Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Siegfried Mureșan a câștigat un al treilea mandat în Parlamentul European: Voi continua să fiu la fel de serios

Published

on

Siegfried Mureșan, eurodeputat hunedorean în funcție, a câștigat duminică, 9 iunie, un nou mandat în Parlamentul European în contextul alegerilor europene. Acesta va fi cel de-al treilea mandat al politicianului liberal, după cel din legislaturile 2014-2019, respectiv 2019-2024.

Acesta și-a exprimat recunoștința pentru susținerea electorală într-un mesaj pe rețelele de socializare și s-a angajat să fie „la fel de serios și în următorul mandat”.

Siegfried Mureșan, actualmente vicepreședinte al Grupului Partidului Popular European (PPE) în Parlamentul European, are un palmares semnificativ de realizări la nivel supranațional, printre cele mai notabile numărându-se: numirea sa ca negociator-șef pentru bugetul anual al UE, rol deținut de două ori în 2018 și în 2024; asigurarea de finanțări adecvate pentru dezvoltarea rurală și modernizarea agriculturii, lucrând pentru a asigura stabilitatea și competitivitatea fermierilor din UE; munca depusă pentru reducerea disparităților economice și sociale dintre regiunile europene, promovând investițiile în infrastructură, educație și sănătate pentru regiunile mai puțin dezvoltate; susținerea inițiativelor pentru dezvoltarea infrastructurii digitale și transporturilor, esențiale pentru conectivitatea și competitivitatea Europei; susținerea fermă a statului de drept prin menținerea unui sistem judiciar independent și promovarea protecției drepturilor fundamentale ale cetățenilor europeni; eforturi pentru creșterea finanțării și extinderea programelor destinate dezvoltării educaționale și profesionale a tinerilor, precum Erasmus+, pentru a atinge un număr cât mai mare de tineri europeni; sau susținerea fermă a parcursului european al Republicii Moldova, facilitând alocarea de fonduri europene și asistență tehnică pentru realizarea reformelor și dezvoltarea infrastructurii și promovând proiecte de infrastructură care să îmbunătățească conectivitatea dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană în sectorul transporturilor și al energiei.

Alianța electorală a coaliției de guvernare PSD-PNL a câștigat alegerile europene din România, conform exit-poll-ului prezentat la finalul închiderii urnelor de vot. 

Citiți și: Exit-Poll: Alianța PSD-PNL (54%) a câștigat alegerile europarlamentare după cea mai mare prezență la vot de la aderarea la UE. AUR – 14%, Alianța Dreapta Unită – 11%

Prezența la vot, de 52,3%, reprezintă cea mai ridicată prezență națională la europarlamentare din istoria apartenenței României la Uniunea Europeană, devansând prezența record de 51% de la alegerile europene din 2019.

Potrivit datelor furnizate de Autoritatea Electorală Permanentă la scrutinul europarlamentar au votat 9,4 milioane de români în țară și 209.000 în diaspora pentru a decide cine vor fi cei 33 de membri ai Parlamentului European din partea României în mandatul 2024-2029.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

“Consens neobișnuit de rapid pentru funcțiile de top din UE” vs. “liderii nu vin la Bruxelles să aprobe un acord”: Cei 4 lideri care ar urma să conducă Uniunea

Published

on

Majoritatea pro-europeană pe care Partidul Popular European (PPE), Socialiștii Europeni (S&D) și liberalii de la Renew Europe o vor putea păstra în următorul Parlament și creșterea influenței extremei drepte ar putea declanșa un consens neobișnuit de timpuriu și rapid asupra funcțiilor de top de la nivelul Uniunii Europene, respectiv poziția de președinte al Comisiei Europene, de președinte al Consiliului European, de președinte al Parlamentului European și de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.

“Dacă vă așteptați la luni întregi de dueluri, la acțiuni politice palpitante și la puterea de la Bruxelles care scoate cuțitele ascuțite pentru a-și asigura posturile de conducere din UE în urma alegerilor europene, s-ar putea să fiți dezamăgiți”, scrie Politico Europe, într-un material în care citează diplomați europeni.

Astfel, “un consens neobișnuit de timpuriu pare să se contureze” în privința funcțiilor de top din conducerea UE, scrie Politico Europe, numindu-i pe Ursula von der Leyen din Germania pentru un al doilea mandat de președinte al Comisiei Europene, pe fostul prim-ministrul social-democrat portughez António Costa ca președinte al Consiliului European, pe Roberta Metsola ca președintă a Parlamentului European și pe prim-ministrul Estoniei Kaja Kallas ca Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.

O explicație succintă: Cum se derulează acest proces?

Numirea liderilor instituțiilor Uniunii Europene este un proces care se desfășoară după reguli stabilite de Tratatul Uniunii Europene și criterii stabilite de liderii statelor membre. Consiliul European, fieful celor 27 de șefi de state sau de guverne, este instituția care decide cine vor fi președintele Consiliului European (doi ani și jumătate cu posibilitatea reînnoirii), Înaltul Reprezentant (cinci ani) și președintele Comisiei Europene (cinci ani). Deținătorul funcției de președinte al Parlamentului este ales la nivelul eurodeputaților pentru un mandat de doi ani și jumătate, cutuma prevede că poziția este împărțită de către cele două mari forțe politice – PPE și S&D -, fiecare câte o jumătate de mandat, dar ea ilustrează și echilibrul de forțe convenit la nivelul Consiliului European.

Dacă decizia în ceea ce privește președintele Consiliului European și Înaltul Reprezentant este una singulară, candidatul pentru șefia Comisiei Europene are nevoie să obțină nominalizarea din partea liderilor celor 27 de state membre, reuniți în Consiliului European, pentru a ajunge la votul din Parlamentul European. Potrivit tratatului UE, Consiliul European, ținând cont de rezultatele alegerilor europene, trebuie să hotărască cu majoritate calificată (minim 55% din statele membre care reprezintă 65% din populația UE) asupra unui candidat.

Rezultatele alegerilor europene, extinderea succesivă a Uniunii Europene și reforma UE prin înființarea funcțiilor de Înalt Reprezentant (în 1999) și președinte de Consiliu European (în 2009) i-a determinat pe liderii europeni să introducă și criterii politice pentru stabilirea liderilor acestor instituții: apartenența politică, proveniența geografică și echilibrul de gen.

Consensul menționat de Politico Europe regăsește aceste propuneri în următoarea situație: Ursula von der Leyen, candidat pentru un nou mandat la șefia Comisiei Europene, face parte din Partidul Popular European, câștigător al alegerilor europene, și provine din Germania (centru-nord). Roberta Metsola, actuala președintă a Parlamentului European, este tot din PPE, provine din Malta (sudul Europei). Fostul premier portughez Antonio Costa este un lider influent al Socialiștilor și Democraților Europeni și provine din sud-vestul Europei. Kaja Kallas face parte din familia politică liberală Renew Europe și provine din Europa de Est.

Politico Europe: Nimic nu este scris în piatră, dar schița unui acord este pregătită pentru primul summit din 17 iunie

Opt oficiali și diplomați europeni au declarat pentru Politico Europe că deși nimic nu este stabilit în piatră, se așteaptă schița unui acord până prima reuniune a liderilor europeni.

La o săptămână după alegerile europene, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene își vor da întâlnire pentru un prim summit post-electoral, la Bruxelles, pe 17 iunie, succedat de summitul de vară al Consiliului European, din 27-28 iunie, pentru a decide cine vor fi liderii care vor conduce destinele instituțiilor UE până în 2029, respectiv președintele Comisiei Europene, președintele Consiliului European și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.

Bateți în lemn, dar, de data aceasta, lucrurile ar putea merge relativ repede”, a declarat un oficial european, deși a avertizat că un acord oficial nu va fi încheiat până când liderii nu se vor întâlni din nou pe 27-28 iunie.

Șansa lui von der Leyen la un nou mandat la șefia CE: Înfrângerea zdrobitoare a lui Macron în fața extremei-drepte

Alinierea diplomatică rapidă în jurul celor 4 contrastează puternic cu așteptările de dinaintea alegerilor europene, când la Bruxelles circulau zvonuri potrivit cărora președintele francez Emmanuel Macron Macron lua în considerare alternative la Ursula von der Leyen pentru șefia executivului Uniunii Europene.

“Cu cât aud mai mult optimism, cu atât devin mai nervos”, a declarat un diplomat european.

Partidul Popular European, care rămâne cea mai mare forță politică după alegerile europene, dorește să garanteze un al doilea mandat de cinci ani pentru von der Leyen. În condițiile în care Macron este concentrat asupra alegerilor legislative anticipate pe care le-a convocat ca urmare a eșecului zdrobitor în fața extremei-drepte la alegerile pentru Parlamentul, liderii continentului sunt aproape siguri că o vor împinge pe aceasta să treacă.

Liderii nu o pot ocoli, chiar și cei care ar vrea. Ea este candidatul lor principal, ei sunt cel mai mare partid. Ea va fi prima care va acționa”, a declarat un alt oficial european.

Numirile lui António Costa și Kajei Kallas, cele mai complicate. Pentru Roberta Metsola, un drum facil

Socialiștii, al doilea grup ca mărime din Parlamentul European și o parte esențială a actualei coaliții centriste pro-europene, vizează conducerea Consiliului European, care reprezintă cele 27 de țări membre ale UE.

António Costa este favorit în cursa pentru a-i succeda actualului președinte al Consiliului European, Charles Michel, însă candidatura lui ar putea fi în continuare complicată de problemele sale juridice.

Cel mai incert post, în acest moment, este cel de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, au declarat patru oficiali.

Prim-ministrul estonian Kallas este interesat de acest post și, în calitate de femeie liberală est-europeană și lider național, ar fi o alegere aproape ideală pentru liberali în alegerea succesorului lui Josep Borrell, mai ales că ei vor fi a treia forță politică, dar care a pierdut multe mandate.

Rezerve au fost exprimate de unii lideri europeni faţă de cei doi din urmă, António Costa fiind investigat în Portugalia într-un dosar care a condus la demisia sa din funcţia de premier, în timp ce Kaja Kallas este cunoscută prin radicalismul său antirusesc, mai mulți lideri occidentali manifestându-şi înaintea alegerilor teama că s-ar putea ca ea să se concentreze exclusiv asupra Rusiei şi să neglijeze alte zone, precum Africa şi Orientul Mijlociu.

Această opoziţie faţă de Kallas s-a estompat deoarece numele său s-ar potrivi acestei numiri din punct de vedere geografic, politic și diplomatic, în timp ce în cazul lui Costa numeroase capitale europene nu consideră problemele sale judiciare un obstacol pentru a veni la Bruxelles, mai ales că el are o relaţie de lucru bună cu Ursula von der Leyen.

Cea mai ușoară dintre cele patru nominalizări va fi acordarea unui nou mandat de doi ani și jumătate actualului președinte al Parlamentului European, Roberta Metsola, care face parte din PPE. Dar Parlamentul însuși, și nu liderii UE, este cel care are ultimul cuvânt în această decizie.

În zilele următoare, la dineul informal și la summit, liderii europeni se vor târgui cu von der Leyen pentru a obține concesii în schimbul sprijinului lor, oferindu-i acesteia susținere la schimb cu portofolii cheie în viitoarea Comisie Europeană.

Aceștia sunt șefi de stat și de guvern. Ei nu vin la Bruxelles doar pentru a aproba un acord“, a declarat un al treilea diplomat european.

Chiar dacă Consiliul European ajunge rapid la un acord cu privire la puzzle-ul pozițiilor de conducere, mai există încă obstacolul Parlamentului European, care ar putea vota un al doilea mandat de cinci ani pentru von der Leyen la data de 18 iulie.

“Întotdeauna există o surpriză în discuțiile privind funcția de conducere”, a declarat un al patrulea diplomat european.

Președintele Comisiei Europene are nevoie de o majoritate la vot de 361 de membri ai Parlamentului European pentru a fi ales. Deși coaliția pro-europeană PPE – S&D – Renew Europe a obținut peste 400 de locuri, încă există reticențe în rândul mai mulți eurodeputați în ce o privește pe Ursula von der Leyen.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2024

Prima reacție a lui Klaus Iohannis după alegerile europene: Uniunea merge înainte. Guvernul va stabili și va negocia poziția de comisar european

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a precizat marți, în prima reacție publică după rezultatele alegerilor europene, că Uniunea Europeană va merge înainte, întrucât nu vorbim despre o schimbare radicală, iar în ceea ce privește ambițiile României, a precizat că Guvernul va stabili, nominaliza și negocia poziția de comisar european din partea României.

“A fost o decizie bună să fie aduse împreună alegerile locale cu alegerile europarlamentare”, a spus şeful statului, susținând “faptul că aceste alegeri au fost puse împreună, au dus la o participare de peste 50%”.

Întrebat cum vede rezultatele alegerilor europene în România și noua configurație a Parlamentului European, Klaus Iohannis a precizat că “nu putem vorbi de o schimbare radicală”.

“La Partidul Popular European, care este în continuare gruparea cea mai semnificativă, s-a mărit puțin numărul de parlamentari, la alții s-a micșorat puțin. În esență, partidele numite de centru reprezintă în continuare grosul Parlamentului European, dar sigur, în funcție de specificul național, au apărut, de exemplu în cazul Franței, au apărut modificări semnificative, dar pentru Parlamentul European în ansamblu, nu putem să vorbim de o schimbare radicală. Sunt schimbări, sigur, care vor influența felul în care se votează, care vor influența lobby-ul în Parlament pentru anumite părți de legislație, dar sunt convins că Uniunea va merge înainte și Parlamentul European va fi un partener și o instituție care rămâne constructivă”, a spus președintele.

Întrebat ce poziție ar trebui să vizeze România în conducerea instituțiilor UE, șeful statului s-a referit la mandatul de comisar european din partea României, încadrându-l în responsabilitatea Guvernului.

“În executivul european fiecare stat membru are un membru care se numește comisar european. Acesta este stabilit de Guvern și atunci să lăsăm Guvernul să ajungă în faza în care nominalizează o persoană și după aceea, sigur, o să și negocieze poziția pe care această persoană poate să o ocupe. Deci e un pic devreme pentru a discuta aceste spețe, care oricum sunt ale, repet, ale Guvernului”, s-a poziționat președintele, la o zi după ce premierul Marcel Ciolacu a precizat că România dorește un portofoliu de comisar european pentru economie și piață internă.

 

Anterior alegerilor europene, liderul PSD declara că “va face propunerea de comisar european” după consultări cu președintele Klaus Iohannis, care reprezintă România în Consiliul European.

Alianţa electorală PSD-PNL a obţinut 48,67% din voturile exprimate la alegerile europarlamentare, Alianţa AUR 14,95%, Alianţa Dreapta Unită 8,63%, UDMR 6,53%, Partidul S.O.S. România 5,04% și candidatul independent Nicu Ștefănuță 3,05%, conform datelor provizorii furnizate, marți dimineață, de Biroul Electoral Central.

Până la rezultatele finale și redistribuirea procentelor care nu au obținut pragul, Alianța PSD – PNL va trimite în Parlamentul European 19 eurodeputați, AUR – 6, ADU – 3, UDMR – 2, Partidul S.O.S. – 2 , cel de-al 33-lea mandat revenindu-i independentului Nicu Ștefănuță.

Apartenența lor la grupurile politice din legislativul european, potrivit proiecțiilor furnizate de Parlamentul European, indică faptul că grupul PPE va obține 11 eurodeputați din România (8 PNL, 2 UDMR și 1 PMP), grupul Socialiștilor și Democraților Europeni va obține tot 11 mandate din România (PSD), urmate de grupul Renew Europe cu doi eurodeputați (USR) și de grupul Verzilor cu un eurodeputat, independentul Nicu Ștefănuță.

Partidul Popular European de centru-dreapta este câștigătorul alegerilor europene cu rezultate provizorii care îl plasează la 186 de mandate, reconfirmându-și statutul de prima forță politică. PPE este urmat la mare distanță de grupul Socialiștilor și Democraților Europeni, cu 134 de mandate și de Renew Europe cu 79 de mandate. Ambele formațiuni pro-europene cu care PPE formează tradițional majorități au obținut la aceste alegeri mai puține mandate în PE decât în 2019. Față de precedentele alegeri europene, popularii câştigă zece mandate, social-democraţii pierd patru, iar liberalii pierd 23 de mandate. 

Noul Parlament European va avea 720 de membri, 361 reprezentând numărul minim de voturi pentru formarea unei majorități. PPE, S&D și Renew ar urma să dețină în jur de 400 mandate. 

Gruparea eurosceptică a Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) în care principala forță este partidul premierului italian Giorgia Meloni va redeveni al patrulea grup politic cu 73 mandate, iar grupul Identitate și Democrație (ID) de extremă-dreapta va obține 58 mandate. Cel de-al șaselea grup politic vor fi Verzii Europeni, cu 53 de mandate, urmați de Stânga radicală, cu 36 de locuri. UUn număr de 45 de eurodeputați sunt neafiliați, iar alți 55 sunt la categoria “Alții”, nou aleși care nu sunt afiliați niciunui grup politic existent în Parlamentul anterior.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2024

Parlamentul European: România, pe locul 9 în UE la prezența la vot la alegerile europene 2024, după cea mai ridicată rată de participare la urne de la aderarea la UE

Published

on

© European Union 2024 - Source: EP

Pentru a doua oară consecutiv, după prezența record din 2019, România depășește media Uniunii Europene privind la prezența la urne la alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024, stabilind totodată cea mai ridicată rată de participare la vot din istoria apartenenței la Uniunea Europeană.

Cu 52,42%, România este pe locul al nouălea în Uniunea Europeană la prezenţa la vot la alegerile europene, într-un top dominat de Belgia, Luxemburg, Malta și Germania, în timp ce prezența cea mai redusă la urne a fost înregistrată în Croaţia, Lituania şi Bulgaria.

© European Parliament

Pentru al doilea scrutin la rând, media UE la vot depășește 50%

Potrivit informațiilor legate de prezența la urne colectate de Parlamentul European pe site-ul results.elections.europa.eu, media Uniunii Europene este pentru al doilea scrutin la rând, după 2019, la peste 50% participare la vot.

La nivelul UE a fost menținută tendinţa ascendentă a prezenţei la vot din urmă cu cinci ani. În 2019, au votat 50,66% dintre cetățenii europeni, iar în 2024 s-au prezentat la urne 50,97% dintre cetățenii Uniunii Europene.

© European Parliament

Pe primele locuri din punctul de vedere al prezenţei la vot s-au aflat Belgia (89,82%), Luxemburg (82,29%) şi Malta (73%). Germania (64,78%) s-a aflat pe locul al patrulea la prezenţa la vot, urmată de Ungaria (59,26%), Cipru (58,86%), Danemarca (58,23%) şi Austria (54,10%).

Cele mai mari creşteri ale prezenţei la vot raportat la populaţie au avut loc în Ungaria, de la 43,36% la 59,26% (aproape 16 puncte procentuale), Cipru, de la 44,99% la 58,86% (aproximativ 14%), Slovenia – de la 28,89% la 41,36% (peste 12%) şi Slovacia – de la 22,74% la 34,38% (peste 11%).

România: prezența record din 2019, depășită cu 1,2%

România s-a aflat pe locul al nouălea la prezenţa la vot cu cei 52,42% dintre cetăţenii români cu drept de vot care s-au prezentat la urne.

În România s-a păstrat tendinţa ascendentă a prezenţei la vot de la ultimele scrutinuri europene. 

Pentru a doua de la aderarea la Uniunea Europeană, cetățenii români au votat în proporție de peste 50% alegerile pentru Parlamentul European, după ce la alegerile din 2007, 2009 și 2014, s-au prezentat la urne între 27,67% și  32,44% dintre cetățeni, iar în 2019 au votat 51,2%.

Creşterea față de alegerile europene din 2019 este de 1,2%, după ce, acum cinci la vot, participarea la urne crescuse cu 18,63% față de alegerile din 2014. În 2019, România era situată pe locul al treilea în UE referitor la creșterea prezenței la vot față de scrutinul precedent.

Pentru a doua oară în istorie, în 2024, România a înregistrat o prezență la vot peste media europeană, aceasta fiind 50,97%.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
U.E.49 mins ago

După câștigarea alegerilor europene, von der Leyen s-a întâlnit cu Macron la Paris pentru a discuta “agenda strategică europeană”: Sprijinul pentru Ucraina, prioritate existențială pentru UE

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

“Consens neobișnuit de rapid pentru funcțiile de top din UE” vs. “liderii nu vin la Bruxelles să aprobe un acord”: Cei 4 lideri care ar urma să conducă Uniunea

ROMÂNIA4 hours ago

Klaus Iohannis și Martin Schulz au discutat despre noua configurație politică a UE: Este importantă unitatea europeană în contextul creșterii forțelor extremiste

ROMÂNIA4 hours ago

Ministrul Simona Bucura-Oprescu a depus la OIM documentul de ratificare de către România a Convenției privind eliminarea violenței și a hărțuirii în lumea muncii

SUA4 hours ago

Biden inspiră de departe mai multă încredere decât Trump la nivel global (sondaj)

CONSILIUL EUROPEAN5 hours ago

Președintele Consiliului European o citează pe Eleanor Roosevelt într-o pledoarie pentru ”un viitor sigur și pașnic” în Gaza: Să privim dincolo de întuneric, spre o soluționare bazată pe soluția celor două state

ROMÂNIA6 hours ago

Eurostat: În 2023, românii erau cetățenii UE cei mai expuși riscului de sărăcie și excluziune socială

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

CE prezintă etapele cheie și acțiunile necesare pentru implementarea Pactului privind migrația și Azilul. Statele membre vor pregăti planuri naționale de implementare până în decembrie

EDUCAȚIE7 hours ago

Universitatea din București, prima universitate din România și în primele 101 – 200 de universități din lume privind dezvoltarea durabilă, conform Times Higher Education Impact Rankings 2024

U.E.7 hours ago

Emmanuel Macron își apără decizia de a convoca alegeri anticipate în Franța: “Eu nu vreau să dau cheile puterii” extremei drepte

CONSILIUL EUROPEAN5 hours ago

Președintele Consiliului European o citează pe Eleanor Roosevelt într-o pledoarie pentru ”un viitor sigur și pașnic” în Gaza: Să privim dincolo de întuneric, spre o soluționare bazată pe soluția celor două state

INTERNAȚIONAL10 hours ago

Din Bundestag, Volodimir Zelenski invocă căderea Zidului Berlinului pentru a arăta că nu poate exista pace în Ucraina atât timp cât o parte din țară rămâne ocupată de Rusia

ALEGERI EUROPENE 20241 day ago

Prima reacție a lui Klaus Iohannis după alegerile europene: Uniunea merge înainte. Guvernul va stabili și va negocia poziția de comisar european

NATO1 day ago

Klaus Iohannis: Războiul este în zona Mării Negre, capacitatea de apărare NATO trebuie să fie totală; R. Moldova, un partener pe care îl dorim de partea noastră

NATO1 day ago

De la summitul B9, Klaus Iohannis anunță convocarea CSAT pentru a analiza posibilitatea transferului unui sistem de rachete Patriot către Ucraina

COMISIA EUROPEANA1 day ago

UE va trimite în iunie Kievului o sumă suplimentară de 1,9 mld. de euro din Mecanismul pentru Ucraina

ALEGERI EUROPENE 20243 days ago

Adrian Câciu, după ieșirea de la urne: Am votat pentru ”o echipă puternică în PE, care să fie întotdeauna la masa deciziilor și care să ne netezească drumul către aderarea la Schengen terestru”

PPE3 days ago

Alegeri europene și locale. Rareș Bogdan a votat ”cu gândul la viaţa românilor de peste tot” și pentru ”o Românie puternică în Europa”

ROMÂNIA3 days ago

Sebastian Burduja: Am votat pentru schimbare. Speranța din inimile bucureștenilor va fi victoria acestei zile

ALEGERI EUROPENE 20243 days ago

Siegfried Mureșan a votat pentru ”o Românie puternică într-o Europă puternică” și pentru dezvoltarea țării ”cu fonduri europene”

Trending