Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Siegfried Mureșan, europarlamentar PPE, subliniază importanța discursului lui Jean-Claude Juncker pentru România: Comisia Europeană sprijină aderarea țării noastre la spațiul Schengen și la zona euro

Published

on

Europarlamentarul Siegfried Mureșan consideră că discursul președintelui Comisiei Europene privind Starea Uniunii de anul acesta din plenul Parlamentului European trebuie fructificat, mai ales că România este unul dintre statele care au cel mai mult de beneficiat de pe urma contextului european și a voinței politice la nivel comunitar. 

“Acest discurs este unul plin de oportunități pentru România deoarece a spus foarte clar faptul că România și Bulgaria trebuie să devină fără întârziere state membre ale spațiului Schengen. În al doilea rând, Jean-Claude Juncker a spus un lucru foarte important: Uniunea Europeană va sprijini statele membre care încă nu sunt încă în zona Schengen în parcursul lor de aderare la zona euro. Deci acestea sunt două dintre proiectele cele mai concrete de integrare europeană din ultimele decenii.”

“Jean-Claude Juncker a propus ca România să organizeze pe 30 martie 2019, la o zi după ce Marea Britanie, din păcate, va părăsi Uniunea Europeană, să organizeze un summit european care să reflecte și să ia decizii cu privire la viitorul UE. Președintele a propus ca acest summit a propus să fie organizat nu întâmplător la Sibiu, deoarece se știe că o mare parte dintre sașii transilvăneni care au venit în urmă cu câteva secole în Transilvania din tocmai din Luxemburg, din zona aceea. Să nu uităm că în anul 2007 orașul Sibiu a fost capitală culturală europeană împreună cu Luxemburg, tocmai în virtutea apropierii istorice dintre cele două regiuni.”

Eurodeputatul a evocat și importanța organizării summitului de la Sibiu chiar în timpul deținerii de către România a președinției Consiliului Uniunii Europene: “Prin deținerea acestei președinții trebuie să încercă să aducem uniunea cât mai aproape de oameni, să folosim această oportunitate să informăm, să educăm românii cu privire la Europa.” 

Siegfried Mureșan a vorbit și despre viitorul bugetului UE: “Bugetul UE pentru anul 2018 este un bugetul destul de simplu doarece Marea Britanie va fi stat membru până în 2019 și va contribui precum a făcut-o până acum, totul va fi credictibil. Am stabilit de la începutul anului drept priorități pentru bugetul Uniunii următoarele domenii: creșterea economică și crearea de locuri de muncă și în al doilea rând siguranța cetățeanului, pentru că asta este ceea ce oamenii așteaptă de la UE.”

“Consiliul împărtășește prioritățile mele pe baza cărora Comisia a venit cu proiectul de buget, dar propune în continuare tăieri, în special statele contributoare nete care doresc să plătească mai puțin, ele propunând tăieri de 1.7 miliarde, ceea ce ar slăbi bugetul. Consider că mă voi impune negocierile cu Consiliul de Miniștri și Comisia Europeană.”

 

 

 

Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu: Toate măsurile gândite de Guvernul PNL vor fi uşor accesibile pentru ca fiecare beneficiar să valorifice cât mai repede resursele puse la dispoziţia firmelor românești

Published

on

Toate măsurile gândite de Guvernul PNL vor fi ușor accesibile pentru ca fiecare beneficiar să valorifice cât mai repede resursele puse la dispoziția firmelor românești, a transmis eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE într-un mesaj pe Facebook.

Săptămâna trecută, premierul Ludovic Orban a anunțat că Guvernul a primit aprobarea din partea Comisiei Europene pe schema de ajutor de stat pentru garantarea creditelor pentru companiile mari și este pregătit să adopte un act normativ în acest sens.

Acesta a adăugat că, de asemenea, Guvernul are pregătit un set de acte normative pentru a asigura ”lichidate, fluenţă în derularea contractelor”.

Şeful Executivului s-a referit şi la măsurile legate de supracontractare în cadrul schemelor de finanţare a întreprinderilor mici şi mijlocii.

În ceea ce privește programul de finanțare sub formă de granturi pentru IMM-uri, premierul Ludovic Orban a precizat că Guvernul a mobilizat un miliard de euro, ca urmare a deciziei Comisiei de creștere a flexibilității între diferitele programe pe exercițiul financiar 2014-2020, 550 de milioane sub formă de granturi, 350 de milioane, granturi pentru capital de lucru pentru repornirea domeniilor companiilor din domeniile cele mai afectate cum ar fi HORECA, zona de spectacol, transportul rutier de persoane şi, de asemenea, o alocare de 100 de milioane şi pentru granturile către întreprinderile mici care nu au angajaţi, care au administratori care sunt plătiţi din dividende.

”Sigur că avem mai multe decizii legate de supracontractare în cadrul schemelor de finanţare a întreprinderilor mici şi mijlocii, care se derulează în cadrul Programului Operaţional Regional pe măsura 2.1 şi 2.2, granturi pentru investiţii acordate companiilor pe diferite categorii de granturi – între 0 şi 200.000, între 200.000 de euro şi un milion de euro – şi, de asemenea, noul program de granturi în care e în dezbatere publică apelul de proiecte – este vorba de granturi între 2 şi 6 milioane de euro. Modalitatea de finanţare pe care am decis-o este supracontractarea în cadrul finanţărilor pe fonduri europene”, a spus Orban.

Amintim că la începutul lunii iulie, Comisia Europeană a aprobat o schemă în valoare de 4 miliarde de RON (aproximativ 800 milioane de euro) pentru a sprijini companiile din România afectate de pandemia de coronavirus.

Acesta este cea de-a doua schemă de ajutor de stat aprobată României de către Comisia Europeană, după ajutorul de 3,3 miliarde de euro aprobat în luna martie pentru susținerea IMM-urilor.

Schema a fost aprobată în temeiul Cadrului temporar privind ajutoarele de stat.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu atenționează că perpetuarea politizării marilor proiecte de infrastructură adâncește decalajul de dezvoltare dintre România și alte state din UE

Published

on

@ Corina Crețu/Facebook

Corina Crețu, fost comisar european pentru politica regională, actualmente eurodeputat, atenționează că perpetuarea politizării marilor proiecte de infrastructură adâncește decalajul de dezvoltare dintre România și alte state din UE și recomandă politicienilor români să se concentreze pe „recuperarea timpului pierdut” în procesul de modernizare a rețelelor de transport rutier și feroviar care ar ajuta „enorm economia”, potrivit unei postări pe Facebook.

La  cinci ani de când a semnat, la București, din partea Comisiei Europene, alături de prim-ministrul Victor Ponta, Programul Operaţional Infrastructură Mare, prin care României i-au fost alocate peste 10 miliarde de euro, fostul comisar european constată cu regret că „nu s-a făcut suficient”, în ciuda eforturilor depuse la Bruxelles în favoarea țării noastre pentru majorarea ratei de cofinanțare din partea UE:

„În 2018, văzând lentoarea cu care se mișcă proiectele și pentru a evita pierderea sumelor, am modificat Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM), alocând mai multe fonduri europene pentru proiecte de importanţă majoră pentru România, precum Magistrala 6 de metrou sau Autostrada Unirii, majorând totodată rata de cofinanţare europeană de la 75% la 85%. Încă de atunci am declarat că dezvoltarea unor reţele de transport rutier şi feroviar ar reprezenta impulsul pe care economia României îl așteaptă de aproape trei decenii. Dincolo de satisfacţia lansării acestui program şi de proiectele punctuale care s-au putut derula datorită POIM, aşa cum sunt tronsoanele din autostrada Lugoj-Deva, Centura Bucureștiului, modernizarea unor reţele de cale ferată sau lucrările de la metroul din Bucureşti, rămâne insatisfacţia că nu s-a făcut suficient”, explică fostul oficial european. 

Ca urmare, Corina Crețu atenționează că perpetuarea politizării marilor proiecte de infrastructură adâncește decalajul de dezvoltare dintre România și alte state din UE și recomandă politicienilor români să se concentreze pe „recuperarea timpului pierdut” în procesul de modernizare a rețelelor de transport rutier și feroviar care ar ajuta „enorm economia”.

„La capitolul infrastructură mare sunt încă foarte multe etape de recuperat faţă de ţările dezvoltate din Uniunea Europeană. Sunt aspecte asupra cărora am atras atenția de fiecare dată. Însă din păcate, există în continuare tentaţia acuzațiilor și a politizării, a scuzelor şi explicaţiilor facile, dar mai puţin determinarea de a recupera timpul pierdut. Politicienii, indiferent de partid, trebuie să înţeleagă faptul că românii au tot auzit scuze, acuze şi explicaţii. Nu asta le lipseşte românilor, ci o infrastructură cât mai dezvoltată, care va ajuta enorm şi economia. Aceasta ar fi una din reformele cu adevărat utile pentru România”, scrie Corina Crețu.

Continue Reading

PPE

Președintele CJ Harghita, Csaba Borboly, ales raportor al Comitetului European al Regiunilor privind Agenda pentru competențe în Europa

Published

on

© Csaba Borboly/Facebook

Președintele CJ Harghita, Csaba Borboly, a fost ales raportor al Comitetului European al Regiunilor (CoR) privind Agenda pentru competențe în Europa în vederea obținerii unei competitivități durabile, a echității sociale și a rezilienței, potrivit potrivit unui mesaj al Grupului PPE din această instituție.

Agenda pentru competențe în Europa stabilește obiective cantitative ambițioase în ceea ce privește perfecționarea competențelor (îmbunătățirea competențelor existente) și recalificarea (formarea de noi competențe) care trebuie realizate în următorii 5 ani. Cele 12 acțiuni ale sale se axează pe competențe pentru locuri de muncă prin crearea de parteneriate cu statele membre, cu întreprinderile și cu partenerii sociali în vederea cooperării pentru schimbare, oferind cetățenilor posibilitatea de învățare pe tot parcursul vieții și utilizând bugetul UE ca un catalizator pentru a debloca investițiile publice și private în competențele persoanelor.

Amintim că politicianul român a fost ales, în martie, coordonator PPE în Comisia pentru politici sociale, educație, ocuparea forței de muncă, cercetare și cultură (SEDEC) a CoR.

Prioritățile popularilor europeni în cadrul Comisiei SEDEC, pentru 2020, se concentrează pe provocările demografice, fenomenul de „brain drain” (migrația creierelor, n.r.), politici sociale, egalitate de gen și investiții în inovație.

Csaba Borboly  este un politician român de etnie maghiară, vicepreședinte al Consiliului Județean Harghita în perioada 2004-2008 și președintele Consiliului Județean Harghita din 2008 până în prezent.

Din 2012, este membru al Comitetului European al Regiunilor.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending