Eurodeputatul Dan Motreanu, responsabil al Grupului PPE pentru simplificarea Politicii Agricole Comune, s-a asigurat că „agricultorii români vor beneficia de proceduri mai simple și sume mai mari pentru dezvoltarea fermelor lor”.

Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au ajuns la o înțelegere cu privire la simplificarea PAC.

La negocieri au participat reprezentanții Parlamentului European, printre care și eurodeputatul Dan Motreanu, comisarul european pentru Agricultură, Cristophe Hansen, reprezentanții președinției daneze a Consiliului UE.

Potrivit europarlamentarului, acordul prevede următoarele:

• se va efectua un singur control la fața locului pe an pentru fiecare exploatație
• o creștere a sprijinului pentru micii fermieri de la 50.000 la 75.000 de euro pentru creșterea competitivității fermelor lor
• posibilitatea finanțării achiziției de bovine, caprine sau ovine de înaltă valoare genetică prin pilonul II
• fermierii vor putea fi despăgubiți printr-un nou tip de plăți de criză din Pilonul II, în urma dezastrelor naturale, a fenomenelor climatice nefavorabile, epidemiilor de boli ale animalelor sau a evenimentelor catastrofale
• posibilitatea recunoașterii fermelor certificate ecologic sau în conversie cu respectarea automată a anumitor condiționalități în materie de mediu și climă
• mai multă flexibilitate în ceea ce privește îndeplinirea standardelor GAEC. Unitățile agricole certificate ecologic sau în curs de certificare sunt considerate a respecta automat majoritatea acestor cerințe, la fel și unitățile situate în situri Natura 2000
• fermele sub 30 de hectare vor fi exceptate de la rotația și diversificarea culturii
• În ceea ce privește pășunile permanente, statele membre vor putea alege să păstreze statutul terenurilor clasificate drept arabile, chiar dacă acestea au fost utilizate ca pășuni pe termen lung. „Acest lucru permite fermierilor cu pășuni cu rotație lungă, de peste cinci ani, să evite reclasificarea terenului”, a explicat Dan Motreanu
• măsurile pentru simplificarea PAC vizează economii de până la 1,58 miliarde de euro anual pentru fermieri și de 210 milioane de euro pentru administrațiile naționale.

Acordul provizoriu trebuie acum confirmat de Consiliu și de Parlamentul European înainte ca actul legislativ să fie adoptat în mod oficial de către colegiuitori.

Pachetul de simplificare „Omnibus III” din domeniul agriculturii face parte dintr-un obiectiv politic mai amplu de consolidare a competitivității Uniunii Europene, prin reducerea poverii administrative asupra întreprinderilor și crearea unor condiții mai favorabile pentru desfășurarea activităților economice în UE.

Eurodeputatul Gheorghe Falcă reiterează importanța menținerii și consolidării Pilonului II pentru agricultură, esențial pentru sprijinirea tinerilor fermieri, a micilor afaceri din mediul rural, modernizarea satelor.

Comisia Europeană a propus modificări importante pentru viitorul buget al Uniunii Europene — o alocare suplimentară pentru zonele rurale, o implicare mai profundă a autorităților locale și un rol întărit al Parlamentului European în procesul decizional.

Citiți și: Ursula von der Leyen, discuții „constructive” cu Roberta Metsola și Mette Frederiksen privind viitorul buget al UE: „Avem o înțelegere solidă a propunerilor și o direcție clară de urmat”

„În calitate de europarlamentar, am spus de nenumărate ori că fondurile de coeziune și cele pentru agricultură trebuie să rămână pilonii centrali ai dezvoltării României. Ele nu pot fi comasate și nici diminuate, pentru că reprezintă garanția investițiilor în comunitățile noastre, în drumuri, apă-canal, școli, spitale și locuri de muncă. Totodată, este esențial ca Pilonul II pentru agricultură – dedicat dezvoltării rurale – să fie menținut și consolidat. Fără acest pilon, nu putem sprijini tinerii fermieri, modernizarea satelor, infrastructura locală sau micile afaceri din mediul rural. România are nevoie de sate vii, prospere, conectate la economia europeană”, a evidențiat Falcă într-un mesaj publicat pe rețeaua de socializare Facebook.

Din calitatea de fost primar al orașului Arad, Gheorghe Falcă a reliefat impactul pe care îl au fondurile europene asupra bunăstării comunităților locale.

„Ca fost primar, știu ce a însemnat pentru administrațiile locale fiecare euro obținut din fondurile europene. Știu câtă muncă, câtă responsabilitate și câtă speranță se ascunde în spatele fiecărui proiect finalizat — și cât de mult pot schimba aceste investiții viața oamenilor”, a amintit eurodeputatul.

În calitate de raportor pentru avizul Comisiei pentru Transport și Turism, Gheorghe Falcă a obținut o creștere de 49% a bugetului – iar pentru mobilitatea militară, o creștere de zece ori față de perioada anterioară”.

„Sunt cifre care confirmă munca noastră, dar și încrederea pe care Europa o are în capacitatea noastră de a construi infrastructură modernă, sigură și conectată. Aceste rezultate nu sunt doar statistici. Sunt expresia unei împliniri profesionale și a unei misiuni îndeplinite: aceea de a reprezenta România cu seriozitate, competență și demnitate. Europa nu este departe — Europa se construiește aici, prin fiecare proiect, prin fiecare decizie luată cu gândul la oameni”, a adăugat europarlamentarul.

Miercuri, în plenul Parlamentului European, eurodeputații vor dezbate viitorul buget al UE.

„Este o dezbatere care privește direct viitorul fiecărei localități din România”, a conchis Gheorghe Falcă.

Europarlamentarul Siegfried Mureșan (PPE, PNL), negociator-șef al Parlamentului European privind Bugetul multianual al Uniunii Europene, a anunțat luni că a obținut modificări importante în propunerea Comisiei Europene pentru bugetul 2028–2034, care garantează finanțarea fermierilor, a zonelor rurale și a regiunilor.

Declarația lui Mureșan a fost făcută după discuții între președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, și președinția daneză a Consiliului UE, reprezentată de premierul danez Mette Frederiksen, în care au fost clarificate și consolidate obiectivele în trei domenii-cheie: consolidarea rolului regiunilor, întărirea identității Politicii Agricole Comune și îmbunătățirea guvernanței. Comisia Europeană a propus luni mai multe modificări la bugetul UE pentru următorii șapte ani, cu scopul de a evita o respingere din partea Parlamentului European, care amenințase cu o astfel de abordare, în frunte cu forțele pro-europene.

„O veste foarte bună astăzi pentru fermierii și autoritățile locale și regionale din România. După 4 luni de negocieri între Parlamentul European și Comisia Europeană, coordonate de mine în calitate de co-raportor al Parlamentului, am reușit să convingem Comisia Europeană să modifice propunerea de buget multianual al Uniunii Europene pentru 2028–2034, astfel încât să garantăm finanțarea adecvată a fermierilor și regiunilor”, a declarat Siegfried Mureșan.

Potrivit europarlamentarului, propunerea inițială a Comisiei Europene nu asigura o finanțare clară pentru dezvoltarea rurală și pentru politica de coeziune, cu excepția regiunilor cele mai defavorizate. „Erau garantate cu finanțare clară doar plățile directe către fermieri. Noi, Parlamentul European, nu am fost de acord cu această propunere fiindcă ar fi pus în pericol fondurile pentru zonele rurale, cât și pentru regiuni, obligând satele și comunele din România să concureze cu orașele și județele noastre pentru aceiași bani”, a explicat Mureșan.

Citiți și INTERVIU | Siegfried Mureșan, negociator-șef al PE, despre direcția negocierilor interinstituționale și mizele României în viitorul buget al UE (2028–2034): coeziunea și agricultura, pilonii de neclintit ai noului cadru financiar

Ca urmare a presiunii majorității pro-europene din Parlamentul European, Comisia a introdus o serie de modificări esențiale. „În urma presiunii din partea majorității pro-europene a Parlamentului European, noua propunere a Comisiei prevede o alocare de minimum 10% pentru zonele rurale din fondurile nealocate din planurile naționale. În același timp, statele membre nu pot reduce cu mai mult de 25% fondurile de coeziune comparativ cu actualul exercițiu financiar 2021–2027 fără o justificare clară”, a precizat eurodeputatul.

De asemenea, Parlamentul European a cerut și obținut un rol mai puternic pentru autoritățile locale și regionale în procesul de concepere și implementare a planurilor naționale de investiții. „Tot la solicitarea noastră, Comisia Europeană a întărit rolul regiunilor în adoptarea și implementarea planurilor naționale. În noua propunere a Comisiei, autoritățile locale și regionale vor fi implicate în toate etapele conceperii și implementării planurilor naționale. Este un lucru foarte important deoarece primarii și aleșii locali cunosc cel mai bine care sunt prioritățile comunităților pe care le conduc și unde trebuie să meargă fondurile europene, iar propunerea inițială a Comisiei le acorda un rol mult mai redus în procesul de atragere a finanțării europene”, a subliniat Mureșan.

El a adăugat că, deși propunerea Comisiei Europene poate fi în continuare îmbunătățită, modificările obținute reprezintă deja „o victorie a Parlamentului pentru apărarea intereselor fermierilor și regiunilor din România și din întreaga Europă”.

Siegfried Mureșan a reamintit că România a beneficiat masiv de fonduri europene din politicile de coeziune și agricultură și a subliniat importanța protejării acestor resurse și în următorul exercițiu bugetar. „România a primit peste 100 de miliarde de euro din fonduri europene de când am aderat la Uniunea Europeană. Marea majoritate a acestor fonduri au venit din cele două politici: politica agricolă comună și politica de coeziune. Prin negocierile de succes din ultimele săptămâni, ne asigurăm că fondurile pentru coeziune, pentru agricultură și pentru dezvoltarea rurală vor fi în continuare la dispoziția României și după 2027”, a conchis europarlamentarul.