Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Siegfried Mureșan: „Nu este o prioritate acum felul în care ne organizăm, ci să livrăm oamenilor ceea ce ei așteaptă” (partea a II-a)

Published

on

Siegfried Muresan_soloÎn săptămâna plenară 14 – 17 iulie, dedicată alegerii lui Jean-Claude Juncker la Președinția Comisiei Europene, Calea Europeană a discutat cu europarlamentarii români despre principalele provocări ale noului mandat în Parlamentul European. Astăzi vă prezentăm cea de- a doua parte a interviului realizat în exclusivitate de redactorul nostru, Andra Avram, cu eurodeputatul român, membru al grupului Partidului Popular European (PPE) și vicepreședinte al Comisiei pentru Buget, Siegfried Mureșan. 

Politica de anti-extindere: „Când Juncker spune acum că nu crede că vreun stat e pregătit pentru aderare în următorii cinci ani, are dreptate – însă nu sunt sigur că acest răspuns va mai fi corect peste alți patru ani”

A.A.: Și astăzi (n. red. – 15 iulie), în timpul ședinței de plen, s-a discutat un punct foarte interesant, pe care Juncker l-a avut și în programul său politic, în timpul campaniei electorale – și anume faptul că Uniunea Europeană nu se va mai extinde în următorii cinci ani. Cum comentați acest aspect?

S.M.: Important cred că este de unde pornim, și cred că nu putem afirma acum cu certitudine nici că Uniunea Europeană se va extinde în următorii cinci ani, și să dăm astfel o garanție de extindere, la fel cum nu putem exclude nici posibilitatea, în orice condiție și sub orice circumstanță, că Uniunea Europeană se va mai extinde. Nici una, nici alta nu sunt corecte. Ceea ce Jean-Claude Juncker a spus, și asupra căruia a insistat, a fost faptul că nu crede că, la momentul de față, vreunul dintre statele candidate este pregătit de aderare în următorii cinci ani. Pare corect, și mie mi se pare corect: sunt state avansate, cum ar fi Muntenegru sau unele din Balcanii de Vest, sunt state mai puțin avansate, iată Turcia, stat care face regrese privind statul de drept etc. Așadar, când Juncker spune acum că nu crede că vreun stat e pregătit pentru aderare în următorii cinci ani, are dreptate – însă nu sunt sigur că acest răspuns va mai fi corect peste alți patru-cinci ani. Se poate ca, în 2018, Muntenegru sau Republica Moldova să fie pregătite pentru aderare. De aceea, teza mea este următoarea: toate statele candidate trebuie să continue procesul de reformă. Beneficiile pentru populația acestor state sunt tangibile. Iată, în Republica Moldova, stat pe care îl cunosc pentru că am fost de trei ori acolo în timpul campaniei electorale, oamenii îmi spuneau, „și chiar vom călători fără vize în Europa de la sfârșitul lui aprilie?”. E clar că acesta este un beneficiu tangibil, de maximă importanță. Reformele trebuie să continue, beneficiile vor exista pentru oameni. Acum, desigur, există rezerve în anumite state, în special în rândul unui public conservator, cum este în Franța sau Germania: dacă merg și spun „vom extinde Uniunea Europeană anul viitor”, aceia vor spune „nu”, vor fi îngrijorați, vor fi speriați. În parte, au dreptate, dar acționează și sub impulsul unor șabloane de care le e teamă, iar cifrele nu susțin aceste șabloane, în realitate. Însă, dacă vom spune acum că vrem să extindem UE, e clar că mulți oameni vor avea rezerve. Ce cred că este cu adevărat important este ca aceste state să se reformeze, să se apropie de Uniunea Europeană, să progreseze. Iar dacă, peste patru ani, aceste state vor fi în mod convingător pregătite de aderarea la UE, atunci eu voi putea merge cu bună-credință în Germania și în Franța și să spun: „da, aceste state sunt pregătite, haideți să le acceptăm.” Și sunt sigur că și populația din acele state le va accepta mai ușor. Acum este dificil, oamenii au îngrijorări, trebuie să răspundem acestor îngrijorări, dar la fel trebuie să răspundem și îngrijorării oamenilor din statele candidate. Fiindcă, dacă acum, noi spunem „nu” persectivelor acestora de aderare la UE în următorii cinci ani și tăiem orice perspectivă de aderare, vă asigur că tinerii din Republica Moldova vor fi îngrijorați, nu vor vrea să rămână pe dinafară, vor veni în România, vor veni în Europa, și nu va fi bine pentru niciuna dintre țări. La fel se întâmplă și cu Balcanii de Vest – cred că răspunsul corect este: trebuie să vă reformați, trebuie să vă pregătiți de aderare, noi vă ajutăm, avem mijloacele și vrem să o facem, vom discuta pe parcurs, când vom vedea dacă sunteți pregătiți. Și a spune „nu, sub nicio formă” și a spune „da, categoric” este un răspuns greșit. Trebuie să rămânem permanent pragmatici, clari, cu mintea deschisă. Dacă un stat va fi pregătit, eu voi avea curajul să merg în fața electoratului conservator și să le spun: „acest stat merită să fie în Uniunea Europeană, haideți să-l acceptăm”.

A.A.: În consecință, acest mesaj nu ar trebui citit într-o cheie negativă. Spre exemplu, nu Republicii Moldova…

S.M.: Nu, exact – nu trebuie citit într-o cheie negativă, și mi s-a părut și mie că Juncker a insistat azi-dimineață, în a spune că nu pune nu-ul în față, ci pornește de la realitate: „mi se pare acum că niciun stat nu este pregătit pentru aderare, însă trebuie să le dăm o perspectivă”. A spus, a vorbit foarte clar, și despre Balcanii de Vest, această zonă amărâtă, nedreptățită de istorie a Europei, dar care este în același timp parte a aceluiași continent și care merită să fie aici, iar același lucru este valabil și pentru Republica Moldova – sunt români acolo, ca noi, de partea cealaltă a Prutului, dincolo de granițele României, și nu datorită dorinței lor, ci așa a vrut istoria. Ei trebuie să aibă o perspectivă, iar, la momentul în care sunt pregătiți de aderare, trebuie să îi acceptăm.

Problema Rusiei: „E timpul poate să facem și noi pași înainte, pași pe care Federația Rusă poate că nu îi așteaptă”

A.A.: Pe de altă parte, acest lucru nu ar trebui să reprezinte nici o încurajare a Rusiei în extinderea presiunilor pe care aceasta le pune în zona de est a Europei – exemplul Ucrainei. Pentru că am văzut în urmă cu câteva zile o declarație a geostrategului Robert D. Kaplan, în care spunea că Republica Moldova trebuie să fie luată din ce în ce mai  serios de către Occident, UE și inclusiv SUA, pentru că altfel riscăm să existe și acolo problema separației și a proclamării de republici independente.

S.M.: Da, a spus-o și Juncker și de-a lungul campaniei electorale, și în interviuri cu mari ziare europene, Rusia ne-a surprins, de-a lungul ultimilor ani, ne-a surprins în Georgia în 2008, ne-a surprins acum în Crimeea. E timpul poate să facem și noi pași înainte, pași pe care Federația Rusă poate că nu îi așteaptă, și o apropiere a Republicii Moldova de UE cât mai puternică și cât mai rapidă este un bun exemplu. Aceasta poate fi una din direcțiile noastre principale de acțiune. S-a semnat acordul de liber schimb și asociere la sfârșitul lunii iunie, el trebuie implementat, este exact ceea ce discutam: reforme rapide, apropiere rapidă a Republicii Moldova de UE, și nu în ciuda Rusiei, ci în primul rând pentru oameni. Însă trebuie să avem și noi curajul să acționăm, să facem pași înainte.

Despre problema creării de locuri de muncă: „Obligația mea, ca om politic, este să pun la dispoziția sectorului privat un cadru instituțional stabil, în care investitorii să aibă încredere”

A.A.: Legat de partea economică, bugetară a Uniunii Europene – care sunt măsurile și politicile pe care le susțineți, în ideea aceasta de încurajare a creării locurilor de muncă pentru tineri, în special? Juncker a susținut în ședința de plen că avem un al 29-lea stat, cel al tinerilor, al generației actuale, fără locuri de muncă.

S.M.: Într-adevăr, șomajul în rândul tinerilor este inacceptabil de ridicat, categoric. Vestea bună este următoarea: sunt discrepanțe foarte mari între statele-membre, în Spania, spre exemplu, șomajul în rândul tinerilor este de peste 50%, în Portugalia, Italia, Grecia, peste 40%. Sunt însă și state în care șomajul în rândul tinerilor este foarte scăzut, în jurul sau chiar sub 10%, gen Germania sau Austria, Danemarca, Olanda. Și de ce spun că este o veste bună? Pentru că trebuie să ne uităm la acele state în rândul cărora șomajul este mic, și trebuie să vedem ce s-a făcut în acele state, care sunt bunele practici care pot fi aplicate și în alte state. Nu totul poate fi copiat, însă multe lucruri pot fi preluate. Eu, când eram consilier principal pe afaceri în Parlamentul European, primeam investitori germani care-mi spuneau: „dorim să investim în Spania; s-au făcut reforme structurale importante, economia este din nou competitivă. Dorim să investim, dar nu găsim tineri cu calitățile, cu skill-urile de care avem nevoie pentru a-i angaja. Suntem dispuși să contribuim la educarea, la formarea lor, inclusiv financiară; avem nevoie doar de cadrul legal, implementat de autoritățile spaniole.” Așadar, ei se refereau la un sistem de educație, practic, la o relație duală în care tinerii să îmbine educația școlară cu specializarea la locul de muncă. Companiile să se implice, inclusiv financiar, să susțină educarea tinerilor, pentru că astfel vor avea tineri cu calitățile relevante pentru ei și pentru găsirea, în consecință, a unui loc de muncă. Aceasta a fost, de altfel, una dintre propunerile mele spre grupul PPE, la începutul legislaturii, ca prioritate politică pentru următorii cinci ani: să instituționalizăm colaborarea dintre statele UE privind bunele practici pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor. În termeni mai simpli, statele au început bilateral – spre exemplu, investitorul german merge în Spania și spune: „vreau un sistem de educație mai practic”. Rezultatul este că, acum, guvernul spaniol și guvernul german discută despre cum pot face sistemul de educație în Spania mai practic, asemănător celui german. Nu va fi niciodată identic, nici nu trebuie să fie identic – dar ceea ce poate fi preluat trebuie să fie preluat prin bune practici. Iar eu vreau ca acest lucru, de acum înainte, să nu se mai întâmple doar bilateral, izolat, între statele-membre, ci vreau să existe acest lucru la nivelul Uniunii Europene. Vreau să existe, la nivelul Consiliului de Miniștri ai Muncii, un mecanism instituționalizat în care statele-membre să discute despre bune practici care au funcționat și care au dus la reducerea șomajului, și chiar la prevenția șomajului în rândul tinerilor, fiindcă asta este important. Eu nu vreau doar să gestionăm șomajul în rândul tinerilor, eu vreau să-l prevenim. Sunt un om politic de dreapta, cred că locurile de muncă sunt create, în primul rând, de sectorul privat, nu de stat. Obligația mea, ca om politic, este să pun la dispoziția sectorului privat un cadru instituțional, legal, macro-economic, stabil, în care investitorii să aibă încredere, o economie puternică, sănătoasă, competitivă, în care să poată investi, să creeze locuri de muncă. Asta este exact ceea ce a spus și Juncker, este exact ceea ce ne-a spus și nouă noul comisar european pentru afaceri economice și monetare, Jyrki Katainen, fostul prim-ministru al Finlandei, la audierea pe care am avut-o: investiții private, în primul rînd, sectorul privat este cel care creează locuri de muncă, noi trebuie să creăm companiilor acel cadru în care ele să aibă încredere să investească.

Parlamentul European, în următorii cinci ani: „Pe noi, ca grup, ne unesc anumite convingeri, anumite valori, anumite priorități politice. Pe ei, pe eurosceptici, nu-i unește nimic”

A.A.: În ceea ce privește viitorul Uniunii Europene, înțeleg că sunteți preocupat, însă nu îngrijorat, de prezența euroscepticilor în Parlamentul European sau de acele popoare naționaliste, cum ar fi francezii sau britanicii. Cum vedeți dezvoltarea ulterioară a Uniunii Europene?

S.M.: Știți de ce nu sunt îngrijorat? Pentru că ei pun întrebări, dar nu dau soluții, iar, la un moment dat, oamenii văd acest lucru. Sunt partide eurosceptice care au avut un punct culminant, au culminat și deja sunt în scădere. În Finlanda, de exemplu, partidul True Finns, Adevărații Finlandezi, au obținut un scor foarte bun la alegerile parlamentare din 2011, acum au început să scadă – fiindcă oamenii văd că, de fapt, nu au soluții. Acești eurosceptici, de fapt, nu au nimic în comun, de aceea ei nu vor putea face o politică. Am spus la începutul interviului că nu vor avea un impact instituțional la nivelul Parlamentului, nu ne vor împiedica prea mult, fac gălăgie, cer cuvântul când nu li se cuvine etc. – este tocmai pentru că ei nu au nimic în comun. Luați euroscepticii britanici cu euroscepticii polonezi, puneți-i în aceeași cameră. Ce vor spune euroscepticii britanici? „Vrem ca polonezii și românii să iasă din Marea Britanie, să nu mai vină aici.” Spuneți asta euroscepticilor polonezi… Ce vreau să spun, cu asta: pe noi, ca grup, ne unesc anumite convingeri, anumite valori, anumite priorități politice – la fel poate și pe socialiști, și pe liberali, pe verzi. Pe ei, pe eurosceptici, nu-i unește nimic. Au, poate, această dorință de a opri bunul mers al Uniunii Europene, însă, cum anume?, nu știu nici ei. Au păreri complet divergente, euroscepticii britanici de cehi, de polonezi – de aceea, nu se vor putea uni în jurul unor obiective, și de aceea nu sunt îngrijorat.

Viitorul Uniunii Europene: „Pe termen lung, o regândire a tratatelor este inevitabilă”

A.A.: Ar putea să mai existe, în viitor, un exercițiu de genul Tratatului Constituțional din 2004?

S.M.: Da, cred că da. Ce este important este să exploatăm la maximum cadrul instituțional pe care îl avem acum. Și, de-a lungul crizei economice, Uniunea Europeană a învățat multe lecții: a învățat că prea multă datorie nu e bună, că trebuie să reformăm sistemul bancar, cel care s-a jucat cu riscul statelor însuși, cu economiile populației; a învățat că guvernanța economică la nivelul zonei euro n-a fost suficient de puternică, și am întărit-o – am întărit-o în limitele tratatelor pe care le avem acum, și am văzut că de fapt se pot face foarte multe în limitele tratatelor. Dar am văzut, de asemenea, la anumite puncte, spre exemplu când am înființat uniunea bancară, acest mecanism unic de supervizare a băncilor la nivel european, astfel încât în viitor nicio bancă să nu mai poată da faliment și mai afecta astfel o țară întreagă, cum s-a întâmplat în Cipru sau în Irlanda. Băncile pot să dea faliment, însă nu să afecteze o țară întreagă și economiile populațiilor. Dar, exact cum discutam și înainte: pe termen lung, o regândire a tratatelor este inevitabilă. Acum trebuie să exploatăm aceste limite și trebuie să și implementăm ceea ce am decis. S-au luat multe decizii, de reformare economică – Uniunea Europeană este mult mai puternică acum, o spun cu convingere. O criză economică nu mai poate lovi Europa acum și cetățenii europeni așa cum ne-a lovit acum cinci ani. Este valabil și în România; România va adera la Uniunea Bancară, este parte a mecanismului european de stabilitate, acel fond prin care orice stat-membru al UE aflat în dificultate poate fi ajutat. România a aderat la tratatul fiscal, care practic limitează datoria publică a statelor începând cu 2015 – este un lucru bun, fiindcă orice guvern în România, de orice culoare politică, nu va mai putea face datorie în viitor așa cum a făcut-o în trecut. Uniunea Europeană s-a întărit pe bune mult în ultimii cinci ani. Pe termen lung, este nevoie de o revizuire a tratatelor; oamenii așteaptă să răspundem problemelor lor, nu-i interesează atât de mult cum ne organizăm noi la Bruxelles. Ce facem noi concret pentru ca locurile lor de muncă să fie stabile, să fie bine plătite, asta cred că este îngrijorarea oamenilor. De aceea, nu aș spune că este o prioritate acum felul în care ne organizăm, ci este o prioritate să livrăm oamenilor ceea ce ei așteaptă.

Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu solicită CE mai multă transparență pentru comisioanele pe care le plătesc românii din străinătate atunci când transferă bani în România

Published

on

© Dan Motreanu

 

Europarlamentarul Dan Motreanu (PNL, PPE) i-a solicitat comisarului european pentru servicii financiare, Mairead McGuinness mai multă transparență pentru comisioanele pe care le plătesc românii din diaspora atunci când transferă bani în România.

Regulamentul UE privind Plățile Transfrontaliere 2, intrat în vigoare în 2019, urmărește creșterea transparenței plăților care se fac pe teritoriul UE prin obligarea prestatorilor acestor servicii de a prezenta clienților costul total al transferului internațional înainte de efectuarea plății, inclusiv comisioanele de conversie monetară.

„Cu toate acestea, lipsa clarității textului regulamentului a dus la crearea unor diferențe nedorite între plățile efectuate cu cardul și transferurile de numerar sau transferurile bancare. Dacă pentru plata cu cardul clientul cunoaște toate comisioanele aferente tranzacției, nu acelați lucru se întâmplă și atunci când clienții transferă bani prin bancă sau numerar”, a scris Dan Motreanu într-un mesaj pe pagina de Facebook.

Potrivit europarlamentarului liberal, „este extrem de important ca toți românii și nu numai să cunoască toate costurile pe care le implică transferul efectuat.”

„Aceste informații vor conduce inevitabil și la o mai mare concuranță între furnizorii de servicii și, implicit, la scăderea costurilor pentru transferurile de bani. Astăzi, obiectivul Organizației Națiunilor Unite pentru dezvoltare durabilă, asumat de Uniunea Europeană este de a scădea sub pragul de 3% costul remiterilor de bani”, a mai adăugat acesta.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Nicu Ștefănuță, ales coordonatorul Renew Europe în Comisia specială de luptă împotriva cancerului

Published

on

© European Union, 2020 - Source: EP

Eurodeputatul Nicu Ștefănuță (USR-PLUS, Renew Europe) a fost ales marți drept coordonator al grupului europarlamentar Renew Europe în cadrul Comisiei speciale de luptă împotriva cancerului BECA (Special Committee on Beating Cancer), informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În calitate de europarlamentar cu activitate în comisia de Sănătate publică și Mediu (ENVI), eurodeputatul Nicu Ștefănuță și-a asumat o nouă responsabilitate în Parlamentul European în lupta împotriva cancerului, maladie care, conform datelor Eurostat, ar urma să producă decesul a peste 1,3 milioane de europeni doar în anul 2020.

Membrii comisiei vor vota miercuri conducerea acesteia.

Europarlamentarul Renew Europe și-a susținut în fața comisiei candidatura prin care urmărește o serie de obiective pentru Comisia Europeană precum garantarea accesului egal la tratament pentru toți pacienții europeni, indiferent de naționalitate, promovând reducerea costurilor pentru medicație și combaterea penuriei medicamentoase, programe europene de prevenție, promovarea unui stil de viață sănătos, până la asigurarea finanțării pentru programe de screening la nivelul Uniunii.

“Lupta împotriva cancerului este una dintre marile provocări ale generației noastre. În media și în spațiul public, vorbim despre cancer ca și cum ar fi o singură boală, dar nu este. În realitate, termenul cancer cuprinde un grup destul de mare de diferite tipuri și subtipuri de mutații genetice, ceea ce face ca visul de a găsi un glonț de argint ca singur remediu pentru toate să fie improbabil. Dacă pentru actuala pandemie COVID-19, am putea găsi în cele din urmă un vaccin, nu putem spune același lucru despre cancer, unde avem nevoie de o abordare mai largă. Subcomisia specială pentru combaterea cancerului are misiunea de a analiza diferite modalități prin care să combatem cancerul la nivelul uniunii, de la promovarea programelor de prevenție, la promovarea unui stil de viață sănătos, combaterea fumatului și a consumului de alcool, în special în rândul adolescenților și adulților tineri, până la asigurarea finanțării pentru programe de screening pentru a crește depistările precoce. De aceea, este crucial bugetul programului de sănătate EU4Health să fie unul substanțial, care să permită atingerea ambițioaselor sale obiective” a declarat Nicolae Ștefănuță.

Nicolae Ștefănuță este vicepreşedinte al Uniunii Salvaţi România şi a fost ales europarlamentar pe lista Alianţei USR PLUS pe 26 mai 2019. Este vicepreşedinte al Delegaţiei pentru relaţiile cu Statele Unite şi membru al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică şi Siguranţă Alimentară, al Comisiei pentru Bugete a Parlamentului European și supleant în Comisia pentru Afaceri Externe din Parlamentul European.

Continue Reading

Dragoș Tudorache

Eurodeputatul român Dragoș Tudorache (Renew Europe), ales președinte al Comisiei speciale privind inteligența artificială în era digitală

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Eurodeputatul Dragoș Tudorache (USR-PLUS, Renew Europe) a fost ales miercuri, prin aclamare, președintele noii Comisii speciale a Parlamentului European privind inteligența artificială în era digitală.

Miercuri a avut loc ședința de constituire a Comisiei speciale privind inteligența artificială în era digitală (AIDA).

“Vă mulțumesc pentru încredere și sprijin. Mă angajez să exercit acest mandat cu un maxim de transparență. Sunt convins că suntem aici pentru că credem în potențialul inteligenței artificiale, în transformarea digitală și în oportunitatea pe care o avem ca societăți pe plan global”, a afirmat Tudorache.

Comisia specială pentru inteligență artificială în era digitală va studia impactul și provocările extinderii AI și va propune o foaie de parcurs cu obiective pentru UE în domeniul AI și măsurile care trebuie luate pentru realizarea acestora.

Înființarea comisiei speciale a fost votată în cadrul sesiunii plenare din luna iunie cu o majoritate copleșitoare de de 574 de eurodeputați, în timp ce 41 au votat împotrivă și 72 s-au abținut.

Conform regulilor de procedură ale Parlamentului, mandatul unei comisii speciale (articolul 207 din Regulamentul de procedură) nu poate depăși 12 luni, cu excepția cazului în care Parlamentul prelungește acest termen la expirare. Mandatul unei subcomisii (articolul 212 din Regulamentul) este pe termen nelimitat. Comisiile speciale, comisiile de anchetă și subcomisiile nu pot adopta texte legislative.

Dragoș Tudorache mai este membru cu drepturi depline în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne ( LIBE), Delegația pentru relațiile cu Bosnia-Herțegovina și Kosovo (DSEE) și Delegația pentru relațiile cu Statele Unite (D-US). 

Continue Reading

Facebook

POLITICĂ16 mins ago

Klaus Iohannis avertizează: Dacă majorarea pensiilor cu 40% intră în vigoare, România va pierde 3 miliarde de euro fonduri europene. Este un scenariu de groază

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Deputații europeni solicită măsuri pentru reducerea decalajului digital în educație: Egalitatea de șanse trebuie să fie în centrul politicii de educație a UE

MAREA BRITANIE2 hours ago

Negociatorul-șef al UE Michel Barnier: Uniunea Europeană este hotărâtă să ajungă la un acord comercial cu Regatul Unit, dar va fi fermă

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu, convorbire telefonică cu omologul din Arabia Saudită pentru extinderea dialogului politico-diplomatic și a relațiilor sectoriale

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană: Raportul european privind drogurile 2020 arată că infractorii amenință sănătatea și securitatea celor care trăiesc în Europa

U.E.3 hours ago

Migrație: Comisia Europeană înființează un grup de lucru însărcinat cu rezolvarea situației de pe insula elenă Lesbos

Dan Motreanu3 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu solicită CE mai multă transparență pentru comisioanele pe care le plătesc românii din străinătate atunci când transferă bani în România

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Studiu: Un Brexit fără un acord comercial va fi de trei ori mai scump pe termen lung decât pandemia de coronavirus pentru Regatul Unit

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Ursula von der Leyen, despre noua politică de migrație și azil a UE: Reflectă un echilibru între responsabilitate și solidaritate în rândul statelor membre

JUSTIȚIE5 hours ago

Avocatul general al CJUE: Înființarea Secției Speciale în România încalcă legislația UE. Rapoartele MCV nu sunt obligatorii, dar trebuie luate în considerare

CONSILIUL EUROPEAN1 day ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA6 days ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru1 week ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș1 week ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

U.E.1 week ago

Grecia: Președintele Consiliului European îndeamnă statele membre să se mobilizeze pentru primirea de migranți după incendiul din tabăra Moria

U.E.2 weeks ago

Statele membre din sudul UE susțin îndemnul Franței la sancțiuni economice suplimentare împotriva Turciei

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, amendament care prevede alocarea a 10% din planurile de redresare economică ale statelor din UE pentru măsuri care vizează tinerii

Advertisement
Advertisement

Trending