Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a primit joi Premiul Timișoara pentru Valori Europene, cea mai înaltă distincție a municipiului, acordată personalităților care susțin valorile fundamentale europene.

Roberta Metsola a fost apreciată pentru atitudinea sa fermă în momente de criză, sprijinul necondiționat pentru Ucraina și Republica Moldova Moldova și eforturile sale constante pentru aderarea României la spațiul Schengen.

În discursul său de acceptare, Roberta Metsola s-a declarat încântată să se afle la Timișoara, un oraș “care a modelat nu numai povestea României, ci și pe cea a Europei”.

“Săptămâna trecută, am văzut Europa pe străzile din Timișoara și București, oameni cu drapele europene, scandând și celebrând locul României în inima Uniunii noastre. Ieri, în București, am avut plăcerea de a-l întâlni pe președintele ales Dan și l-am felicitat pentru victoria sa în alegeri. Știu că el împărtășește convingerea că Europa este mai mult decât simplă geografie. Ca toți cei de pe străzi săptămâna trecută și ca noi toți de aici, știm că Europa este o casă a valorilor comune. O alegere, o credință în libertate, în demnitate, în justiție. Este ceva ce trăim și respirăm, nu doar ceva ce moștenim. O promisiune pe care o predăm mai departe. Un proiect pe care îl construim, împreună, în fiecare zi”, a subliniat Metsola.

Ea a continuat, evidențiind simbolul reprezentat de Timișoara, “orașul de unde a început Revoluția din 1989, un oraș care cunoaște prețul libertății și puterea noilor începuturi”.

“Accept această distincție în numele întregului Parlament European, al colegilor mei, și al celor care lucrează în fiecare zi pentru a apăra valorile care ne unesc ca europeni. Pentru că acest premiu este mai mult decât o recunoaștere – el este o responsabilitate. O reamintire a faptului că Europa și valorile pe care le susținem nu pot fi niciodată garantate. Când europenii au votat în iunie anul trecut, ei au trimis un mesaj clar despre felul de Europă pe care o vor, iar mesajul acela a avut ecou încă o dată duminică aici, în România. Oamenii cer rezultate, ei vor o Europă care funcționează, care face viața mai simplă, nu mai grea, o Europă care conduce în ceea ce privește locuri de muncă bune, șanse mai bune și șanse corecte la construirea unui viitor, o Europă care protejează frontierele, valorile și oamenii săi”, a mai adăugat președinta Parlamentului European.

Ea a ținut să mulțumească României pentru sprijinul acordat cetățenilor ucraineni și celor moldoveni, care trăiesc sub amenințarea constantă a Rusiei.

Roberta Metsola s-a referit și la aderarea României la spațiul Schengen, pentru care țara noastră a așteptat mai mult de un deceniu. “A fost o greșeală – nu din partea Parlamentului European, noi am sprijinit aderarea – care nu ar trebui să se repete”, a insistat ea, referindu-se la amânarea aderării României la Schengen.

“Timișoara, mulțumesc foarte mult pentru această onoare”, a încheiat, în limba română, președinta PE.

Laureata din acest an a fost aleasă de un juriu format din figuri marcante ale scenei culturale, diplomatice și juridice românești: Iulia Motoc (Haga), judecător în cadrul Curții Penale Internaționale, Cristian Măcelaru (Koln), directorul muzical al Orchestre National de France, Simona Miculescu (Paris), ambasador, președinte al Conferinței Generale a UNESCO, Anca Miruna Lăzărescu (München), regizoare și scenaristă, Adriana Babeți (Timișoara), scriitoare și critic literar, Dominic Fritz, primarul Timișoarei. 

Premiului Timișoara pentru Valori Europene a fost înființat de către Municipiul Timișoara pentru a onora personalități recunoscute pe plan internațional care, cu determinare, curaj și creativitate, promovează sau apără valorile europene în interiorul și în afara Uniunii Europene. Prima laureată a premiului a fost Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, prezentă la Timișoara anul trecut, pentru înmânarea premiului.

Parlamentul European a susținut, joi, propunerea Comisiei Europene de a majora cu 50% tarifele vamale pentru produsele agricole din Rusia și Belarus care nu erau deja supuse unor taxe suplimentare. Printre bunurile vizate de noile tarife se numără zahărul, oțetul, făina și hrana pentru animale.

Textul legislativ prevede, de asemenea, un tarif de bază de 6,5% pentru îngrășămintele importate din Rusia și Belarus, precum și taxe adiționale între 40 și 45 euro pe tonă pentru perioada 2025-2026. Aceste tarife vor crește gradual până la 430 euro pe tonă până în anul 2028. Veniturile generate din vânzarea îngrășămintelor din Rusia și Belarus sunt considerate ca fiind utilizate direct pentru finanțarea războiului împotriva Ucrainei.

„Regulamentul care prevede creșterea graduală a taxelor vamale pentru produsele din Rusia și Belarus va ajuta la împiedicarea utilizării pieței europene de către Rusia pentru a-și finanța mașina de război. Nu este acceptabil ca, la trei ani de la declanșarea invaziei pe scară largă, UE să continue să cumpere produse critice în volume mari – de fapt, aceste importuri au crescut semnificativ. Propunerea va stimula producția de îngrășăminte în UE, afectată de importurile ieftine din Rusia, oferind în același timp fermierilor timp să se adapteze. Este important că textul include și prevederi de monitorizare care permit Comisiei să urmărească îndeaproape piața îngrășămintelor și să intervină dacă prețurile cresc prea mult”, a declarat raportoarea Inese Vaidere (PPE, Letonia).

Noile măsuri sunt așteptate să ducă la o reducere semnificativă a importurilor UE de produse vizate, indiferent dacă acestea provin direct sau indirect din cele două țări. Aceste restricții ar trebui să stimuleze diversificarea producției de îngrășăminte în UE, care a fost afectată de prețurile reduse ale importurilor.

Legislația obligă, de asemenea, Comisia Europeană să monitorizeze evoluțiile prețurilor și orice posibil impact negativ asupra pieței interne sau asupra sectorului agricol european, și să intervină pentru a limita efectele negative.

Regulamentul a fost adoptat cu 411 voturi pentru, 100 împotrivă și 78 de abțineri.

Odată cu adoptarea în plen, Parlamentul European și-a încheiat prima lectură. Regulamentul urmează să fie adoptat formal de către Consiliu și apoi publicat în Jurnalul Oficial al UE, înainte de a intra în vigoare.

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, l-a interpelat pe comisarul european, Hadja Lahbib, responsabil pentru răspunsul în situații de criză și protecție civilă, cu privire la strategia UE de sprijinire a pacienților în accesarea echitabilă de tratamente și tehnologii inovative.

„Cele mai performante medicamente și cele mai inovatoare tehnologii medicale trebuie să fie accesibile și românilor. Europa are nevoie de o abordare comună privind politica de sănătate și de un răspuns mai rapid și mai eficient în fața crizelor. Am interpelat-o pe comisara europeană Hadja Lahbib, responsabilă pentru răspunsul în situații de criză și protecție civilă, în cadrul ședinței Comisiei de Sănătate din care fac parte, cu privire la necesitatea unui mecanism european pentru reducerea inegalităților de acces la servicii de sănătate, în mod special în domeniul urgențelor medicale, a bolilor cronice și a maladiilor rare”, a transmis eurodeputatul Victor Negrescu.

Astfel, europarlametarul Victor Negrescu a solicitat o finanțare adecvată pentru sănătate în viitorul buget european pe termen lung precum și stocuri și achiziții comune pentru medicamentele inovatoare sau greu de găsit, conform solicitărilor incluse de acesta în opinia Parlamentului European.

De asemenea, vicepreședintele Legislativului European a cerut intervenții mai rapide la nivel european și o coordonare mai bună între state, dar și un sprijin real pentru regiunile și zonele mai expuse – inclusiv în România.

„Europa trebuie să fie capabilă să ofere un set comun de servicii medicale pentru toți pacienții europeni și să reacționeze imediat atunci când apare o criză, fie că vorbim de dezastre naturale sau alte urgențe”, a mai adăugat acesta. 

   Citiți și: Pacienții români așteaptă peste doi ani pentru accesul la medicamente inovative, față de doar 4 luni în Germania (Studiu W.A.I.T 2024)

Cele mai noi date oferite de „Studiul EFPIA Patient W.A.I.T 2024” arată că pacienții din România așteaptă mai mult de doi ani de zile până când pot accesa un medicament inovativ, mai exact 828 de zile. De asemenea, pacienții din România au acces la un număr foarte limitat de tratamente inovative, în comparație cu pacienții din Germania sau Italia. În România erau disponibile la 5 ianuarie 2024 doar 33 de medicamente, adică o rată de disponibilitate de 19%. 

Politica de sănătate a UE și rolul Comisiei Europene

Uniunea ca entitate nu are competențe în materie de sănătate. Conform tratatelor UE, acest domeniu ține de prerogativele și responsabilitatea statelor membre, de unde caracterul preponderent național al reacțiilor inițiale la declanșarea pandemiei de COVID-19.

Cu toate acestea s-a putut remarca faptul că, pe măsură ce în rândul statelor membre s-a conștientizat mai bine nevoia unei coordonări la nivel european a eforturilor de gestionare a crizei sanitare, rolul și implicarea instituțiilor europene, în special cel al Comisiei Europene, au căpătat o valoare considerabilă.

Responsabilitatea principală pentru sănătatea publică și, în special, pentru sistemele de sănătate revine statelor membre. Cu toate acestea, UE joacă un rol important în îmbunătățirea sănătății publice, prevenirea și gestionarea bolilor, atenuarea surselor de pericol pentru sănătate și armonizarea strategiilor în materie de sănătate între statele membre.