Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Siegfried Mureșan, vicepreședintele Grupului PPE din Parlamentul European, consideră că este nevoie de un buget de urgență pentru un an de zile dacă la 1 ianuarie 2021 nu va fi intrat în vigoare viitorul buget multianual al UE

Published

on

Europarlamentarul Siegfried Mureșan, vicepreședintele Grupului PPE responsabil pentru bugete, a atenționat că popularii europeni sunt pregătiți să facă uz de ”arma nucleară” și să voteze împotriva bugetului multianual al UE dacă nu vor fi respectate simultan patru condiții: ”finanțare corespunzătoare pentru prioritățile tradiționale, suficiente fonduri pentru noile priorități, în concordană cu angajamentele asumate, rezerve și ajutor consisten ca urmare a crizei COVID-19”.

”Cel mai important instrument de politică a UE este bugetul. Pentru ca UE să poată face ceea ce așteaptă cetățenii, trebuie să alocăm bugetul în domeniile în care oamenii se așteaptă. Președintele grupului PPE și cu mine am trimis o scrisoare președintelui Comisiei Europene și celui al Consiliului European în care am spus că vom vota bugetul UE pe termen lung dacă sunt respectate simultan 4 condiții: 1. finanțate corespunzător prioritățile tradiționale (PAC și Politica de coeziune), 2. suficiente fonduri pt noile prioritățile în concordanță cu angajamentele asumate de instituțiile europene (Green deal, apărare, siguranta cetățeanului, digitalizare), 3. avem suficiente rezerve în bugetul UE și sigur vor apărea crize în următorii șapte ani, 4. ajutor consistent ca urmare a crizei COVID-19: pentru întreprinderi și componenta medicale. A vota împotriva bugetului UE este o armă nucleară. Parlamentul European este dispus să folosească aceast instrument important pe care îl avem dacă solicitările noastre nu sunt incluse în bugetul UE pe următorii ani”, a transmis eurodeputatul român într-o intervenția în cadrul evenimentului intitulat ”Sprijinul UE pentru cetățeni și economic și combaterea știrilor false”, organizat de Biroul Parlamentului European în România.

Din punctul acestuia de vedere, este nevoie de un buget de urgență de un an de zile, în cazul în care, la 1 ianuarie 2021, nu va fi intrat în vigoare Cadrul Financiar Multianual pentru perioadă 2021-2027.

”Cel mai bun scenariu este cel în care adoptăm repede bugetul pentru următorii 7 ani. Parlamentul European este pregătit de 2 ani de zile să finalizeze acest dosar. Dacă nu vom reuși să adoptăm rapid bugetul pentru următorii șapte ani, avem nevoie de un buget de urgență de un an de zile, pentru că cel mai rău pentru beneficiari este incertitudinea. Parlamentul European a cerut un plan de contingență: un buget de urgență de un an de zile, bazat pe bugetul multianual din 2014-2020 cu câteva ajustări”, a explicat Siegfried Mureșan, care a criticat guvernele ”care își doresc” să aloce mai puțin la bugetul UE.

Vicepreședintele Grupului PPE a făcut trimitere și la importanța investițiilor în sănătate.

”Riscăm să intrăm în recesiune ca urmare a perioadei de carantină. Spitalele riscau să nu facă față numărului mare de îmbolnăviri. Când discutăm despre fonduri europene, despre ajutoare în viitor, cea mai bună modalitate pentru a cheltui aceste fonduri europene sunt investițiile în sănătate. Dacă reușim să creștem capacitățile în spitale, vom putea avea grijă de toți bolnavii, nu va mai fi nevoie să intrăm în carantină dacă va exista o accelerare a virusului în următoarele luni fiindcă spitalele vor putea face față. Este un lucru foarte bun și pentru economie pentru că, dacă va fi nevoie să intrăm din nou în carantină la toamnă, costurile pentru bugetele europene și naționale vor fi din nou foarte mari”, a detaliat Mureșan.

De altfel, acesta este inițiatorul propunerii privind crearea unui Fond European de Solidaritate împotriva coronavirusului de 50 de miliarde de euro în viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene pentru investiții în sistemul medical din Europa.

Fondrul European de Solidaritate împotriva coronavirusului va avea doi piloni:

1. Primul pilon va fi un fond de solidaritate în valoare de 20 de miliarde de euro, fonduri europene nerambursabile, obiectivul fiind acela de a compensa o parte din cheltuielile făcute de țările europene pentru combaterea pandemiei de COVID-19, mai ales cheltuielile cu sistemele medicale și de urgență. Banii ar urma să fie accesibili în primii doi ani ai bugetului multianual.

2. Al doilea pilon va fi o schemă de împrumut în valoare de 30 de miliarde de euro, cu condiții avantajoase, împrumuturile fiind garantate de bugetul UE. Comisia Europeană va împrumuta acești bani de pe piețele internaționale, apoi va împrumuta mai departe țările membre ale UE pentru a face investiții în sistemul medical și de sănătate, dar și în mecanisme eficiente de gestionare a unor crize similare.

De asemenea, Siegfried Mureșan a amintit de eforturile întreprinse de Uniunea Europeană în această perioadă pentru a gestiona criza COVID-19 și a veni în sprijinul cetățenilor, în pofida faptului că UE nu are prerogative extinse în domeniul sănătății, acestea fiind, mai curând, apanajul guvernelor statelor membre.

”3.1 miliarde de euro din rezerva UE de 4.1 miliarde de euro au fost alocate deja pentru combaterea crizei COVID-10. Deși UE nu avea multe prerogative în domeniul sănătății, s-au făcut multe. Măsurile s-au luat repede și toate cele trei grupuri din Parlamentul European au jucat un rol constructiv. S-a văzut mai multă unitate și acesta este un lucru bun”, a menționat acesta, amintind, totodată de exemplele concrete de sprijin pentru români: 350 de milioane de euro pentru plata șomajului tehnic, 120 de milioane de euro pentru plata unor sporuri pentru personalul medical aflat în prima linie a luptei împotriva noului coronavirus.

Biroul Parlamentului European în România a organizat marți, 19 mai, o dezbatere online privind sprijinul Uniunii Europene acordat cetățenilor europeni și importanța măsurilor luate la nivel european pentru depășirea consecințelor economice și sociale ale pandemiei de COVID-19.

La webinar au participat trei eurodeputați români – Siegfried Mureșan (Grupul Partidului Popular European), Carmen Avram (Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților) și Dacian Cioloș (Renew Europe).

Evenimentul intitulat “Sprijinul UE pentru cetățeni și economic și combaterea știrilor false” a fost transmis LIVE, de la ora 10:30, pe pagina de facebook a Biroului Parlamentului European în România, pe pagina de facebook Calea Europeană și pe www.caleaeuropeana.ro. Evenimentul face parte din campania #EuropeniîmpotrivaCOVID19.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE: Producția vaccinurilor COVID-19 reprezintă astăzi o povocare industrială

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

În cadrul audierii din Parlamentul European a directorilor companiilor farmaceutice, în calitate de co-președinte al audierii, eurodeputatul Cristian Bușoi a subliniat că scopul strategiei europene de vaccinare rămâne ca vaccinul împotriva COVID-19 dezvoltat și distribuit în UE să fie eficient și sigur.

Dezvoltarea și distribuția unui vaccin eficient și sigur împotriva COVID-19 se află în centrul strategiei de recuperare a UE. Această audiere este foarte oportună pentru a corecta faptele întâmplate și, de asemenea, pentru a discuta soluții pentru îmbunătățirea implementării vaccinurilor COVID-19 în Europa”, a menționat deputatul în discursul său introductiv.

De asemenea, Cristian Bușoi atrage atenția că strategia de vaccinare nu poate fi doar un dialog bilateral între industria farmaceutică și Comisia Europeană: „Publicul ar trebui să rămână la curent. Vrem să vedem ce poate fi îmbunătățit și ce s-ar fi putut face mai bine.”

Potrivit deputatului european, problema cu care se confruntă UE în acest moment este producția în masă a vaccinurilor: „Producerea a miliarde de doze pentru oameni din întreaga Europă și din întreaga lume este o provocare fără precedent care are consecințe asupra capacității de producție, dar și asupra accesibilității materiilor prime și a produselor de unică folosință necesare în cantități suficiente pentru fabricarea vaccinurilor COVID-19 fără a compromite disponibilitatea acestor ingrediente la alte vaccinuri (pentru imunizarea de rutină) sau la alte medicamente. Provocarea de astăzi este cum să producem vaccinuri extrem de complexe pe o scară absolut fără precedent. Aceasta este o provocare industrială”, a mai adăugat acesta.

Nu în ultimul rând, Cristian Bușoi susține că vaccinurile se bazează pe un lanț de aprovizionare global complex, cu ingrediente provenite din toată: „Este necesară o logistică complexă, care să se bazeze pe libera circulație globală a mărfurilor și pe competența națională, dar și pe schimbarea producției pentru a pune capăt crizei, deoarece criza se va termina numai atunci când majoritatea oamenilor vor fi vaccinați.”


Parlamentul European a organizat mai multe dezbateri în diferite comisii, precum și în cadrul sesiunilor plenare cu privire la diferite aspecte ale strategiei de vaccinare COVID-19. În cadrul ultimei dezbateri plenare din februarie 2021, deputații europeni au subliniat că UE trebuie să își continue eforturile concertate de combatere a pandemiei COVID-19 și să ia măsuri urgente pentru a crește producția de vaccinuri pentru a satisface așteptările cetățenilor.

Conform strategiei UE de vaccinare, trei vaccinuri împotriva COVID-19 au fost autorizate pentru utilizare în UE în urma recomandărilor științifice pozitive de către Agenția Europeană pentru Medicamente (BioNTech-Pfizer, Moderna și AstraZeneca). Au fost încheiate trei contracte suplimentare care vor permite achiziționarea vaccinurilor după ce s-au dovedit sigure și eficiente: Johnson & Johnson (a fost depusă o cerere de autorizare condiționată de introducere pe piață), Sanofi-GSK și CureVac (ambele în curs de revizuire) Au fost încheiate discuții exploratorii cu două companii, Novavax și Valneva.

Audierea companiilor farmaceutice are loc înaintea unei videoconferințe lunare a șefilor de stat sau de guvern din cele 27 de state membre ale UE consacrată răspunsului comun la pandemie.

Conform unei informări din partea Consiliului European, în problematica COVID-19, liderii statelor membre se vor concentra pe autorizarea, producția și distribuția de vaccinuri și libertatea de circulație a persoanelor.

În acest context, liderii vor lua în considerare, de asemenea, pachetul Comisiei privind Uniunea sănătății și posibilii pași următori, cum ar fi: îmbunătățirea pregătirii UE, a sistemelor de avertizare timpurie și de prevenire, instrumente de gestionare a crizei și de răspuns, utilizarea mai bună a datelor de sănătate și a modelării datelor, sprijinirea cercetării și inovării pentru producția de vaccinuri și consumabile medicale critice, diversificarea și reziliența lanțurilor globale de aprovizionare medicală.

Continue Reading

S&D

Raportul eurodeputatului Victor Negrescu privind educația digitală a fost aprobat cu o largă majoritate în Comisia pentru Educație din Parlamentul European

Published

on

© European Union 2016 - Source : EP

Raportul meu privind educația digitală a fost aprobat cu o largă majoritate în Comisia pentru Educație din Parlamentul European. 26 de voturi pentru și niciun vot împotrivă, transmite eurodeputatul Victor Negrescu (PSD, S&D), vicepreședintele Comisiei pentru Educație și Cultură din Parlamentul European, într-un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Documentul coordonat de Victor Negrescu este un raport complex care prezintă soluții pentru ca educația digitală să nu mai fie un privilegiu, prin care definim ce înseamnă cu adevărat învățământul digitalizat, de la metode și platforme până la protecția datelor și un curriculum adaptat în funcție de vârstă.
Vicepreședintele Comisiei pentru Educație din PE atenționează că „educația digitală nu are nicio legătură cu ce s-a întâmplat în România”.
„Nu înseamnă să dai o tabletă unui copil sau să faci cursurile prin aplicații gratuite de mesagerie. Ce s-a întâmplat timp de un an în România, când circa 1 milion de copii nu au avut acces la educație, nu a mai avut loc nicăieri în Europa într-o asemenea proporție și nu mai trebuie să se întâmple niciodată. Decidenții din România trebuie să înțeleagă că digitalizarea educației nu se poate fără implicarea profesorilor, elevilor, studenților, părinților, autorităților locale, experților sau societății civile”, spune Negrescu.
În context, el mai atenționează că modul în care se decid alocările din Planul Național de Redresare și Reziliență și cum se definesc proiectele pentru educație riscă să conducă la pierderea acestei oportunități uriașe pentru educație.
„Digitalizarea educației presupune o infrastructură adecvată, dezvoltarea competențelor transversale și digitale, protejarea utilizatorilor, metode, practici și materiale educaționale adaptate”, explică politicianul social-democrat.
Mai departe, Negrescu prezintă câteva din punctele importante obținute în cadrul raportului:
  • solicităm alocarea a minim 10% din instrumentul de redresare și reziliență pentru educație și a 20% pentru transformare digitală;
  • definim educația digitală de calitate și setăm instrumentele pentru aplicarea unor standarde în domeniu: metode, instrumente, platforme, dispozitive, practici, materiale educaționale;
  • fixăm obiectivul accesibilizării pentru toți a educației digitale și combaterea activă a inegalităților și discrepanțelor de orice natură: programe de formare pentru profesori, elevi, studenți și părinți; definim accesul la educația digitală și infrastructura digitală ca fiind un drept universal; solicităm alocarea de resurse financiare suplimentare; menționăm programele care pot sau au avut succes; vorbim de nevoia de adaptare a învățământului tehnic, a educației continue sau a învățământului pentru persoane cu dizabilități; subliniem importanța corelării educației digitale cu grupa de vârstă sau tipul de educație;
  • susținem dezvoltarea unor huburi dedicate educației digitale și a unui dialog permanent cu actorii relevanți din educație pentru a deveni co-creatori ai educației;
  • lansăm proiectul Universității Online Europene, o platformă ce permite digitalizarea învățământului superior;
  • inițiem un proiect privind educația despre inteligența artificială și robotică, cu scopul de a fi accesibil la nivel european;
  • întărim nevoia creșterii competențelor digitale și media și atragem atenția asupra nevoii de a preîntâmpina riscurile existente online;
Prin acest raport, precizează Victor Negrescu, eurodeputații propun întărirea rolul profesorilor, elevilor, studenților, părinților, autorităților locale și societății civile în definirea viitorului educației la nivel european, creând mecanisme active prin care aceștia pot participa și influența politicile și fondurile alocate în domeniu la nivel european.
De asemenea, un aspect obținut prin acest raport a fost întărirea faptului că Uniunea Europeană are o responsabilitate privind educația și că trebuie să aibă competențe pentru a interveni și a sprijini educația digitală de calitate. Eurodeputatul român menționează că pentru prima dată se vorbește de politici educaționale la nivel european și se întărește rolul educației în rapoartele de țară. Acest lucru se traduce prin fonduri europene suplimentare dar și norme și standarde comune.

În cele din urmă, Negrescu informează că le-a propus autorităților din România să luceze împreună în acest sens, „dar ei preferă să facă totul pe picior, fără un calendar clar, fără resurse folosite adecvat, fără metode sau consultări reale”.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE: Vom reuși să învingem diabetul dacă vom folosi fondurile alocate prin programele Orizont Europa și EU4Health și dacă vom profita de oportunitățile pe care ni le oferă digitalizarea

Published

on

© Cristian Bușoi/ Facebook

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European a participat joi la lansarea planului european pentru combaterea diabetului până în 2030.

”În calitate de raportor al Programului de Sănătate al UE am făcut tot posibilul ca lupta împotriva bolilor netransmisibile, precum diabetul, să aibă parte de o finanțare consistentă. Împreună cu colegii mei, am reușit ca 20% din bugetul EU4Health să fie direcționat pentru prevenirea bolilor și promovarea sănătății”, a amintit europarlamentarul român.

Cristian Bușoi a apreciat că UE va reuși să își atingă scopul și să învingă diabetul dacă ”vom folosi acest buget, împreună cu sumele din Programul de Cercetare Orizont Europa și oportunitățile pe care ni se oferă digitalizarea, pentru care există, de asemenea, o finanțare extrem de generoasă”.

Programul EU4Health, al cărui buget se ridică la 5,1 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027, își propune să completeze politicile naționale ale statelor membre, să promoveze coordonarea dintre acestea, să protejeze cetățenii împotriva amenințărilor transfrontaliere grave asupra sănătății, să ofere garanția resurselor necesare pentru ca statele membre să facă față crizelor sanitare, să consolideze sistemele de sănătate, să sprijine utilizarea instrumentelor și serviciilor digitale în domeniul sănătății.

În același timp, Programul va finanța misiuni pentru prevenirea și gestionarea bolilor cronice, susține și promovează vaccinarea și, cel mai important, contribuie la reducerea inegalităților în materie de sănătate.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

Cristian Bușoi47 mins ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE: Producția vaccinurilor COVID-19 reprezintă astăzi o povocare industrială

MAREA BRITANIE2 hours ago

Ministerul britanic de Interne: Peste 830.000 de români s-au înregistrat pentru a rămâne în Regatul Unit după ce acesta a părăsit Uniunea Europeană

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Forța de muncă din domeniul sănătății și îngrijirii pe termen lung în UE va trebui să crească cu 11 milioane de lucrători până în 2030 pentru a gestiona nevoile unei populații în curs de îmbătrânire

S&D2 hours ago

Raportul eurodeputatului Victor Negrescu privind educația digitală a fost aprobat cu o largă majoritate în Comisia pentru Educație din Parlamentul European

Cristian Bușoi3 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE: Vom reuși să învingem diabetul dacă vom folosi fondurile alocate prin programele Orizont Europa și EU4Health și dacă vom profita de oportunitățile pe care ni le oferă digitalizarea

Dan Motreanu4 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu atrage atenția că UE s-ar putea confrunta în următorii zece ani cu ”abandonul efectiv a 5 milioane de hectare de teren” agricol: România, printre țările cele mai afectate

RENEW EUROPE4 hours ago

Eurodeputatul Vlad Gheorghe a depus o serie de amendamente prin care solicită ca modificarea kilometrajului la mașini să fie infracțiune pedepsită în toate statele UE

Dragoș Pîslaru4 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Europa trebuie să facă mai mult pentru a combate sărăcia în rândul copiilor, iar Garanția pentru copii este soluția

INTERNAȚIONAL4 hours ago

18 companii au abandonat proiectul gazoductului Nord Stream 2 de teama sancțiunilor SUA

Corina Crețu4 hours ago

Corina Crețu salută propunerea CE de a prelungi cu 10 ani măsura privind eliminarea taxelor de roaming, astfel încât românii aflați la muncă în străinătate să poată comunica fără povara unor costuri suplimentare

Cristian Bușoi1 day ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, pledează pentru ”investiții masive în cercetare, inovare și tehnologii digitale”: Vor contribui la dezvoltarea economiilor statelor UE și la îmbunătățirea vieții cetățenilor

ROMÂNIA2 days ago

Valeriu Gheorghiță: România, pe locul 2 în UE la administrarea schemei complete de vaccinare anti-COVID

Dragoș Pîslaru3 days ago

Dragoș Pîslaru: Soliditatea PNRR constă în stimularea sinergiilor între măsurile celor șase piloni de reformă și dezvoltare ai Mecanismului de Redresare și Reziliență

INTERNAȚIONAL3 days ago

Israelul și Egiptul au convenit să construiască un gazoduct offshore pentru a creşte exporturile de gaze naturale lichefiate către Europa

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu i-a transmis omologului slovac intenția României de aprofundare a schimburilor comerciale cu Slovacia și a investițiilor reciproce

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Energie din PE, solicită Comisiei Europene să evalueze centrala nucleară de la Ostrovets pentru a asigura respectarea celor mai înalte standarde internaționale de securitate ecologică și nucleară

ENGLISH2 weeks ago

EPP Local Dialogue: Emil Boc and Markku Markkula pledge their commitment to employing the local innovation potential of their communities to build stronger regional cohesion post-COVID19 pandemic

PPE2 weeks ago

Eurodeputatul Vlad Nistor: Josep Borrell ar fi trebuit să se urce în avion și să plece la Bruxelles când a aflat despre expulzarea diplomaților europeni la Moscova

PPE2 weeks ago

Eurodeputatul Vlad Nistor: Vizita lui Josep Borrell la Moscova este umilitoare pentru UE, pentru standardele democratice pe care trebuie să le apere în lume

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Dragoș Pîslaru, co-raportor al PE pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență: Ne-am îndeplinit promisiunea de a evita ca următoarea generație să fie „carantinată” și am plasat copiii și tinerii în centrul redresării

Advertisement
Advertisement

Trending