Connect with us

Dragoș Pîslaru

Siegfried Mureșan și Dragoș Pîslaru, co-raportorii PE pentru Mecanismul de redresare a UE: România va beneficia de 30,5 miliarde de euro, însă va putea obține mai multe fonduri dacă va fi puternic afectată de pandemie

Published

on

Parlamentul European propune revenirea la formula inițială concepută de Comisia Europeană pentru ca fondurile de 672,5 miliarde de euro disponibile prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență (RRF) să fie accesate într-o perioadă de patru ani (2021-2024) și nu într-un timp de trei ani așa cum au convenit liderii statelor membre la Consiliul European din 17-21 iulie, au anunțat luni eurodeputații Siegfried Mureșan (PNL, PPE) și Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe), co-raportori ai Parlamentului European pentru acest mecanism.

În egală măsură, cei doi europarlamentari care vor coordona acest dosar alături de eurodeputatul socialist Eider Gardiazabal Rubial au precizat că statele puternic afectate de criza COVID-19 vor fi prioritizate pentru a obține sprijin, subliniind că dacă România va fi foarte puternic afectată de pandemie, atunci țara noastră ar putea obține chiar mai multe fonduri europene decât a fost planul inițial

Întrebați de CaleaEuropeană.ro despre posibilitatea prelungirii perioadei de acordare a fondurilor și despre banii alocați României, cei doi europarlamentari au arătat caracterul excepțional al acestei facilități de redresare în contextul crizei COVID-19, însă au subliniat că România va beneficia de pe urma acestor prevederi.

“În poziția Parlamentului European, noi am cerut în primul rând ca perioada de angajare a fondurilor să revină la propunerea inițială a Comisiei, să avem patru ani, deci până în 2024, ceea ce avantajează România pentru a putea să nu fie presată mult prea tare de timp. În al doilea rând, din perspectiva prelungirii facilității, discutăm de un instrument care este menit să răspundă la șocul generat de criză și că ne uităm să vedem cum funcționează acest instrument ca răspuns la criză. Eu vreau să cred că acest instrument, dacă va fi implementat bine și dacă va beneficia de resurse proprii ale Comisiei, ar putea să devină o extindere a bugetului comunitar, care să crească ambiția la nivel european. (…) Vom vedea cât de bine implementăm acest program și care este impactul său și după acea vom vedea la nivel politic în Parlament și în Consiliu dacă merită să-l prelungim”, a spus Dragoș Pîslaru.

“Comisia Europeană a propus durata acestui program la patru ani de zile. Consiliul European a redus această perioadă la trei ani. Noi, Parlamentul European, porpunem să revenim la patru tocmai pentru a da guvernelor statelor membre timp pentru a absorbi acești bani. (…) Nu avem nevoie să ne supra-îndatorăm pe termen lung. E foarte bine că țările membre își arată solidaritate. E foarte bine că se creează acest mecanism, însă el are un caracter excepțional determinat de această pandemie”, a spus și Siegfried Mureșan.

Concluziile Consiliului European extraordinar din 17-21 iulie menţionează fonduri totale de 750 miliarde euro, dintre care 672,5 miliarde euro revin RRF (dintre care 312,5 miliarde de euro fonduri europene nerambursabile şi 360 de miliarde de euro credite în condiţii avantajoase). Potrivit acestor concluzii, 70% din bani ar urma să fie alocați în anii 2021-2022, iar restul de 30% poate fi realocat către economiile care nu au reușit să facă față crizei economice în baza evoluțiilor economice din anii 2020 și 2021.

Referitor la sumele acordate României prin intermediul mecanismului, Dragoș Pîslaru a făcut câteva clarificări în contextul unor cifre publicate de Bloomberg și care arată că România va primi o alocare inițială de 9,5 miliarde de euro fonduri nerambursabile. Potrivit eurodeputatului Renew Europe, suma respectivă reprezintă 70% din granturile ce vor fi acordate României.

“Am făcut niște mici calcule. România are circa 30,5 miliarde de euro alocate pe această facilitate care sunt împărțite în două părți. O parte sunt 13,6 miliarde de euro, care sunt granturi, deci bani nerambursabili, iar diferența reprezentată de împrumuturi. Acele 9 miliarde sunt 70% din banii alocați pe granturi. Propunerea inițială a Comisiei era ca 70% să fie alocați pe cheia actuală, iar 30% să fie alocați în funcție de ce se va întâmpla cu PIB-ul țărilor și cât de puternic ar fi produsul intern brut al țărilor afectate de criză. Practic, țările care vor avea o scădere economică mai mare anul acesta și anul viitor ar putea fi prioritizate pentru restul de 30% din sumă. Noi, în poziția Parlamentului, nu am preluat ca atare această chestiune de 70-30. Ea va fi readusă probabil în discuțiile cu Consiliul”, a explicat Pîslaru.

De cealaltă parte, Mureșan a făcut trimitere la propunerea Comisiei Europene și la ceea ce Parlamentul European își va asuma în negocieri.

“Comisia Europeană a propus drept cheie de alocare următorii trei indicatori: populația fiecărei țări, Produsul Intern Brut și scăderea PIB/ cap de locuitor înainte de pandemie. Consiliul European și noi, Parlamentul, spunem că vrem să cuantificăm efectele pandemiei și să ajutăm statele mai mult afectate de pandemie. De aceea, propunerea noastră este următoarea: banii pe primii doi ani de zile să fie alocați în funcție de ce a fost până acum, iar banii pe ultimii doi ani de zile să fie alocați în funcție de scăderea economică din anii 2020 și 2021. (…) Această cheie de alocare ne garantează că dacă România va fi foarte puternic afectată de pandemie și economia României va fi puternic afectată, PIB-ul ar scădea, șomajul ar crește și putem să obținem chiar mai multe fonduri europene decât a fost planul inițial, dar este de dorit să ne revenim mult mai ușor“, a explicat el, la rândul său.

În încheiere, Siegfried Mureșan a mai spus că Parlamentul European va solicita xplicit comunicare publică intensă privind proiectele finanțate prin acest plan, branduirea lor, etichetarea lor, marcarea lor ca fiind proiecte finanțate din planul european de redresare și reziliență pentru ca oamenii să știe ce a făcut Uniunea Europeană pentru ei din aceste fonduri suplimentare noi. 

Proiectul de raport legislativ, coordonat de Siegfried Mureşan (PPE), Eider Gardiazabal Rubial (grupul socialiştilor europeni) şi Dragoş Pîslaru (Renew Europe), urmează să fie dezbătut şi votat în Parlamentul European. Conform calendarului de adoptare, proiectul de raport a fost deschis acum pentru amendamente din partea tuturor membrilor Parlamentului European. Obiectivul este ca, la jumătatea lunii octombrie, proiectul de raport să fie adoptat în comisia pentru bugete şi comisia pentru afaceri economice şi monetare. Ulterior, proiectul urmează a fi adoptat de plenul Parlamentului European, cel mai probabil la începutul lunii noiembrie. După adoptarea raportului din plen, urmează negocierile finale dintre Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene, cu obiectivul clar ca acest mecanism să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru avertizează că românii au tot mai puțină încredere în politică și sunt afectați de criză: Față de aceștia avem obligația să colaborăm și să găsim soluții

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru (Renew Europe), propunerea USR pentru portofoliul Ministerului de Finanțe, avertizează că românii au tot mai puțină încredere în politică și sunt afectați de criză, iar față de acești oameni politicienii au obligația să colaboreze și să găsească soluții, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Dragoș Pîslaru a participat marți, 19 octombrie, la audierea din Comisiile reunite de Buget-Finanțe din Parlamentul României pentru portofoliul Ministerului de Finanțe Publice.

„Criza prin care trece România astăzi nu este a unui partid sau a altui partid, este o criză a noastră, a tuturor. Indiferent de ideologia politică sau de ceea ce ne desparte, ceea ce trebuie să ne unească este mandatul, jurământul pe care îl facem noi, aleșii, la preluarea funcției. Este vorba de a putea pune, cu toții laolaltă, toată priceperea noastră pentru a putea rezolva problemele țării. Și putem cu toții să fim siguri de un lucru. Oamenii au din ce în ce mai puțină încredere în politică și oamenii suferă în aceste zile. Și față de acești oameni avem obligația să colaborăm și să găsim soluții”, avertizează Dragoș Pîslaru. 

Eurodeputatul USR mai subliniază necesitatea unor „soluții urgente, responsabile și transparente, pentru ca lumea să înțeleagă și să reducem distanța pe care o avem față de cetățeni”.

De asemenea, Dragoș Pîslaru face referire și la candidatura sa pentru Ministerul Finanțelor Publice, despre care spune este un „minister-ancoră în orice guvernare, care trebuie să asigure stabilitatea și predictibilitatea întregului proces de guvernare, având în vedere bugetul și prerogativele fiscale de care depinde bunăstarea oamenilor”, într-un context cu teme urgente de rezolvat: criză sanitară, criză energetică, foaia de parcurs pentru dezvoltarea României prin Planul Național de Redresare și Reziliență și, în fine, tema realizării bugetului pentru anul 2022, deja în întârziere.

„MFP trebuie să fie cea mai puțin politizată instituție, pentru că trebuie să asigure stabilitate pentru prosperitate. Discutăm despre debirocratizare, decăpușarea instituțiilor statului, transparentizarea cheltuielilor, prevenirea spălării banilor, reorganizarea ANAF, îmbunătățirea colectării, modul în care finanțele publice creează prosperitate și perspectivele de dezvoltare socio-economică”, punctează acesta. 

Dragoș Pîslaru mai face un apel la cooperare pe scena politică în interesul cetățenilor României:

„Întoarcerea mea în țară acum, pentru această nominalizare, se întâmplă pentru că orice putem face pentru a depăși acest context dificil merită făcut. Fiecare dintre noi – că venim de la stânga sau de la dreapta spectrului politic e irelevant – pentru oameni trebuie să ne luptăm. Pentru români și pentru România!”, îndeamnă eurodeputatul USR. 

Discursul și răspunsurile la întrebările parlamentarilor din Comisiile reunite de Buget-Finanțe din Parlamentul României pot fi urmărite aici.

Continue Reading

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru, cel mai influent europarlamentar pe politici economice, propus ministru de finanțe în guvernul Cioloș

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru (USR, Renew Europe), unul dintre cei mai influenți eurodeputați români din Parlamentul European, a fost propus ministru de finanțe în guvernul lui Dacian Cioloș.

„Am primit propunerea lui Dacian Cioloş și încrederea colegilor din USR de a prelua Ministerul Finanțelor, care mă onorează. Cred în transparența totală a cheltuirii banilor noștri și în predictibilitate fiscală. Voi merge la audierea din Parlament având ca priorități combaterea pandemiei, rezolvarea crizei din sectorul energiei, implementarea PNRR și realizarea bugetului național pentru 2022. Astăzi, România e primul loc la nivel mondial în ceea ce privește numărul deceselor cauzate de COVID-19. Trebuie să scoatem România din criză și pentru asta e nevoie de multă responsabilitate din partea tuturor forțelor politice”, scrie Dragoș Pîslaru, într-o postare pe Facebook.

La un an după ce am intrat în Parlament, a Dragoș Pîslaru a fost desemnat cel mai influent europarlamentar de politici economice și al treilea cel mai influent europarlamentar aflat la primul mandat. 

Acesta a negociat pe perioada crizei cel mai mare pachet financiar din istoria Uniunii Europene, Mecanismul de Redresare și Reziliență, care aduce României, prin PNRR, aproape 30 de miliarde de euro. De asemenea, a fost responsabil pentru adoptarea Instrumentului pentru Asistență Tehnică (864 milioane de euro) și a contribuit la definirea programului InvestEU (peste 372 milioane de euro).

Garanția pentru Copii, Rezoluția pentru muncitorii transfrontalieri, Coordonarea sistemelor de securitate socială sunt alte subiecte majore la nivel european pe care Dragoș Pîslaru le-a coordonat, iar în prezent, eurodeputatul Renew Europe lucrează la dosarele privind Identitatea digitală la nivel european, Regulamentul pentru prevenirea spălării banilor și Rezoluția pentru tineret.

Raportul de activitate pentru 2020-2021 al eurodeputatului Dragoș Pîslaru poate fi accesat AICI.

Continue Reading

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru: Am cerut crearea unei echipe la nivelul CE care să asigure o interfață unică și sprijin pentru statele membre la implementarea măsurilor pentru contracararea scumpirilor la energie

Published

on

© dragospislaru.eu

Eurodeputații reuniți joi în cadrul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European au cerut comisarului pentru energie Kadri Simson crearea unei echipe la nivelul Comisiei Europene care să asigure o o interfață unică și sprijin pentru statele membre la implementarea măsurilor pentru contracararea scumpirilor la energie, informează eurodeputatul Dragoș Pîslaru (USR, Renew Europe).

Eurodeputații au dezbătut în această dimineață cu comisarul pentru energie Kadri Simson pe marginea uneia dintre cele mai arzătoare probleme ale momentului și anume, creșterea prețului la energie.

„Am discutat despre toate acestea cu Comisarul Simpson și am cerut crearea unei echipe la nivelul Comisiei Europene care să asigure o interfață unică și sprijin pentru statele membre pentru implementarea de urgență a cât mai multor măsuri din acest toolbox. Acest task force ar trebui să aducă la un loc mai multe Directorate implicate – energie, competiție, piață internă, afaceri sociale etc. – și ar putea să ghideze, dar și să coordoneze munca din statele membre pentru o ieșire rapidă din criză”, precizează Dragoș Pîslaru. 

Comisia Europeană a adoptat miercuri o comunicare care cuprinde o serie de măsuri și recomandări pentru a face față creșterii excepționale a prețurilor la energie la nivel mondial, care se preconizează că va dura până la sfârșitul iernii, și pentru a ajuta populația și întreprinderile europene. Setul de instrumente pe care statele membre le pot utiliza pentru a aborda creșterea prețurilor pe termen scurt: de exemplu, prin reducerea ratei taxei pe valoarea adăugată și/sau a altor taxe pe energie, prin adoptarea de măsuri specifice pentru a sprijini consumatorii săraci și vulnerabili sau prin alte măsuri temporare de sprijinire a gospodăriilor și a întreprinderilor mici.

În contextul în care există deja acest set de instrumente „care indică flexibilitatea Comisiei și oferă o direcție”, eurodeputatul Renew Europe punctează că „este însă nevoie de acțiuni curajoase și decisive din partea guvernelor, la nivelul întregii Uniuni, pentru a ieși din criză, dar și pentru a preveni noi situații similare, foarte posibile în viitorul apropiat”.

„Criza este una internațională. Nu este doar a Europei, dar ține de noi, de Uniunea Europeană și de România, să o gestionăm și soluționăm, pentru cetățenii noștri. Atât USR PLUS, dar și Renew Europe au soluții. Ce contează acum este implementarea lor, urgent!”, mai precizează Dragoș Pîslaru. 

Citiți și Josep Borrell: Accelerarea decarbonizării economiei și reducerea dependenței energetice a UE pot limita riscurile legate de șocurile prețurilor la energie

UE, ca multe alte regiuni ale lumii, se confruntă în prezent cu o creștere vertiginoasă a prețurilor la energie. Acest lucru este determinat în principal de creșterea cererii de energie la nivel mondial, în special de gaze naturale, deoarece s-a accelerat procesul de redresare economică de după perioada de vârf a pandemiei de COVID-19. Și prețul fixat la nivel european pentru emisiile de carbon a crescut brusc în 2021, dar într-o măsură mult mai mică decât prețul la gaze naturale. Impactul creșterii prețului gazelor naturale asupra prețului energiei electrice este de nouă ori mai mare decât impactul creșterii prețului emisiilor de carbon.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
PARLAMENTUL EUROPEAN6 hours ago

Pandora Papers: Parlamentul European solicită să se demareze anchete aprofundate

ENGLISH6 hours ago

Romania among EU countries providing free access to the fewest innovative medicines. How will HTA improve the situation

ROMÂNIA6 hours ago

România, printre țările UE care asigură acces gratuit la cele mai puține medicamente inovatoare. Cum va îmbunătăți situația noul HTA european

CONSILIUL EUROPEAN9 hours ago

Summitul UE: Ciocnirea dintre Varșovia și Bruxelles pe tema primatului dreptului european își face loc pe agendă. Angela Merkel și Emmanuel Macron fac apel la compromis și dialog

U.E.9 hours ago

Viktor Orban consideră planurile Uniunii Europene de combatere a schimbărilor climatice o „fantezie utopică care duce la creșterea prețurilor energiei”

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Parlamentul European cere Comisiei Europene să comunice cine negociază achiziția vaccinurilor în numele său și să facă publice contractele de achiziție

ROMÂNIA10 hours ago

Însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA: Ne vom adapta împreună cu România pentru a ne proteja economiile și popoarele de amenințarea cibernetică

CONSILIUL EUROPEAN10 hours ago

Klaus Iohannis participă joi și vineri la Consiliul European: Șeful statului solicită includerea energiei nucleare și a gazului pe lista investițiilor verzi și sprijinirea R. Moldova în problema gazelor și a energiei

COMUNICATE DE PRESĂ11 hours ago

Compania Leviatan Design, în TOP 10 firme de arhitectură și proiectare din România

ROMÂNIA12 hours ago

Solidaritatea europeană: Austria și Franța oferă României medicamente, ventilatoare și echipamente medicale pentru a lupta în continuare împotriva pandemiei

POLITICĂ12 hours ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu13 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi16 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi17 hours ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi1 day ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO1 day ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

U.E.2 days ago

Franța face apel la ”fermitate” împotriva încercărilor Poloniei de a pune ”sub semnul întrebării proiectul european”: Tratatele noastre nu reprezintă o simplă bucată de hârtie

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Supremația dreptului UE în Polonia: PE solicită Comisiei Europene declanșarea mecanismului de condiționalitate privind statul de drept

Team2Share

Trending