Connect with us

CONSILIUL UE

Signature: 30.11.2009, 14.30, Mobility Partnership between the EU and Georgia

Published

on

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL UE

Ungaria lui Viktor Orban revine în atenția Bruxelles-ului: Consiliul UE vor organiza luni, pentru prima dată, o audiere privind situația statului de drept din Ungaria după activarea articolului 7

Published

on

© EPP/ Flickr

Miniștrii afacerilor europene din țările membre ale Uniunii Europene vor avea luni prima lor discuție privind statul de drept din Ungaria de la activarea prevederilor cuprinse la articolul 7 din Tratatul UE, procedură declanșată de Parlamentul European anul trecut. 

”În cadrul procedurii prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din TUE vizând Ungaria, Consiliul va desfășura o audiere”, informează un comunicat al Consiliului Uniunii Europene remis CaleaEuropeană.ro.

Conform EU Observer, președinția finlandeză a Consiliului va prezenta la audiere raportul Parlamentului European cu privire la Ungaria. De altfel, consolidarea valorilor comune și a statului de drept este una dintre prioritățile majore ale Finlandei, în mandatul său semestrial la cârma Consiliului, guvernul de la Helsinki promițând că va insista și asupra discuțiilor privind condiționarea acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept.

Anul trecut, la 20 septembrie, Parlamentul European a transmis Consiliului UE o propunere prin care solicită țărilor membre să stabilească existența unui risc clar de încălcare gravă de către Ungaria a statului de drept. Eurodeputații au votat la 12 septembrie 2018, cu o largă majoritate de 448 de voturi pentru, activarea articolului 7 din cadrul Tratatului de la Lisabona în cazul Ungariei pentru că a încălcat valorile UE.

Guvernul premierului Viktor Orban, care are o relație dificilă cu actuala Comisie Europeană și cu conducerea familiei politice a PPE din care partidul său a fost suspendat, revine astfel în atenția Uniunii Europene. Orban a fost unul dintre liderii care au blocat ascensiunea lui Frans Timmermans, un opozant al tentațiilor iliberale de la Budapesta și Varșovia, la poziția de președinte al Comisiei Europene pentru mandatul 2019-2024. În ce o privește pe șefa aleasă a executivului european, Ursula von der Leyen s-a declarat un susținător puternic al statului de drept și al monitorizării derapajelor în toate statele membre.

Definit în mass-media drept ”opțiunea nucleară, articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene a fost declanșat până în prezent de două ori, de către Comisia Europeană în cazul Poloniei și de către Parlamentul European în privința Ungariei. 

De altfel, Consiliul UE informează că ”la rubrica „Diverse”, Comisia va informa miniștrii cu privire la situația actuală a statului de drept în Polonia”.

Potrivit prevederilor cuprinse la aliniatul unu al articolului 7, acesta poate fi activat de Comisia Europeană, de Parlamentul European sau de o treime din statele membre în cazul în care constată ”existența unui risc clar de încălcare gravă a valorilor prevăzute la articolul 2, de către un stat membru”.

Înainte de a proceda la această constatare, Consiliul audiază statul membru în cauză și îi poate adresa recomandări, hotărând după aceeași procedură.

Ulterior, Consiliul European, hotărând în unanimitate la propunerea unei treimi din statele membre sau a Comisiei Europene și cu aprobarea Parlamentului European, poate să constate existența unei încălcări grave și persistente a valorilor prevăzute la articolul 2, de către un stat membru, după ce a invitat acel stat membru să-și prezinte observațiile.

În cazul în care Consiliul European face constatarea menționată, Consiliul Uniunii Europene, hotărând cu majoritate calificată, poate decide să suspende anumite drepturi care îi revin statului membru în cauză în urma aplicării tratatelor, inclusiv dreptul de vot în Consiliu al reprezentantului guvernului acelui stat membru.

 

Continue Reading

CONSILIUL UE

Franța și Germania se opun autorizării criptomonedei Facebook pe ”pământ european”: ”Nicio entitate privată nu poate să revendice putere monetară, care este inerentă suveranității națiunilor”

Published

on

© Représentation permanente de la France auprès de l'Union européenne

Miniștrii de finanțe din Franța și Germania au solicitat vineri, la reuniunea informală de la Helsinki a miniștrilor de resort din țările UE, introducerea unui set de reguli la nivelul UE privind monedele virtuale şi şi-au reafirmat opoziţia faţă de criptomoneda Libra, un proiect al companiei Facebook.

UE are nevoie de „un cadrul comun“ privind monedele virtuale, a spus ministrul francez Bruno Le Maire scrie Adevărul.ro.

În plus, el a cerut înfiinţarea unei ”monede digitale publice“, sub egida instituţiilor financiare internaţionale.

Conform Politico Europe, Franța și Germania au semnat o declarație comună la reuniunea ECOFIN (n.r. – Consiliul Afaceri Economice și Financiare) a țărilor UE, precizând că vor combate orice efort al Facebook să revendice ”putere monetară”

Franța și Germania consideră că proiectul Libra, așa cum este prezentat în planul Facebook, eșuează în a ne convinge că riscurile pot fi abordate adecvat. Credem că nicio entitate privată nu poate să revendice putere monetară, care este inerentă suveranității națiunilor”, se arată declarație.

Într-o declarație către presă, ministrul francez de finanțe a spus că ”Libra prezintă şi un risc sistemic, din momentul în care ai două miliarde de utilizatori.

”Orice deficienţă de funcţionare a acestei monede, de gestionare a rezervelor sale ar putea provoca întreruperi financiare considerabile. Toate aceste temeri legate de Libra sunt serioase. Prin urmare, vreau să spun cu toată claritatea: «nu putem autoriza dezvoltarea libra pe pământ european»“, a declarat Le Maire, citat de Reuters.

În luna iunie, Facebook, rețeaua cu peste două miliarde de utilizatori, a anunțat intrarea în domeniul criptomonedelor prin intermediul Libra, o monedă care va putea fi folosită din 2020 în aplicații precum Messenger și WhatsApp, dar și ca aplicație de sine stătătoare.

Libra ar trebui să ofere din primul trimestru al anului 2020 un nou mijloc de plată ce va fi o alternativă la circuitele bancare tradiționale și se vrea a fi ”piatra de temelie” a unui nou sistem financiar care să nu fie îngreunat de diverse monede naționale.

Utilizatorii vor avea pe smartphone-uri un ”portofel electronic” numit Calibra care va fi integrat direct în aplicțiile Messenger și WhatsApp pentru a putea face diverse cumpărături și a putea trimite sau primi bani.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Consiliul Uniunii Europene a aprobat lista candidaților pentru funcțiile de comisari europeni. Rovana Plumb, comisarul desemnat din partea României

Published

on

© Photo collage (sources: Institutional official photos & Wikipedia)

Consiliul Uniunii Europene a aprobat lista de candidați pentru a deveni comisari europeni până la 31 octombrie 2024, lista fiind adoptată de comun acord cu președintele ales al Comisiei Europene, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Lista aprobată Consiliul Uniunii Europene, în conformitate cu art. 17(7) din Tratatul Uniunii Europene, va fi publicată în Jurnalul Oficial al UE. Marți, Ursula von der Leyen va anunţa împărţirea portofoliilor şi modul în care intenţionează să organizeze activitatea viitoarei Comisii Europene.

Luni, Comisia Europeană a publicat lista celor 27 de comisari-desemnați, inclusiv președintele ales Ursula von der Leyen și Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate Josep Borrell, acesta din urmă fiind numit în funcție de Consiliul European la data de 5 august, în acord cu președintele ales al Comisiei.

Aflându-se între cei 25 de comisari europeni nominalizați, la care se adaugă Ursula von der Leyen (Germania) și viitorul Înalt Reprezentant al UE Jose Borrell (Spania), Rovana Plumb (România) se numără printre cei zece candidați social-democrați pentru un portofoliu de comisar european, cei mai mulți din viitoarea Comisie, precum și printre cele 13 femei nominalizate, ceea ce reprezintă un record.

Cei 25 de comisari europeni nominalizați sunt: Johannes Hahn (Austria), Didier Reynders (Belgia), Mariya Gabriel (Bulgaria), Vera Jourova (Cehia), Stella Kyriakides (Cipru), Dubravka Šuica (Croația), Margrethe Vestager (Danemarca), Kadri Simson (Estonia), Sylvie Goulard (Franța)Jutta Urpilainen (Finlanda),  Margaritis Schinas (Grecia), Phil Hogan (Irlanda), Paolo Gentiloni (Italia), Valdis Dombrovskis (Letonia), Virginijus Sinkevičius (Lituania), Nicolas Schmit (Luxemburg), Helena Dalli (Malta), Frans Timmermans (Olanda), Janusz Wojciechowski (Polonia), Elisa Ferreira (Portugalia), Rovana Plumb (România), Maros Sefcovic (Slovacia), Janez Lenarcic (Slovenia), Ylva Johansson (Suedia) și Ungaria (László Trócsányi).

Propunerile pentru viitoarea Comisie Europeană întruchipează un echilibru de gen (13 femei și 14 bărbați), precum și un echilibru politic (10 candidați social-democrați, 10 PPE, 5 ALDE/ Renew Europe, 1 Verzi, 1 conservatorii europeni, 1 independent). Din următorul executiv european vor face parte, totodată, opt comisari care se află în fața celui de-al doilea sau al treilea mandat, doi foști prim-miniștri, patru foști miniștri de Externe și doi foști miniștri ai Apărării.

Parlamentul European trebuie apoi să-şi dea acordul pentru întregul Colegiu al Comisarilor, inclusiv preşedintele şi Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate / vicepreşedinte al Comisiei Europene. Votul va fi precedat de audierea comisarilor desemnaţi în comisiile relevante ale PE, în conformitate cu regula 125 din Regulamentul de procedură al parlamentului.

Comisarii-desemnați vor fi audiați de către comisiile de specialitate ale Parlamentului European, fiecare candidat prezentându-se fața comisiilor parlamentare competente în domeniile de activitate care vor intra în portofoliul lor. Conform calendarului oficial, interviurile vor avea loc în perioada 30 septembrie – 8 octombrie. 

Fiecare comisie se reunește apoi pentru a-și întocmi evaluarea privind cunoștințele de specialitate și prestația candidatului, care este transmisă Președintelui Parlamentului European.

În cazul unui rezultat negativ asupra unui candidat, acesta este retras din proces, iar procedurea se reia în cazul țării al cărei candidat este respins.

Întreaga Comisie, inclusiv președintele Comisiei și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, trebuie să fie apoi supusă votului unic de aprobare din partea Parlamentului European, în cadrul sesiunii plenare din 21-24 octombrie.

În final, noua Comisie Europeană este numită oficial de către Consiliul European, în urma unui vot cu majoritate calificată, în baza procedurilor stipulate la articolul 17(7) din Tratatul UE.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending