Connect with us

Siegfried Mureșan

Siegfried Mureșan, prima reacție după ce a fost propus comisar european: Mulțumesc președintelui Klaus Iohannis și prim-ministrului Ludovic Orban

Published

on

© Facebook/ Siegfried Muresan

Eurodeputatul Siegfried Mureșan a transmis miercuri, după ce a fost nominalizat de premierul Ludovic Orban pentru funcția de comisar european, că prioritatea sa este ca România să fie reprezentată cât mai bine în Uniunea Europeană.

”Le mulțumesc președintelui Klaus Iohannis și prim-ministrului Ludovic Orban pentru nominalizarea mea la funcția de comisar european. Prioritatea mea este ca România să fie reprezentată cât mai bine în Uniunea Europeană”, a scris Mureșan, pe Facebook.

Noul prim-ministru Ludovic Orban i-a propus miercuri pe Siegfried Mureșan, vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European, pe Adina Vălean, eurodeputat și președinte al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European, pentru funcția de membru al Comisiei Europene din partea României pentru portofoliul Transporturi, Bucureștiul răspunzând astfel solicitărilor venite din partea președintelui ales al executivului european, Ursula von der Leyen, ca țara noastră să nominalizeze un nou comisar european. Prin această decizie, anunțată de Orban în timpul primei ședințe oficiale de guvern, România respectă modelul aplicat anterior, când și precedentul cabinet a trimis inițial două propuneri – un bărbat și o femeie – la Bruxelles.

Decizia a fost luată în şedinţa de Guvern la care a participat şi preşedintele Klaus Iohannis, iar propunerile vor fi trimise preşedintelui Comisiei Europene.

După consultarea președintelui, am luat decizia să trimitem către președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, doi candidați pentru funcția de comisar european din partea României – europarlamentarii liberali Siegfried Mureșan și Adina Vălean“, a anunțat premierul la finalul ședinței de guvern.

El a spus că va solicita Parlamentului audierea în comisiile parlamentare de specialitate fie pentru ambii candidați, fie doar în cazul candidatului pe care îl va decide președinta Comisiei Europene.

Siegfried Mureșan (PNL, PPE) este membru al Parlamentului European din anul 2014, când a candidat din partea Partidului Mișcarea Populară, fiind reales la alegerile din 26 mai 2019 pe listele Partidului Național Liberal. În precedenta legislatură, Mureșan a fost vicepreședinte al Comisiei pentru bugete din Parlamentul European și a devenit primul român numit negociator-șef al Parlamentului European pentru bugetul general al Uniunii. Din această poziție, Siegfried Mureșan a negociat cu Consiliul Uniunii Europene și cu Comisia Europeană adoptarea bugetului UE pentru anul 2018.

La nivel politic, Siegfried Mureșan este purtătorul de cuvânt al Partidului Popular European din anul 2015.

În noua legislatură europeană, a fost ales vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European și este președinte al Delegației Parlamentului European la Comitetul de Asociere UE – Republica Moldova.

Adina Vălean (PNL, PPE) este membru al Parlamentului European încă din 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană. În noua legislatura, Vălean este singurul român președinte al unei comisii parlamentare, Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE). Din această calitate, Adina Vălean a prezidat și co-prezidat deja mai multe audieri ale comisarilor europeni desemnați, inclusiv audierea candidatului inițial al Franței, Sylvie Goulard, și a purtat discuții cu președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, privind audierile echipei sale de comisari.

Aceasta a ocupat poziția de vicepreședinte al PE în perioada 2014-2017. Eurodeputatul a fost în perioada 2017-2019 primul român președinte al unei Comisii a Parlamentului European, cea pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară.

Adina Vălean a fost aleasă ”Europarlamentarul Anului 2015” la categoria Energie și a fost inclusă de Politico Europe în lista celor mai influenți 40 de membri ai Parlamentului European. 

De asemenea, de curând, Adina Vălean a fost inclusă în topul celor mai influenți eurodeputați pentru activitatea sa din Parlamentul European, fiind al patrulea cel mai influent membru al instituției europene, potrivit unui top al celor mai puternici 100 de eurodeputați realizat de VoteWatch Europe.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Siegfried Mureșan, vicepreședintele Grupului PPE din Parlamentul European, consideră că este nevoie de un buget de urgență pentru un an de zile dacă la 1 ianuarie 2021 nu va fi intrat în vigoare viitorul buget multianual al UE

Published

on

Europarlamentarul Siegfried Mureșan, vicepreședintele Grupului PPE responsabil pentru bugete, a atenționat că popularii europeni sunt pregătiți să facă uz de ”arma nucleară” și să voteze împotriva bugetului multianual al UE dacă nu vor fi respectate simultan patru condiții: ”finanțare corespunzătoare pentru prioritățile tradiționale, suficiente fonduri pentru noile priorități, în concordană cu angajamentele asumate, rezerve și ajutor consisten ca urmare a crizei COVID-19”.

”Cel mai important instrument de politică a UE este bugetul. Pentru ca UE să poată face ceea ce așteaptă cetățenii, trebuie să alocăm bugetul în domeniile în care oamenii se așteaptă. Președintele grupului PPE și cu mine am trimis o scrisoare președintelui Comisiei Europene și celui al Consiliului European în care am spus că vom vota bugetul UE pe termen lung dacă sunt respectate simultan 4 condiții: 1. finanțate corespunzător prioritățile tradiționale (PAC și Politica de coeziune), 2. suficiente fonduri pt noile prioritățile în concordanță cu angajamentele asumate de instituțiile europene (Green deal, apărare, siguranta cetățeanului, digitalizare), 3. avem suficiente rezerve în bugetul UE și sigur vor apărea crize în următorii șapte ani, 4. ajutor consistent ca urmare a crizei COVID-19: pentru întreprinderi și componenta medicale. A vota împotriva bugetului UE este o armă nucleară. Parlamentul European este dispus să folosească aceast instrument important pe care îl avem dacă solicitările noastre nu sunt incluse în bugetul UE pe următorii ani”, a transmis eurodeputatul român într-o intervenția în cadrul evenimentului intitulat ”Sprijinul UE pentru cetățeni și economic și combaterea știrilor false”, organizat de Biroul Parlamentului European în România.

Din punctul acestuia de vedere, este nevoie de un buget de urgență de un an de zile, în cazul în care, la 1 ianuarie 2021, nu va fi intrat în vigoare Cadrul Financiar Multianual pentru perioadă 2021-2027.

”Cel mai bun scenariu este cel în care adoptăm repede bugetul pentru următorii 7 ani. Parlamentul European este pregătit de 2 ani de zile să finalizeze acest dosar. Dacă nu vom reuși să adoptăm rapid bugetul pentru următorii șapte ani, avem nevoie de un buget de urgență de un an de zile, pentru că cel mai rău pentru beneficiari este incertitudinea. Parlamentul European a cerut un plan de contingență: un buget de urgență de un an de zile, bazat pe bugetul multianual din 2014-2020 cu câteva ajustări”, a explicat Siegfried Mureșan, care a criticat guvernele ”care își doresc” să aloce mai puțin la bugetul UE.

Vicepreședintele Grupului PPE a făcut trimitere și la importanța investițiilor în sănătate.

”Riscăm să intrăm în recesiune ca urmare a perioadei de carantină. Spitalele riscau să nu facă față numărului mare de îmbolnăviri. Când discutăm despre fonduri europene, despre ajutoare în viitor, cea mai bună modalitate pentru a cheltui aceste fonduri europene sunt investițiile în sănătate. Dacă reușim să creștem capacitățile în spitale, vom putea avea grijă de toți bolnavii, nu va mai fi nevoie să intrăm în carantină dacă va exista o accelerare a virusului în următoarele luni fiindcă spitalele vor putea face față. Este un lucru foarte bun și pentru economie pentru că, dacă va fi nevoie să intrăm din nou în carantină la toamnă, costurile pentru bugetele europene și naționale vor fi din nou foarte mari”, a detaliat Mureșan.

De altfel, acesta este inițiatorul propunerii privind crearea unui Fond European de Solidaritate împotriva coronavirusului de 50 de miliarde de euro în viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene pentru investiții în sistemul medical din Europa.

Fondrul European de Solidaritate împotriva coronavirusului va avea doi piloni:

1. Primul pilon va fi un fond de solidaritate în valoare de 20 de miliarde de euro, fonduri europene nerambursabile, obiectivul fiind acela de a compensa o parte din cheltuielile făcute de țările europene pentru combaterea pandemiei de COVID-19, mai ales cheltuielile cu sistemele medicale și de urgență. Banii ar urma să fie accesibili în primii doi ani ai bugetului multianual.

2. Al doilea pilon va fi o schemă de împrumut în valoare de 30 de miliarde de euro, cu condiții avantajoase, împrumuturile fiind garantate de bugetul UE. Comisia Europeană va împrumuta acești bani de pe piețele internaționale, apoi va împrumuta mai departe țările membre ale UE pentru a face investiții în sistemul medical și de sănătate, dar și în mecanisme eficiente de gestionare a unor crize similare.

De asemenea, Siegfried Mureșan a amintit de eforturile întreprinse de Uniunea Europeană în această perioadă pentru a gestiona criza COVID-19 și a veni în sprijinul cetățenilor, în pofida faptului că UE nu are prerogative extinse în domeniul sănătății, acestea fiind, mai curând, apanajul guvernelor statelor membre.

”3.1 miliarde de euro din rezerva UE de 4.1 miliarde de euro au fost alocate deja pentru combaterea crizei COVID-10. Deși UE nu avea multe prerogative în domeniul sănătății, s-au făcut multe. Măsurile s-au luat repede și toate cele trei grupuri din Parlamentul European au jucat un rol constructiv. S-a văzut mai multă unitate și acesta este un lucru bun”, a menționat acesta, amintind, totodată de exemplele concrete de sprijin pentru români: 350 de milioane de euro pentru plata șomajului tehnic, 120 de milioane de euro pentru plata unor sporuri pentru personalul medical aflat în prima linie a luptei împotriva noului coronavirus.

Biroul Parlamentului European în România a organizat marți, 19 mai, o dezbatere online privind sprijinul Uniunii Europene acordat cetățenilor europeni și importanța măsurilor luate la nivel european pentru depășirea consecințelor economice și sociale ale pandemiei de COVID-19.

La webinar au participat trei eurodeputați români – Siegfried Mureșan (Grupul Partidului Popular European), Carmen Avram (Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților) și Dacian Cioloș (Renew Europe).

Evenimentul intitulat “Sprijinul UE pentru cetățeni și economic și combaterea știrilor false” a fost transmis LIVE, de la ora 10:30, pe pagina de facebook a Biroului Parlamentului European în România, pe pagina de facebook Calea Europeană și pe www.caleaeuropeana.ro. Evenimentul face parte din campania #EuropeniîmpotrivaCOVID19.

Continue Reading

Siegfried Mureșan

Vicepreședintele grupului PPE, Siegfried Mureșan: Parlamentul European cere un fond ambițios de redresare post-Covid-19 și dorește implicarea în crearea și implementarea sa

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Parlamentul European cere un fond ambițios de redresare post-Covid-19 și dorește implicarea în crearea și implementarea sa, a susținut vicepreședintele grupului PPE, Siegfried Mureșan, în intervenția sa din cadrul dezbaterii de miercuri, 13 mai, din plen, cu privire la noul Cadru financiar Multianual al Uniunii Europene, resursele proprii și Planul de redresare de după pandemia de COVID-19, se arată într-un comunicat remis caleaeuropeana.ro. 

„De la începutul acestei crize, Uniunea Europeană a venit cu ajutor acolo unde a fost nevoie. Am permis ca personalul medical, ca medicii să intervină acolo unde era cea mai mare nevoie. S-au trimis echipamente medicale, tratamente în acele țări și regiuni unde era cea mare nevoie, iar fondurile europene pot fi alocate cât mai flexibil pentru a face față acestei crize oriunde este nevoie. Comisia Europeană a propus măsuri bune, iar Parlamentul le-a aprobat. Acum trebuie să ne pregătim pentru viitor. Și, pentru a lua cele mai bune decizii, toate instituțiile Uniunii Europene trebuie implicate”, a precizat eurodeputatul PNL. 

Acesta a explicat că „membrii Parlamentului European provin din toate regiunile europene, sunt aproape de cetățeni și știu cel mai bine care este situația în teritoriu” și de aceea eurodeputații doresc ca Parlamentul European să fie implicat în planificarea, adoptarea și implementarea acestui fond „pentru că noi credem că acest lucru va face ca fondul de redresare să fie un fond mai bun”. În plus, Mureșan a făcut trimitere la statele din lumea întreagă în care „guvernul propune bugetele și parlamentul adoptă acele bugete”.

Prin urmare, grupul PPE a prezentat o rezoluție în numele a cinci grupuri politice, reprezentând o largă majoritate în Parlament, în care solicită „un Fond de redresare ambițios compus din împrumuturi și granturi care să ajute pe teren, care să facă o diferență reală pe teren”. De asemenea, eurodeputații au subliniat că nu doresc ca planul de redresare să crească povara asupra statelor membre, iar pentru ca acest lucru să fie posibil, ar trebui să se bazeze pe resurse proprii.

Pe scurt, cele cinci grupuri s-au declarat pregătite să lucreze la acest lucru, precum și la „un Cadru Financiar Multianual orientat către viitor care nu uită de prioritățile pe care le-am avut înainte de criză.”

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Siegfried Mureșan a reprezentat grupul PPE la negocierile cu Charles Michel privind bugetul UE: ”Parlamentul European va respinge orice variantă de buget care nu poate îndeplini așteptările oamenilor”

Published

on

© Council of the European Union

Președintele Parlamentului European și președinții grupurilor politice din Parlamentul European  au avut marți negocieri cu președintele Consiliului European, Charles Michel, înaintea summitului european extraordinar care începe joi și în care liderii statelor membre vor căuta să ajungă un acord, deși pozițiile lor sunt încă divergente.

Un anunț în acest sens a fost făcut de vicepreședintele grupului PPE în Parlamentul European, Siegfried Mureșan, cel care a reprezentat grupul PPE la reuniune, în numele lui Manfred Weber.

”Vom susține numai un buget care să permită Uniunii Europene să finanțeze corespunzător fermierii, să avem suficiente fonduri pentru autostrăzi, pentru căi ferate, pentru infrastructura de la sate și pentru a finanța noile priorități ale Uniunii Europene: digitalizare, cercetare, inovare, protecția mediului și, mai ales, siguranța cetățeanului. Parlamentul European va respinge orice variantă de buget multianual al Uniunii Europene care nu poate îndeplini așteptările oamenilor”, a anunțat, ulterior întâlnirii, Siegfried Mureșan.

Statele membre ale Uniunii Europene se află în faza unor negocieri complicate și complexe privind viitorul buget pe termen lung, iar baza de tratative de la care liderii europeni vor porni joi discuțiile este reprezentată documentul revizuit de negociere conținând principalele elemente ale bugetului multianual – Negotiating-box – propus vineri de președintele Consiliului European, Charles Michel.

Conform unui document obținut de CaleaEuropeană.ro și care reprezintă varianta de lucru a concluziilor Consiliului European extraordinar din 20 februarie, propunerea lui Michel se referă la un buget de 1.094 de miliarde de euro pentru o perioadă de șapte ani, reprezentând 1,074% din VNB-ul fiecărui stat membru. Această variantă bugetară se situează peste cea a fostei președinții finlandeze – de 1,07% din VNB – propunere oricum respinsă de statele membre. Această propunere reflectă o alocare aflată sub cea cuprinsă de Comisia Europeană în propunerea sa de buget din 2018 (1,11%) și mult sub dorința politică a Parlamentului European (1,3%). Bugetul propus de Charles Michel cuprinde reduceri de 11 miliarde de euro din cadrul politicii de coeziune și mai cuprinde tăieri în ce privește piața unică, migrația, securitatea și apărarea, vecinătatea și administrația publică europeană. Reducerea cu 11 miliarde de euro a finanțării pentru rubrica ”coeziune și valori” se regăsește în plus la noile priorități privind mediul și la resursele naturale unde sunt încadrate politicile maritimă, de pescuit și agricultură.

Imediat după apariția acestei variante de buget, președintele Parlamentului European, David Sassoli, a transmis că propunerea de buget al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 prezentată de către Charles Michel, președintele Consiliului European, este ”nesatisfăcătoare”, fiind apropiată de varianta propusă de către președinția finlandeză a Consiliului Uniunii Europene.

De altfel, Parlamentul European a avertizat săptămâna trecută că nu își va da consimțământul pentru viitorul cadru financiar multianual 2021-2027 dacă acesta nu reflectă ambițiile Uniunii Europene.

Eurodeputații au cerut încă din mandatul anterior, în baza propunerii Comisiei Europene din 2018 privind viitorul buget pe termen lung, o alocare de 1,3% din Venitul Național Brut al fiecărui stat membru. Această solicitare este peste propunerea de 1,11% a executivului de la Bruxelles, pentru a permite finanțarea adecvată a noilor priorități, dar și a politicilor tradiționale, precum și pentru a suplini retragerea Marii Britanii din UE, care cotiza la vistieria europeană cu aproximativ 75 de miliarde de euro pentru o perioadă de șapte ani.

Pentru a putea fi adoptat, Cadrul Financiar Multianual are nevoie de acordul în unanimitate al statelor membre. 

În urma obținerii unanimității în Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene își definește poziția ținând cont de deciziile adoptate de liderii europeni. De asemenea, pentru a închide procesul decizional pentru adoptarea Cadrului Financiar Multianual este nevoie și de aprobarea Parlamentului European.

Noul Cadru Financiar Multianual ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending