Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Siegfried Mureșan candidează pentru un nou mandat de vicepreședinte al Grupului PPE: Voi sprijini crearea unei majorități proeuropene în PE pentru ca extremiștii să nu poată influența deciziile europene

Published

on

© Siegfried Mureșan/ Facebook

Eurodeputatul Siegfried Mureșan a anunțat că va candida pentru un nou mandat de vicepreședinte al Grupului PPE, cel mai mare grup politic din Parlamentul European.

”Candidez la prima funcție importantă pentru România din noul mandat al Parlamentului European. Mâine, la 10 zile de la alegerile europarlamentare, voi candida pentru un nou mandat de vicepreședinte al Grupului PPE, cel mai mare grup politic din Parlamentul European”, a menționat acesta într-un mesaj publicat pe Facebook.

Potrivit detaliilor, Mureșan își propune în următorul mandat, să apere în continuare fondurile europene alocate României, interesele fermierilor români, să sprijine crearea unei majorități proeuropene în Parlamentul European, formată din Grupul PPE, din Socialiștii Europeni și din Grupul Renew, pentru a izola ”europarlamentarii extremiști, antieuropeni, precum AUR,” astfel încât aceștia din urmă să nu poată influența deciziile europene.

Republica Moldova reprezintă o altă prioritate enunțată de Mureșan, urmărind în următorul mandat de vicepreședinte al Grupului PPE să sprijine aderarea acestei țări la Uniunea Europeană.

De altfel, Siegfried Mureșan, aflat la al treilea mandat în legislativul european în care a deținut rolul de negociator-șef pentru bugetul anual al UE pentru 2018 și 2024, a mai avut această funcție și în precedentul mandat de europarlamentar, coordonând pozițiile grupului în ceea ce privește bugetul Uniunii Europene și politica agricolă europeană.

Prin această funcție, el a obținut sprijinul Grupului PPE pe toate voturile importante în Parlamentul European privind alocarea de fonduri europene pentru România. De asemenea, acesta a obținut sprijinul Grupului PPE pentru apărarea intereselor fermierilor români și pentru sprijinirea integrării europene a Republicii Moldova.

Amintim că, în urma alegerilor europene din 6-9 iunie, popularii europeni au repetat performanța din 2019 de a-și conserva locul de primă forță politică în Parlamentul European, fiind creditat cu 190 de locuri, la distanță considerabilă de social-democrații europeni (S&D) care au obținut 136 de locuri

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Comisarul european pentru Transporturi Adina Vălean a demisionat pentru a-și prelua mandatul de eurodeputat. Responsabilitățile sale în materie de transport vor fi preluate temporar de comisarul Wopke Hoekstra

Published

on

© European Union, 2019/Source: EC - Audiovisual Service

Comisarii Adina Vălean și Virginijus Sinkevičius i-au adus la cunoștință președintei Ursula von der Leyen decizia de a demisiona din executivul european pentru a ocupa locurile în Parlamentul European.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, efectul demisiilor comisarului Adina Vălean și comisarului Virginijus Sinkevičius va fi cu data de 15, respectiv 16 iulie.

Pentru a asigura continuitatea activității Comisiei, președinta a decis să îi atribuie temporar vicepreședintelui executiv  Maroš Šefčovič responsabilitățile pentru mediu, ocean și pescuit, pe lângă obligațiile legate de Pactul verde european și de relațiile interinstituționale și prospectivă.

Din același motiv, președinta a decis, de asemenea, să atribuie temporar responsabilitățile pentru transport comisarului Wopke Hoekstra, în plus față de portofoliul său actual axat pe acțiuni climatice.

Președinta a informat, de asemenea, Parlamentul European și Consiliul cu privire la aceste modificări temporare.

Săptămâna trecută, Adina Vălean și-a prezentat la sediul Reprezentanței Comisiei Europene din România bilanțul celor cinci ani de mandat în funcția de comisar european pentru Transporturi, asumat în 2019, înainte de a-și prelua prerogativele de eurodeputat, funcție pe care a mai deținut-o în trecut.

Citiți și: Adina Vălean prezintă bilanțul mandatului de comisar european pentru Transporturi: România a primit 12 miliarde de euro pentru acest sector, un coridor nou de transport. Portul Constanța, poartă de intrare în UE pentru mărfurile din Asia

Aceasta a fost membră a Parlamentului European încă din 2007, odată cu aderare României la Uniunea Europeană, a fost vicepreședinte al acestei instituții între 2014 și 2017 și a făcut parte din comisii importante precum cea pentru industrie, cercetare și energie, sau cea pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, pe aceasta din urmă prezidând-o în perioada 2017-2019.

Parlamentul European recent ales se reunește săptămâna aceasta într-o sesiune plenară de constituire în care își va alege președintele pentru următorii doi ani și jumătate, va decide cine sunt cei 14 vicepreședinți și cei cinci chestori și va hotărî dacă aprobă sau nu un nou mandat al Ursulei von der Leyen în fruntea Comisiei Europene.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Noul Parlament European se reunește săptămâna viitoare în sesiune plenară de constituire. Își va alege conducerea și va decide dacă sprijină un nou mandat al Ursulei von der Leyen în fruntea Comisiei Europene

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Parlamentul European recent ales se reunește săptămâna viitoare într-o sesiune plenară de constituire în care își va alege președintele pentru următorii doi ani și jumătate, va decide cine sunt cei 14 vicepreședinți și cei cinci chestori și va hotărî dacă aprobă sau nu un nou mandat al Ursulei von der Leyen în fruntea Comisiei Europene, informează legislativul european. 

Alegerea președintelui Parlamentului European

După constituirea noul Parlament pe 16 iulie, eurodeputații își vor alege președintele pentru următorii doi ani și jumătate.

Funcția de președinte dispune de o gamă largă de competențe executive și reprezentative, care se extind la „toate competențele pentru a prezida lucrările Parlamentului și pentru a asigura buna desfășurare a acestora”.

Cum este ales președintele?

Candidații pot fi propuși fie de un grup politic, fie de un grup de eurodeputați care ating pragul redus, și anume 1/20 din numărul deputaților. Înainte de vot, candidații se pot adresa plenului pentru cel mult cinci minute.

Alegerile au loc prin vot secret și necesită o majoritate absolută a voturilor valabil exprimate, și anume 50% plus unu. Buletinele de vot albe sau anulate nu sunt luate în considerare. Termenul limită pentru nominalizările la funcția de președinție este luni, 15 iunie, ora 19.00 CEST (20.00 ora României).

În cazul în care niciun candidat nu este ales în primul tur de scrutin, aceiași candidați sau alți candidați pot fi nominalizați pentru un al doilea tur de scrutin, în aceleași condiții.

Dacă este necesar, poate avea loc un al treilea tur de scrutin, conform acelorași reguli. În cazul în care niciunul dintre candidați nu este ales în al treilea tur de scrutin, cei doi candidați care au întrunit cele mai multe voturi din al treilea tur de scrutin trec la un al patrulea și ultim tur de scrutin, câștigat de candidatul care primește cele mai multe voturi.

Odată ales, noul președinte își preia atribuțiile și poate susține un discurs inaugural.

Noul Birou al Parlamentului European: alegerea vicepreședinților și a chestorilor 

Tot marți, 16 iulie, legislativul european își va alege cei 14 vicepreședinți, urmând ca miercuri, 17 iulie, să decidă cine vor fi cei cinci chestori.

Care sunt atribuțiile vicepreședinților și ale chestorilor?

Vicepreședinții îl pot înlocui pe președinte, inclusiv pentru a prezida ședințele plenare și pentru a reprezenta Parlamentul în cadrul unor ceremonii sau acțiuni specifice, atunci când este necesar. Chestorii se ocupă de chestiuni administrative care îi afectează în mod direct pe eurodeputați.

Vicepreședinții și chestorii sunt membri ai Biroului Parlamentului European (în cadrul căruia chestorii participă cu rol consultativ), care stabilește norme pentru buna funcționare a Parlamentului.

Printre alte atribuții, Biroul elaborează proiectul preliminar de buget al Parlamentului și decide cu privire la aspectele administrative, de personal și organizaționale.

Practic, grupurile politice urmăresc să se asigure că membrii Biroului reflectă, în linii mari, componența numerică a grupurilor, ținând seama, de asemenea, de rezultatele alegerii președintelui.

Procedura de vot

Regulamentul de procedură (articolele 17 și 18) al Parlamentului stabilește modul în care sunt aleși membrii Biroului. Nominalizările pentru funcția de președinte sunt propuse fie de un grup politic, fie de un grup de eurodeputați care ating pragul redus (1/20 din deputați).

Vicepreședinții sunt aleși printr-un singur tur de scrutin, cu majoritatea absolută a voturilor exprimate. În cazul în care numărul candidaților aleși este mai mic de 14, se organizează un al doilea tur de scrutin pentru locurile rămase, în aceleași condiții. Dacă este necesar un al treilea vot, este suficientă o majoritate simplă. Ordinea precedenței vicepreședinților este stabilită de ordinea în care sunt aleși și, în caz de egalitate de voturi, în funcție de vârstă. Dacă se votează prin aclamare, ordinea precedenței este determinată de un vot secret.

În fiecare tur de scrutin, deputații pot vota pentru un număr de candidați egal cu numărul de locuri disponibile în runda respectivă, dar trebuie să voteze pentru mai mult de jumătate din posturile care urmează să fie ocupate (număr rotunjit prin adaos). Practic, acest lucru înseamnă că, în primul tur, deputații vor trebui să voteze pentru cel puțin opt candidați și, în cazul în care există un număr impar de locuri în rundele următoare, numărul va fi rotunjit prin adaos: de exemplu, pentru nouă poziții, minimul ar fi de cinci voturi. Buletinele de vot care nu ating numărul minim nu sunt luate în considerare.

Alegerea chestorilor urmează aceeași procedură ca și cea pentru alegerea vicepreședinților.

Înființarea comisiilor și a delegațiilor parlamentare

Euroeputații vor confirma miercuri numărul și dimensiunea comisiilor permanente, subcomisiilor și delegațiilor. Componența comisiilor va fi anunțată vineri.

 Votul privind propunerea Conferinței președinților (președintele PE și liderii grupurilor politice) de a înființa comisiile și delegațiile Parlamentului pentru noua legislatură va avea loc miercuri. Listele eurodeputaților care urmează să fie numiți în fiecare comisie (decise la nivel intern de grupurile politice și de deputații neafiliați) urmează să fie anunțate vineri.

Conform Regulamentului de procedură (articolul 216) al Parlamentului, componența comisiilor și subcomisiilor ar trebui să reflecte, pe cât posibil, componența Parlamentului în ansamblu. Distribuția proporțională a locurilor în comisii între grupurile politice nu trebuie să se îndepărteze de cel mai apropiat număr întreg corespunzător.

Parlamentul European decide dacă sprijină sau nu un nou mandat al Ursulei von der Leyen în fruntea Comisiei Europene

Joi la ora 9.00 CEST (10.00 ora Româneii), von der Leyen va lua cuvântul în plenul Parlamentului și își va prezenta viziunea și planurile pentru președinția Comisiei. Intervenția va fi urmată de o dezbatere cu eurodeputații.

Votul secret (pe hârtie) va avea loc după dezbatere, la ora 13.00 CEST (14.00 ora României).

Parlamentul alege președintele Comisiei cu o majoritate a deputaților săi (361, într-un Parlament cu 720 de membri). În cazul în care candidatul nu obține majoritatea necesară, președintele PE invită Consiliul European să propună un nou candidat în termen de o lună, urmând aceeași procedură.

Ursula von der Leyen este președinta Comisiei din 2019 și a fost candidatul „cap de listă” al PPE la alegerile europene din 6-9 iunie.

Dacă va fi aleasă joi de eurodeputați, aceasta va reveni în funcția de președintă a Comisiei Europene pentru următorii cinci ani.

Eurodeputații vor dezbate rezultatele summitului european din 27 iunie 2024

Miercuri dimineață, eurodeputații vor dezbate rezultatele summitului din 27 iunie cu reprezentanți ai Consiliului și Comisiei Europene.

În pregătirea următorului ciclu instituțional al UE, șefii de stat sau de guvern l-au ales pe fostul prim-ministru portughez António Costa drept următorul președinte al Consiliului European, au propus-o pe Ursula von der Leyen drept candidată la funcția de președinte al Comisiei Europene și au numit-o pe Kaja Kallas, prim-ministrul Estoniei, drept candidată la funcția de Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (cu condiția ca aceasta să fie acceptată și de președinta aleasă a Comisiei).

În cursul reuniunii lor de la Bruxelles, liderii UE s-au axat, de asemenea, pe războiul Rusiei împotriva Ucrainei, pe situația din Orientul Mijlociu, pe chestiuni de securitate și apărare și pe competitivitate. Aceștia au discutat, de asemenea, despre migrație, situația din Republica Moldova și Georgia, amenințările hibride, precum și despre lupta împotriva antisemitismului, rasismului și xenofobiei.

Noul Parlament își va exprima sprijinul ferm pentru Ucraina

Miercuri dimineață, liderii grupurilor politice vor susține declarații privind nevoia sprijinului continuu acordat Ucrainei. O rezoluție va fi supusă la vot. 

Întrucât Rusia își intensifică bombardamentele asupra infrastructurii civile ucrainene, ce au inclus atacul asupra celei mai mari clinici pediatrice din țară, liderii grupurilor politice vor dezbate cele mai recente evoluții ale războiului de agresiune al Rusiei.

În rezoluția care va fi votată la ora 17.00 CEST (18.00 ora României), eurodeputații vor adopta poziția noului Parlament și se așteaptă ca aceștia să își reafirme sprijinul ferm pentru Ucraina.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Marian-Jean Marinescu, cel mai longeviv eurodeputat român și membru încă de la aderarea la UE, își încheie activitatea de aproape două decenii în Parlamentul European

Published

on

© Marian-Jean Marinescu/ Facebook

Marian-Jean Marinescu, cel mai longeviv europarlamentar român, își va încheia mandatul la jumătatea lunii iulie 2024, după o carieră remarcabilă în Parlamentul European începută odată cu aderarea României la Uniunea Europeană în 2007, fiind singurul om politic român care a activat în legislativul european încă de la integrarea României în UE.

Dragii mei, cei care poate ați urmărit aceste intervenții ale mele, toată perioada în care am fost deputat european am avut această preocupare de a transmite ceea ce se întâmplă în Parlamentul European și ceea ce fac eu aici” a declarat Marinescu, într-un mesaj video prilejuit de încheierea mandatului său. Noul Parlament European ales la scrutinul european din 6-9 iunie 2024 va fi instalat pe 16 iulie.

Marinescu a avut o activitate intensă în Parlamentul European, fiind vicepreședinte al grupului PPE timp de 12 ani și jumătate și coordonatorul PPE pentru politica de transport în următorii 5 ani. De asemenea, a lucrat în Comisia pentru transport, în Comisia pentru industrie și energie, iar în ultimii 2 ani și jumătate în Comisia pentru mediu.

Am fost raportor pe diverse dosare, destul de importante”, a subliniat el, menționând că a închis 5 dosare în codecizie în ultimul său mandat.

Marinescu a fost desemnat de trei ori cel mai bun deputat european, de două ori pentru cercetare și o dată pentru transport, și a fost vicepreședinte și apoi președinte al intergrupului din PE, Cer și Spațiu.

El a fost, de asemenea, membru în delegația PE pentru Balcani și a deschis primul cabinet de europarlamentar în afara UE, în Moldova, în 2007. “Eu sunt mulțumit de ceea ce am făcut, bineînțeles că opiniile pot fi diferite, dar nu o să mă uit în urmă cu rușine, ci mă voi uita în urmă cu mândrie,” a declarat Marinescu.

El și-a exprimat speranța că România va continua să fie reprezentată corect în Parlamentul European și va avea un cuvânt important de spus. “Vă mulțumesc pentru atenția pe care mi-ați acordat-o în această perioadă și vă doresc tuturor să fiți sănătoși și voioși!” a încheiat el.

 

Pe parcursul mandatelor sale de europarlamentar, Marian-Jean Marinescu a fost vicepreședinte al grupului PPE din Parlamentul European timp de aproape 12 ani, în 2007, 2008-2009, 2009-2014 și 2014 – 2019.

A fost desemnat în mai multe rânduri în topul celor mai influenți eurodeputați români în domeniul politicilor de transport, fiind, de altfel, coordonatorul grupului PPE în Comisia pentru transport din Parlamentul European. În perioada 2023 – 2024 a ultimului mandat a fost vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din PE.

Cele mai importante dosare pe care le-a coordonat au fost regulamentul privind Cerul Unic European și regulamentul privind funcționarea Agenției Europene pentru Siguranța Aeriană, dosare pe care le-a preluat în 2008 și le-a coordonat până în prezent. Marinescu a reușit să finalizeze negocierile cu Consiliul Uniunii Europene privind regulamentul Cerului Unic European, dar din rațiuni tehnice – traducerea documentului în toate limbile oficiale ale UE – votul final pe acest regulament va fi dat la o sesiune plenară a următorului Parlament European.

Pe parcursul activității sale de membru al PE, Marian-Jean Marinescu a câștigat de mai multe ori premiul de Europarlamentarul Anului, în anii 2014 și 2017 la categoria “cercetare și inovare” și în anul 2020 la categoria “transport și turism”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
ROMÂNIA DIGITALĂ7 hours ago

Ministrul Bogdan Ivan: Pregătim peste 2000 de IMM-uri pentru digitalizare prin PNRR

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Volodimir Zelenski și-a stabilit ca obiectiv ca în noiembrie să aibă toate elementele unui nou plan de pace

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Ministrul german de externe începe o vizită în Africa de Vest: Răspândirea instabilității în regiune va avea un impact direct asupra securității în Europa

U.E.9 hours ago

UE prelungește măsurile restrictive împotriva Iranului în contextul sprijinului militar pentru războiul Rusiei în Ucraina și pentru grupurile și entitățile armate din Orientul Mijlociu și regiunea Mării Roșii

U.E.10 hours ago

Care este viziunea pentru politică externă a noii șefe a diplomației UE, Kaja Kallas, potrivit experților (DW)

ROMÂNIA10 hours ago

Sebastian Burduja dă asigurări că Ministerul Energiei face tot ”posibilul pentru a menține sistemul energetic stabil și sigur” și sugerează populației o serie de măsuri pentru a evita supraîncărcarea rețelei

ROMÂNIA12 hours ago

Guvernul a semnat cu Google un memorandum pentru dezvoltarea infrastructurii digitale a României și a obiectivelor Deceniului Digital al Europei

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Comisarul european pentru Transporturi Adina Vălean a demisionat pentru a-și prelua mandatul de eurodeputat. Responsabilitățile sale în materie de transport vor fi preluate temporar de comisarul Wopke Hoekstra

ROMÂNIA13 hours ago

Sebastian Burduja va discuta cu omologii din UE despre rolul energiei geotermale în mixul energetic european și implementarea cadrului politic privind energia în 2030

ROMÂNIA14 hours ago

Directorul general Adrian-Victor Vevera, mesaj la ceas aniversar: ICI București celebrează 54 de ani de excelență. Ne vom continua misiunea de a inova și de a contribui la transformarea digitală a societății

SUA15 hours ago

Joe Biden, discurs către națiune din Biroul Oval după tentativa de asasinat asupra lui Trump: În America, ne rezolvăm diferendele la urnele de vot, nu cu gloanțe

NATO3 days ago

“NATO este ca o căsnicie, trebuie să fi implicat în fiecare zi”, afirmă Stoltenberg la ultimul summit ca secretar general înainte de a preda ștafeta

NATO3 days ago

Amfitrion al celebrării a 75 de ani de NATO, Joe Biden a încheiat un summit bântuit de gafa confundării lui Zelenski cu Putin alăturându-se tradiției SUA care se întinde “de la Truman la Reagan și până la mine” de apărare a NATO

INTERVIURI3 days ago

VIDEO INTERVIU Mircea Geoană, la summitul NATO de la Washington: Sprijinul NATO, o garanție suplimentară că Ucraina și R. Moldova își pot îndeplini calea europeană

NATO4 days ago

Summitul NATO: România, reprezentată de Nicolae Ciucă la lansarea “Pactului pentru Ucraina”, alături de Biden, Zelenski, Macron și ceilalți lideri euro-atlantici

ROMÂNIA4 days ago

Guvernul aprobă Strategia națională în domeniul inteligenței artificiale

MAREA BRITANIE4 days ago

În prima întâlnire cu Volodimir Zelenski, noul premier britanic îl asigură de sprijinul de neclintit al Regatului Unit: Schimbarea guvernului nu schimbă cu nimic sprijinul pe care îl vom oferi

ROMÂNIA4 days ago

Investiție de peste 100 milioane de dolari a PepsiCo într-un depozit automatizat din Popești-Leordeni. Ciolacu: Contribuiți la reducerea deficitului comercial al țării prin exportul producției către alte 17 state din lume

NATO5 days ago

La 75 de ani de NATO, liderii aliați au adoptat Declarația de la Washington: “Cale ireversibilă” a Ucrainei către NATO și o “Alianță capabilă” să apere flancul estic împotriva oricărui adversar

NATO5 days ago

Klaus Iohannis, la Washington: România susține ca perspectiva transatlantică a Ucrainei să fie ireversibilă. Ajutăm Ucraina și R. Moldova pentru că putem să o facem

Trending