul autorităților române în aceste zile cu însușirea observațiilor Comisiei și, așa cum am făcut și până acum, toate compartimentele Comisiei vor studia aceste răspunsuri. Este posibil să facem unele sugestii în continuare, nu critici, ci sugestii minore. Adoptarea acordului de parteneriat este posibilă la sfârșitul verii sau la începutul toamnei”, a declarat Shirin Wheeler pentru AGERPRES.

Aceasta a negat că ar exista vreun risc de suspendare a fondurilor. “Nu, în România nu există în acest moment nicio întrerupere, nu avem întreruperi sau suspendări de programe sau plăți. (…) chiar dacă au fost întreruperi în trecut, aceasta nu înseamnă că România a pierdut acei bani. În concluzie, nu există întreruperi și nici suspendări ale programelor în această perioadă și aceasta arată că sistemul funcționează bine”, a subliniat Shirin Wheeler.

Ea a precizat că nu există un termen limită pentru finalizarea acordului de parteneriat, calitatea fiind importantă, nu viteza de finalizare a documentului.

“Nu este un deadline. Negociem de ceva timp pe marginea acestui acord de parteneriat și acesta este un lucru bun. Facem același lucru cu toate statele membre, cu toate cele 28 de state membre, avem o procedură pe care o punem în aplicare, nu este diferită aceasta procedură pentru România. Observațiile fac parte din această procedură. Trimitem observațiile și primim înapoi răspunsul României și, repet, nu numai cu România, cu toate statele membre procedăm la fel. Subliniez că facem acest lucru împreună cu autoritățile române, nu împotriva lor. Acesta este un lucru important pe care trebuie să-l știm. Și, în cursul acestui dialog bilateral, Comisia nu a respins nimic niciodată, ci putem vorbi de variante de lucru îmbunătățite și chiar progrese care împreună produc un document de calitate. În opinia noastră calitatea este prioritară, nu viteza”, a arătat Shirin Wheeler.

Potrivit acesteia, există un dialog constant și zilnic între Comisia Europeană și reprezentanții guvernului României. “A fost un dialog constant și nu Comisia le-a spus ce să facă. Și nu a existat niciun conflict pe tema priorităților, pentru că noi credem că acordul de parteneriat trebuie să reflecte nevoile unei țări și ceea ce țara dorește să dezvolte. Dar, în același timp, noi am dorit doar să clarificăm prin ce instrumente facem acest lucru. A fost un dialog, noi nu am impus nimic”, a precizat Shirin Wheeler.

Nu în ultimul rând, ea a subliniat că, în toate statele membre, acordurile de parteneriat sunt de interes strategic, iar ele nu trebuie să reflecte doar dialogul dintre guvern și Comisie, ci să existe aceeași implicare și din partea partidelor politice, ONG-uri, autorități locale, sindicate. “Iată de ce se numește acord de parteneriat. Iată de ce Comisia nu a impus nimic, acordul de parteneriat trebuie să reflecte dezvoltarea la nivel național, susținerea la nivel național pentru dezvoltarea țării, ca să atingem împreună obiectivele europene “, a subliniat Shirin Wheeler.

 

 

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

FONDURI EUROPENE

Ministrul Fondurilor Europene Rovana Plumb a semnat, astăzi, la Timișoara, contractul de finanțare pentru cel mai amplu proiect din județul Timiș: Timișorenii vor beneficia de o mai bună alimentare cu apă și de acces la servicii de canalizare datorită banilor europeni

Published

on

Ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, a semnat contractul de finanțare pentru proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din județul Timiș, alături de Ilie Vlaicu, director general al AQUATIM SA, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro. 

Cu o valoare de 179.999.699 euro, acesta este cel mai amplu proiect finanțat din fonduri europene în județul Timiș.

”Suntem astăzi la Timișoara pentru un proiect care arată că autoritățile locale au înțeles nevoile cetățenilor, răspuzând pe măsură pentru creșterea calității vieții lor. Finanțarea europeană asigurată de colegii mei de la POIM, pe care ii felicit pentru munca lor, facilitează, practic, accesul la apă potabilă pentru 379.135 locuitori. Timișorenii vor beneficia de o mai bună alimentare cu apă și de acces la servicii de canalizare datorită banilor europeni”, a declarat ministrul Rovana Plumb.

Ministrul Fondurilor Europene a arătat astfel că Timiș face parte din topul județelor în ceea ce privește absorbția fondurilor europene și a reamintit că România se situează in prezent în media UE, cu o rata de absorbție de 28 la sută.

”Aceste investiții se regăsesc în infrastructura de apa și canalizare, in educație si sănătate sau capital uman”, a mai spus Plumb.

Localitățile care vor beneficia de acest proiect sunt: Timișoara, Recaș, Făget, Deta, Jimbolia, Sânnicolau Mare, Buziaș, Ciacova, Banloc, Belinț, Bucovăț, Buziaș, Cenad, Cenei, Checea, Fibiș, Gătaia, Găvojdia, Ghiroda, Giarmata, Giulvăz, Gottlob, Jebel, Liebling, Livezile, Lovrin, Mașloc, Moșnița Nouă, Otelec, Remetea Mare, Sacoșu Turcesc, Șag, Saravale, Sânmihaiu Român, Sânpetru Mare, Satchinez, Săcălaz, Secaș, Sînandrei, Știuca, Tomești, Tormac, Traian Vuia, Uivar, Voiteg si Victor Vlad Delamarina.

Prin proiectul semnat astăzi se urmărește realizarea segmentului de alimentare cu apă potabilă ce implică: 1 reabilitare captare de suprafață; 21 extinderi captări din surse subterane; 10 reabilitări captări din surse subterane; 93 km rețea de distribuție apă potabilă (nouă); 229 km conducte de transport; 134 km rețea de distribuție apă potabilă (reabilitată); 15 km aducțiune nouă; 12 km aducțiune (reabilitare); 13 stații tratare apă (noi); 46 rezervoare înmagazinare (noi).

Un alt obiectiv pe care îl are acest proiect este acela privind modernizarea sistemului de canalizare: 287 km rețea canalizare nouă; 87 km conducte de refulare; 38 km rețea canalizare reabilitată; 5 stații noi de epurare apă uzată; 1 extindere stație de epurare apă uzată; 1 linie de valorificare energetică a nămolului.

Prin acest proiect, autoritățile locale vor asigura, totodată, conformarea cu prevederile Directivei 98/83/CE în ceea ce privește calitatea apei prin extinderea/reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă în localitățile din județ, precum și conformarea cu prevederile Directivei 91/271/CEE prin îmbunătățirea colectării și epurării apelor uzate din aglomerările mai mari de 2.000 locuitori echivalenți.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Premieră majoră în raportul de țară pentru România: Comisia Europeană recomandă Bucureștiului cum să investească mai bine cele peste 30 de miliarde de euro ce vor fi alocate pentru perioada 2021-2027

Published

on

Recomandările de țară publicate miercuri de Comisia Europeană și care plasează România în rândul celor 13 state membre ale UE care se confruntă cu dezechilibre economice cuprind o premieră importantă pentru țara noastră și pentru viitorul investițiilor. Executivul european a publicat, pentru prima dată, în cadrul recomandărilor cuprinse în Semestrul European un ghid în care prezintă și analizează idei pentru a facilita prioritățile de investiții în statele membre, inclusiv la nivelul politicii de coeziune pentru perioada de programare financiară 2021-2027.

Documentul, detaliat specific pentru fiecare raport de țară în parte, este conceput ca o ”bază de dialog” prin care Comisia Europeană are în vedere propunerea de buget pentru viitorul cadru financiar multianual și, în baza acesteia, prezintă o serie de viziuni și recomandări pentru setarea priorităților în materie de investiții și pentru obținerea unor rezultate eficiente.

În ce privește România, ghidul publicat de executivul european capătă o valoare aparte în condițiile în care țara noastră va beneficia de al patrulea cel mai mare buget alocat (în creștere cu 8% 30,7 miliarde de euro) în cadrul unei politici de coeziune modernizată, fiind devansată doar de Polonia (72,7 miliarde), Italia (43,4 miliarde) și Spania (38,3 de miliarde).

Noua componentă inclusă de Comisia Europeană în cadrul Semestrului European – ciclul anual de coordonare a politicilor economice la nivelul UE – a fost salutată și de comisarul pentru politică regională, Corina Crețu, care a transmis că ”acest lucru ne va ajuta să relansăm discuțiile privind prioritățile statelor membre în materie de investiții pentru următorul deceniu și privind modul în care fondurile politicii de coeziune își pot aduce contribuția”.

Documentul, regăsit la Anexa D în cadrul recomandărilor de țară pentru România, are ca bază de pornire propunerea Comisiei Europene pentru viitorul buget multianual prin care alocările politicii de coeziune pentru România vor atinge un nivel record. Între altele, Comisia Europeană transmite României că printre nevoile majore de investiții se află cele privind ”consolidarea capacităților și competențelor în materie de cercetare și inovare și adoptarea tehnologiilor avansate, în toate regiunile României, inclusiv în regiunea capitalei”.

De ce sunt importante aceste recomandări și ce conțin ele?

Reamintim că executivul european a propus la 2 mai 2018 un buget pentru perioada 2021-2027, un buget pe termen lung de 1.135 de miliarde de euro, echivalentul a 1,11% din venitul național brut al UE27Bugetul propus de executivul european în plenul Parlamentului European (disponibil aici) și care se ridică la 1.279 de miliarde de euro, luând în calcul inflația, este orientat către șapte rubrici prioritare, alocările destinate coeziunii ridicându-se la 373 de miliarde de euro. Din această sumă totală România va beneficia de al patrulea cel mai mare buget alocat (în creștere cu 8% 30,7 miliarde de euro).

Propunerile și evaluările Comisiei pentru România sunt defalcate în cele cinci obiective politice ale noii politici de coeziune: o Europă mai inteligentă, o Europă mai verde și mai decarbonizată, o Europă mai conectată, o Europă mai socială și o Europă mai aproape de cetățeni.

O Europă mai inteligentă – Comisia Europeană precizează că printre nevoile majore de investiții se afă ”consolidarea capacităților și competențelor în materie de cercetare și inovare și adoptarea tehnologiilor avansate, în toate regiunile României, inclusiv în regiunea capitalei”;

O Europă mai verde și mai decarbonizată – Comisia Europeană identifică necesități de investiții prioritare pentru a promova măsurile de eficiență energetică și energia regenerabilă și remarcă faptul că România a rămas în urmă în ceea ce privește măsurile de combatere a adaptării la schimbările climatice, de reabilitare a siturilor contaminate vechi și prevenirea inundațiilor și a altor pericole naturale;

O Europă mai conectată – Sunt identificate nevoi de investiții cu prioritate ridicată pentru a dezvolta o rețea transeuropeană de transport inteligentă, durabilă, rezistentă la schimbările climatice, inclusiv îmbunătățirea accesului la rețelele transeuropene pentru transporturi, mobilitate națională, regională și transfrontalieră;

O Europă mai socială – Sunt identificate nevoi de investiții prioritare pentru a îmbunătăți accesul la ocuparea forței de muncă prin intermediul politicilor active privind piața forței de muncă, anticiparea nevoilor de competențe și sprijinirea tranzițiilor și mobilității pe piața forței de muncă;

O Europă mai aproape de cetățeni prin încurajarea dezvoltării durabile și integrate, prin dezvoltarea zonelor urbane, rurale și de coastă și a inițiativelor locale – Nevoile identificate de Comisia Europeană în materie de investiții proritare vizează zonele metropolitane în direcții precum inovarea, productivitatea și creșterea capacității administrative, dar și dezvoltarea și siguranța mediului local prin sprijinirea inițiativelor și strategiilor teritoriale, prin creșterea capacității administrative și prin sprijinirea zonelor sensibile din perspectiva problematicii de mediu.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

O nouă finanțare europeană în valoare de 116,1 milioane de EURO pentru îmbunătățirea vieții europenilor

Published

on

Foto: Calea Europeană © Zaim Diana

UE investește 116,1 milioane de euro pentru a îmbunătăți calitatea vieții europenilor, potrivit comunicatului oficial remis Calea Europeană.

Noua finanțare a programului LIFE va oferi mai mult de 3,2 miliarde de euro pentru a sprijini suplimentar 12 proiecte de mediu și probleme climatice pe scară largă pentru a sprijini tranziția Europei către o economie circulară cu emisii reduse de carbon.

Comisia Europeană a anunțat pe 15 februarie o investiție de 116,1 milioane de euro pentru cele mai recente proiecte integrate care vor fi finanțate în cadrul programului LIFE pentru mediul înconjurător și acțiunea privind clima. Finanțarea va sprijini proiecte în 10 state membre: Austria, Bulgaria, Cehia, Estonia, Finlanda, Grecia, Ungaria, Italia, Portugalia și Slovenia.

Proiectele integrate îmbunătățesc calitatea vieții cetățenilor, ajutând statele membre să se conformeze legislației UE în cinci domenii: natură, apă, aer, atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la schimbările climatice. Acestea sprijină planurile necesare pentru punerea în aplicare a legislației privind mediul și clima în mod coordonat și pe o scară teritorială largă.

Cele 12 proiecte selectate au un buget total de 215,5 milioane de euro, dintre care 116,1 milioane de euro au fost cofinanțate de UE. Finanțarea UE va mobiliza investiții care vor conduce la o sumă suplimentară de 3,2 miliarde de euro, deoarece statele membre pot utiliza și alte surse de finanțare UE, inclusiv fondurile agricole, regionale și structurale, Orizont 2020, precum și fondurile naționale și investițiile din sectorul privat.

 

 

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending