Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Siegfried Mureșan, primul eurodeputat român negociator-șef pentru bugetul Uniunii Europene

Published

on

Comisia pentru bugete a Parlamentului European l-a desemnat astăzi pe deputatul european Siegfried Mureșan (PPE/PMP) ca raportor al Parlamentului pentru proiectul de buget al Uniunii Europene (UE) din anul 2018. Deputatul european Siegfried Mureșan este primul român ales ca negociator-șef al Parlamentului European pentru bugetul anual al UE.

foto-1_siegfried-muresan„Este o sarcină deosebit de importantă și dificilă să negociezi un buget de 155 – 160 de miliarde de euro, dar o voi face cu mare responsabilitate. Este foarte important să existe continuitate și să finanțăm în continuare prioritățile de creștere economică ale Uniunii Europene, cu accent pe investiții în infrastructură, cercetare, inovare, locuri de muncă pentru tineri, dar și întărirea securității cetățenilor europeni”, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan după anunțul de astăzi al Comisiei pentru bugete a Parlamentului European.

„Vreau ca 2018 sa fie anul în care România va absorbi foarte multe fonduri europene. Pentru aceasta, eu voi pune la dispoziție banii necesari în bugetul UE pentru a efectua plățile la timp către investițiile în domeniile importante ale României: pentru coeziune, pentru proiecte de infrastructură, pentru construcția de autostrăzi. Dar trebuie și Guvernul României să își facă treaba și să absoarbă acești bani. Voi lucra îndeaproape și cu autoritățile de la București pentru a ne asigura ca acest obiectiv este indeplinit de ambele părți”, a mai spus deputatul european Siegfried Mureșan, potrivit unui comunicat remis Calea Europeană.

Deputatul european Siegfried Mureșan este vicepreședinte al Comisiei pentru bugete din Parlamentul European și are deja experiență în negocierile bugetare ale Uniunii. Anul acesta a lucrat, în calitate de raportor din partea Grupului Partidului Popular European (PPE), la proiectul de Buget UE pentru 2017 și a făcut parte din delegația Parlamentului la concilierea bugetară cu Consiliul UE în cadrul căreia s-a aprobat bugetul pentru anul viitor, în valoare de 158 de miliarde de euro.

Raportorul Parlamentului European (denumit și negociator-șef) pentru bugetul anual al Uniunii Europene trasează prioritățile politice ale Parlamentului pentru bugetul european și negociază, în numele acestuia, cu președinția Consiliului UE și cu Comisia Europeană forma finală a bugetului anual. Procedura bugetară anuală începe cu transmiterea de către Comisia Europeană către Parlamentul European și Consiliului Uniunii Europene a unui proiect de buget până cel târziu la începutul lunii septembrie a anului anterior bugetului anului. Consiliul UE se pronunță în primă fază asupra acestei propuneri, iar, apoi, Parlamentul European poate amenda această poziție a Consiliului UE. Ca urmare, se ajunge la procedura de conciliere bugetară, în care Consiliul UE, pe de o parte, şi Parlamentul European, pe de alta, negociază forma finală a bugetului pentru anul următor, care trebuie să se facă în termen de maximum 21 de zile de la demararea procedurii de conciliere.

Bugetul anual al Uniunii Europene a fost, în 2016, de 155 de miliarde de euro, iar, în 2017, va fi de 158 de miliarde de euro.

.

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac: Unirea celor două principate române a dat un nou sens evoluției statului nostru, un stat puternic european

Published

on

© PMP/ Facebook

Europarlamentarul Eugen Tomac, președintele Partidului Mișcarea Populară, a transmis un mesaj cu ocazia împlinirii a 161 de ani de la Mica Unire: Sub semnul unității, sărbătorim unirea celor două principate române, care au dat un nou sens evoluției statului nostru, un stat puternic european.”

Aceste cuvinte au fost menționate în discursul de deschidere al evenimentului ”Convenția Românilor de Pretutindeni”, eveniment la care au participare peste 300 de reprezentanți ai diasporei românești, precum și români proveniți din comunitățile istorice și din Republica Moldova.


”La 161 de ani de la Mica Unire, România este membră a Uniunii Europene și un stat de bază în cadrul NATO”- Eugen Tomac


Eurodeputatul PMP a subliniat că toate aceste transformări ale națiunii române nu puteau fi posibile fără ”contribuția formaidabilă a românilor din diaspora veche: SUA, Canada , Franta, cei care ați plecat în vremuri grele și pentru că ați luptat ca România să devină o țară democratică în care libertățile fundamentale sunt respectate.”

Eugen Tomac afirmă că prin apartenența României la Uniunea Europenă, se mai întâmplă un ”lucru extraordinar”: suntem egali cu toți ceilalți cetățeni ai Uniunii Europene”.

Potrivit deputatului european, cuvântul cheie pentru România trebuie să fie ”solidaritatea”,  ”solidaritatea cu ce cei care sunt în dificultate sau care pot mai mult și sunt ingorați. Avem o români care nu au plecat niciodată de acasă, care s-au născut fără pașaport românesc, care de secole viețuiesc în state care sunt sunt vecine României.”

În discursul său au fost reamintite și problemele cu care se confruntă românii din disasporă.

”Problematica românității din vecinătate trebuie tratată cu mai mult curaj. Vrem ca și românii din Valea Timocului, Ucraina, Trasnistria să își poată spună fără nicio îngrădire rugăciunea în limba română și să aibă acces la tot ce înseamnă limba și cultura românească. Din păcate există zone unde aceste temeri reprezintă încă o problemă în relația noastră bilaterală, dintre Romania și alte state unde conviețuiesc numeroase minorități românești, sunt convins că vom găsi soluții.”

”Convenția Românilor de Pretutindeni este cea mai mare reuniune a românilor din întreaga lume, la care vor participa reprezentanți ai Parlamentului României, ai Parlamentului European, ai Guvernului României, ai Academiei Române, ai societății civile și ai mass-media”, a mai detaliat Tomac.

Temele abordate în cadrul Convenției au vizat reprezentarea cât mai largă a românilor de pretutindeni în Parlamentul de la București, prin mărirea numărului de parlamentari, până la situația lucrătorului român pe piața de muncă din Uniunea Europeană, problemele din educație și din cultură și situația din Republica Moldova.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE): Înțelepciunea și maturitatea de care au dat dovadă politicenii de la acea vreme, prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn, au dus la crearea premiselor apariției statului modern

Published

on

Înțelepciunea și maturitatea de care au dat dovadă politicenii de la acea vreme, prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al celor două principate, au dus la împlinirea unui deziderat, dar și la crearea premiselor apariției statului modern, a transmis europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE) într-un mesaj pe Facebook, cu ocazia Zilei Principatelor Române.

La 24 ianuarie este sărbătorită în întreaga ţară Ziua Unirii Principatelor Române. În acest an, se împlinesc 161 de ani de la unirea Moldovei cu Ţara Românească sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), fiind considerat primul pas important pe calea înfăptuirii statului naţional unitar român. La 1 decembrie 1918, ţelul comun de unire a românilor într-un singur stat a fost atins, prin Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România, potrivit Știrile TVR.

Generaţia de intelectuali patrioţi care a realizat Unirea din 1859 a avut meritul de a fi putut impune un spirit deschis către ideile de unitate, libertate şi fraternitate născute de Revoluţia franceză de la 1789, pentru care mulţi dintre ei luptaseră pe baricadele revoluţiilor de la 1848 din Europa.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Eurodeputatul Dan Motreanu: Procesele decizionale automatizate trebuie să respecte siguranța cetățenilor

Published

on

© Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) a votat astăzi în cadrul Comisiei pentru Piața Internă și Protecția Consumatorilor (IMCO) a Parlamentului European o propunere de rezoluție pe tema proceselor decizionale automatizate.

Potrivit deputatului european, aceste procese decizionale automatizate aduc beneficii în domeniul digitalizării și inteligenței artificiale, dar pot reprezenta și o provocare pentru diferite sectoare.

”Tehnologiile care funcționează pe baza proceselor decizionale automatizate, precum inteligența artificială, sunt deja în plină dezvoltare și vor fi tot mai prezente în viața noastră, având potențialul de a aduce beneficii într-o gamă largă de sectoare, cum ar fi energia, automobilele, asistența medicală, provocările climatice sau amenințările cibernetice.”

Citiți și: Deputații europeni doresc un set puternic de drepturi pentru a proteja consumatorii în contextul inteligenței artificiale

”Noile tehnologii vor genera însă și o serie de provocări pentru majoritatea sectoarelor pieței și pot ridica, totodată, probleme juridice și etice. Odată puse pe piață, noile tehnologii ar putea provoca riscuri neprevăzute.”

Prin votul de astăzi, eurodeputatul Dan Motreanu, membrul al Comisiei IMCO, cere Comisiei Europene să vină cu o propunere legislativă în vederea adaptării normelor Uniunii Eurpene în materie de siguranță a produselor la nivelul progresului tehnologic și asigurarea cetățenilor că aceste tehnologii se află mereu sub control, pot fi verificate și folosite în codiții de maximă siguranță.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending