Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Siegfried Mureșan, vicepreședintele Grupului PPE din Parlamentul European, consideră că este nevoie de un buget de urgență pentru un an de zile dacă la 1 ianuarie 2021 nu va fi intrat în vigoare viitorul buget multianual al UE

Published

on

Europarlamentarul Siegfried Mureșan, vicepreședintele Grupului PPE responsabil pentru bugete, a atenționat că popularii europeni sunt pregătiți să facă uz de ”arma nucleară” și să voteze împotriva bugetului multianual al UE dacă nu vor fi respectate simultan patru condiții: ”finanțare corespunzătoare pentru prioritățile tradiționale, suficiente fonduri pentru noile priorități, în concordană cu angajamentele asumate, rezerve și ajutor consisten ca urmare a crizei COVID-19”.

”Cel mai important instrument de politică a UE este bugetul. Pentru ca UE să poată face ceea ce așteaptă cetățenii, trebuie să alocăm bugetul în domeniile în care oamenii se așteaptă. Președintele grupului PPE și cu mine am trimis o scrisoare președintelui Comisiei Europene și celui al Consiliului European în care am spus că vom vota bugetul UE pe termen lung dacă sunt respectate simultan 4 condiții: 1. finanțate corespunzător prioritățile tradiționale (PAC și Politica de coeziune), 2. suficiente fonduri pt noile prioritățile în concordanță cu angajamentele asumate de instituțiile europene (Green deal, apărare, siguranta cetățeanului, digitalizare), 3. avem suficiente rezerve în bugetul UE și sigur vor apărea crize în următorii șapte ani, 4. ajutor consistent ca urmare a crizei COVID-19: pentru întreprinderi și componenta medicale. A vota împotriva bugetului UE este o armă nucleară. Parlamentul European este dispus să folosească aceast instrument important pe care îl avem dacă solicitările noastre nu sunt incluse în bugetul UE pe următorii ani”, a transmis eurodeputatul român într-o intervenția în cadrul evenimentului intitulat ”Sprijinul UE pentru cetățeni și economic și combaterea știrilor false”, organizat de Biroul Parlamentului European în România.

Din punctul acestuia de vedere, este nevoie de un buget de urgență de un an de zile, în cazul în care, la 1 ianuarie 2021, nu va fi intrat în vigoare Cadrul Financiar Multianual pentru perioadă 2021-2027.

”Cel mai bun scenariu este cel în care adoptăm repede bugetul pentru următorii 7 ani. Parlamentul European este pregătit de 2 ani de zile să finalizeze acest dosar. Dacă nu vom reuși să adoptăm rapid bugetul pentru următorii șapte ani, avem nevoie de un buget de urgență de un an de zile, pentru că cel mai rău pentru beneficiari este incertitudinea. Parlamentul European a cerut un plan de contingență: un buget de urgență de un an de zile, bazat pe bugetul multianual din 2014-2020 cu câteva ajustări”, a explicat Siegfried Mureșan, care a criticat guvernele ”care își doresc” să aloce mai puțin la bugetul UE.

Vicepreședintele Grupului PPE a făcut trimitere și la importanța investițiilor în sănătate.

”Riscăm să intrăm în recesiune ca urmare a perioadei de carantină. Spitalele riscau să nu facă față numărului mare de îmbolnăviri. Când discutăm despre fonduri europene, despre ajutoare în viitor, cea mai bună modalitate pentru a cheltui aceste fonduri europene sunt investițiile în sănătate. Dacă reușim să creștem capacitățile în spitale, vom putea avea grijă de toți bolnavii, nu va mai fi nevoie să intrăm în carantină dacă va exista o accelerare a virusului în următoarele luni fiindcă spitalele vor putea face față. Este un lucru foarte bun și pentru economie pentru că, dacă va fi nevoie să intrăm din nou în carantină la toamnă, costurile pentru bugetele europene și naționale vor fi din nou foarte mari”, a detaliat Mureșan.

De altfel, acesta este inițiatorul propunerii privind crearea unui Fond European de Solidaritate împotriva coronavirusului de 50 de miliarde de euro în viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene pentru investiții în sistemul medical din Europa.

Fondrul European de Solidaritate împotriva coronavirusului va avea doi piloni:

1. Primul pilon va fi un fond de solidaritate în valoare de 20 de miliarde de euro, fonduri europene nerambursabile, obiectivul fiind acela de a compensa o parte din cheltuielile făcute de țările europene pentru combaterea pandemiei de COVID-19, mai ales cheltuielile cu sistemele medicale și de urgență. Banii ar urma să fie accesibili în primii doi ani ai bugetului multianual.

2. Al doilea pilon va fi o schemă de împrumut în valoare de 30 de miliarde de euro, cu condiții avantajoase, împrumuturile fiind garantate de bugetul UE. Comisia Europeană va împrumuta acești bani de pe piețele internaționale, apoi va împrumuta mai departe țările membre ale UE pentru a face investiții în sistemul medical și de sănătate, dar și în mecanisme eficiente de gestionare a unor crize similare.

De asemenea, Siegfried Mureșan a amintit de eforturile întreprinse de Uniunea Europeană în această perioadă pentru a gestiona criza COVID-19 și a veni în sprijinul cetățenilor, în pofida faptului că UE nu are prerogative extinse în domeniul sănătății, acestea fiind, mai curând, apanajul guvernelor statelor membre.

”3.1 miliarde de euro din rezerva UE de 4.1 miliarde de euro au fost alocate deja pentru combaterea crizei COVID-10. Deși UE nu avea multe prerogative în domeniul sănătății, s-au făcut multe. Măsurile s-au luat repede și toate cele trei grupuri din Parlamentul European au jucat un rol constructiv. S-a văzut mai multă unitate și acesta este un lucru bun”, a menționat acesta, amintind, totodată de exemplele concrete de sprijin pentru români: 350 de milioane de euro pentru plata șomajului tehnic, 120 de milioane de euro pentru plata unor sporuri pentru personalul medical aflat în prima linie a luptei împotriva noului coronavirus.

Biroul Parlamentului European în România a organizat marți, 19 mai, o dezbatere online privind sprijinul Uniunii Europene acordat cetățenilor europeni și importanța măsurilor luate la nivel european pentru depășirea consecințelor economice și sociale ale pandemiei de COVID-19.

La webinar au participat trei eurodeputați români – Siegfried Mureșan (Grupul Partidului Popular European), Carmen Avram (Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților) și Dacian Cioloș (Renew Europe).

Evenimentul intitulat “Sprijinul UE pentru cetățeni și economic și combaterea știrilor false” a fost transmis LIVE, de la ora 10:30, pe pagina de facebook a Biroului Parlamentului European în România, pe pagina de facebook Calea Europeană și pe www.caleaeuropeana.ro. Evenimentul face parte din campania #EuropeniîmpotrivaCOVID19.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, după ce PE a adoptat rezoluția privind penuria de medicamente: În urma amendamentelor propuse, criza medicamentelor va ocupa un loc important în viitoarea strategie farmaceutică

Published

on

© European Union 2018 - Source : EP

Parlamentul European a adoptat joi o rezoluție prin care solicită Comisiei Europene și statelor membre să acționeze mai ferm și coordonat pentru a reduce la minim situațiile în care sănătatea oamenilor este pusă în pericol de lipsa medicamentelor.

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE) a reușit, prin amendamentele pe care le-a propus, ca această problemă, a crizei medicamentelor, să ocupe un loc important în viitoarea strategie farmaceutică, strategia pe care Comisia Europeană o va lansa în noiembrie, anul acesta.

Potrivit unui mesaj postat de acesta pe pagina de Facebook, acesteia i se adaugă și faptul că ”exportul paralel, una dintre cauzele lipsei medicamentelor, va fi analizat și abordat în viitoarea strategie farmaceutică”.

În plus, datorită inițiativei eurodeputatului român, ”criza medicamentelor va fi definită uniform la nivelul UE, pornind de la definiția propusă de Agenția Europeană a Medicamentelor, în 2019” iar ”Comisia Europeană va trebui să abordeze problema lipsei de transparență a costurilor de cercetare pentru noile medicamente”, Executivul european primind solicitarea ca, de acum încolo, ”în statistica UE privind veniturile și condițiile de viață ale cetățenilor (EU-SILC) să fie raportate și date privind lipsa accesului la medicamente, pentru că până acum, nicio raportare la nivel UE nu a inclus și accesul la medicamente drept un criteriu legat de bunăstarea oamenilor”.

Parlamentul European a adoptat joi cu 663 de voturi pentru, 23 împotrivă și 10 abțineri o rezoluție prin care face apel la un răspuns articulat din partea Uniunii Europene la o problemă care s-a acutizat în contextul pandemiei de coronavirus, având un impact negativ direct asupra sănătății cetățenilor europeni și siguranței acestora.

Potrivit unui comunicat, Legislativul european salută noul program de sănătate la Uniunii Europene, EU4Health, și solicită Comisiei Europene să utilizeze viitoarea strategie farmaceutică pentru a se asigura că vor fi disponibile în Europa produse medicamentoase sigure, accesibile, examinând, în același timp, modalitățile de reluare a producției în Europa.

Această nevoie semnalată de Parlamentul European este cu atât mai urgentă cu cât 40% dintre medicamentele comercializate în Uniunea Europeană sunt produse în state care nu sunt membre UE, în vreme ce 60%-80% dintre ingredientele farmaceutice sunt produse în China sau India.

Rezoluția adoptată de Parlamentul European poate fi consultată AICI

Continue Reading

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru: Statul român trebuie să facă parteneriat cu cei care cunosc realitățile din teren pentru implementarea programelor de integrare a romilor

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Statul român trebuie să facă parteneriat cu cei care cunosc realitățile din teren pentru implementarea programelor de integrare a romilor, este mesajul transmis de eurodeputatul Dragoș Pîslaru, coordonator Renew Europe pentru Comisia de Muncă și Afaceri Sociale din Parlamentul European, în contextul adoptării, ieri, cu o largă majoritate (545 la 96), a unui raport despre implementarea Strategiilor Naționale pentru integrarea Roma în Uniunea Europeană.

„Este cutremurător să comparăm cifrele de investiții în integrarea Roma, în România dar și alte țări UE, cu indicii de excluziune socială, din educație, piața muncii, acces la nutriție, locuire sau sănătate pe care minoritatea romă trebuie să îi înfrunte în continuare. Știm că se poate, știm că pot exista programe de succes, că sunt oameni ca Valeriu Nicolae în Ferentari, Claudia Costea la Pirita, Nadia Gavrila la Ponorâta și alte asociații care se implică la firul ierbii, în comunități, și care au soluții la astfel de probleme”, scrie eurodeputatul.

În calitate de coordonator al Renew Europe pentru Comisia de Muncă și Afaceri Sociale, Dragoș Pîslaru  menționează că s-a asigurat că raportul conține „o cerere pentru obiective obligatorii puse de către Comisie, împreună cu măsuri și calendare propuse statelor membre, pentru următorul val de finanțare pentru strategiile naționale”. Aceasta trebuie să vină la pachet cu fonduri suficiente și asistență tehnică care să țină cont de realitățile din teren, adaugă politicianul român.

El este de părere că statul român trebuie să facă parteneriat cu cei care cunosc realitățile din teren pentru implementarea programelor de integrare a romilor.

„Este de datoria noastră să cream acces și oportunitate pentru toți cetățenii României, indiferent de apartenența etnică, indiferent de partidul pentru care votează. Uniunea Europeană va continua să investească în aceste programe, dar este timpul ca autoritățile din România să facă pașii necesari, reali, pentru a lăsa aceste probleme cu adevărat în urmă!”, subliniază Dragoș Pîslaru. 

Continue Reading

Vlad Nistor

Profesorul Vlad Nistor, invitat să devină Visiting Senior Fellow al London School of Economics. El va coordona un proiect dedicat relațiilor UE – Marea Britanie

Published

on

© vladnistor.ro

Eurodeputatul Vlad Nistor, cadru didactic la Facultatea de Istorie a Universității din București și profesor emerit al Universității din București, a fost invitat să devină Visiting Senior Fellow al prestigioasei London School of Economics and Political Sciences, informează instituția acedemică într-un comunicat.

Ca membru al think-tank-ului de relații internaționale IDEAS al LSE, profesorul Nistor va coordona un nou proiect de cercetare, focalizat asupra viitorului relațiilor dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie. 

IDEAS este unul dintre cele mai importante think-tank-uri de politică internațională din lume, cu proiecte de anvergură globală. Între cei care au devenit cu timpul Visiting Senior Fellows în cadrul său se numără universitari, cercetători, diplomați, militari de rang înalt și personalități ale lumii financiare, între care amintim pe Jamie Shea, Sir Richard Barrons, prof. Priscilla Roberts, Gideon Rachman și alții.

Prof. univ. dr. Vlad Nistor face parte din Catedra de Istorie Antică și Arheologie a Facultății de Istorie din cadrul Universității București. Este cercetător și istoric, specializat în relațiile internaționale, iar între anii 2004-2012 a fost decan al Facultății de Istorie a UB. Totodată, profesorul Nistor a fost președinte al Senatului Universității din București timp de patru ani, între 2011 și 2015.

Mai multe informații despre programul de cercetare si dezbateri al think-tank-ului de politică internațională pe care prof. univ. dr. Nistor a fost desemnat să-l conducă pot fi accesate aici.

Vlad Nistor este membru al Parlamentului European de la 1 decembrie 2019, când a înlocuit-o pe Adina Vălean în calitate de membru al Parlamentului European, după ce aceasta a devenit membru al Comisiei Europene.

În Parlamentul European, Nistor este membru în Comisia pentru afaceri externe, în Delegația la Comisia parlamentară de asociere UE-Moldova, în Delegația pentru relațiile cu India și în Delegația la Adunarea Parlamentară Euronest.

În cariera sa politică, Nistor a fost deputat între anii 2012 și 2016, iar în prezent este Vicepreședinte al PNL pentru politică externă, apărare și securitate națională. 

Totodată, Vlad Nistor a fost director general al Institutului Diplomatic Român, din 2005. În perioada 1998-2000, în mandatul lui Emil Constantinescu, a fost consilier de stat la Președinția României. Este membru în Consiliul Științific al asociației New Strategy Center.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending